FlashReportaj

Geoagiu-Băi, destinaţie turistică de excelenţă

Magdalena Şerban12 geoagiu

Dacii i-au spus Germisara, romanii, Thermae Dodonae, iar astăzi este cunoscută sub numele de Geoagiu Băi. În anul 2008, a fost clasificată ca staţiune turistică de interes naţional, iar în 27 septembrie 2010, a primit, la Bruxelles, titlul de Destinaţie turistică de excelenţă a României, în cadrul Galei Premiilor EDEN. Cu toate acestea, astăzi, turiştii, inclusiv hunedorenii, ştiu prea puţine lucruri despre istoricul staţiunii, condiţiile de cazare şi tratament şi proprietăţile curative ale apelor termale de la Geoagiu-Băi.
Romanii au făcut primele amenajări pentru băi
Dacii i-au spus localităţii Germisara, iar după colonizare (sec. II d.Ch.) romanii au numit-o Thermae Dodonae. Aici este atestat şi un templu dedicat Nymphaelor, dar şi depuneri de altare, statui, monede şi obiecte din metal preţios (şapte plăcuţe votive, din aur). Atestată documentar din 1805, staţiunea balneo-climaterică Geoagiu-Băi se bucură de privilegiul de a găzdui una din cele mai vechi exploatări termale de pe teritoriul ţării, datând din perioada colonizării romane. Sursa de apă folosită de geto-daci a fost descoperită de arheologi în centrul unui mamelon de travertin numit „Dâmbul Romanilor“. Aici, romanii au amenajat izvorul şi au mărit bazinul, captând apa printr-o reţea de tuburi din teracotă, pe care se desluşeşte marca lui Lucretius Aquila, conducător al Legiunii a XIII-a Gemina, cantonată, după cum se ştie, în castrul de la Apulum (Alba Iulia) şi în împrejurimi. Urmele construcţiilor balneare romane de la Geoagiu explică menţionarea localităţii Germisara în „Tabula Pentingeriana“, ca fiind în apropiere de Ulpia Traiana, pe marele drum imperial către capitala Sarmizegetusa. Din epoca feudală, primele menţiuni se datorează călătorului italian – Andreea Gromo, care semnala refacerea băilor la mijlocul secolului XVI şi Reginei Isabella, soţia lui Ioan Sigismund Zapolya, regele Ungariei.
Lacul Miresei şi legenda sa
În apropiere de staţiune, există un loc de legendă, Lacul Miresei, la Nătău. Legenda spune că o preafrumoasă fată s-a îndrăgostit de un comandant roman, care a cerut-o de soţie. Mireasa fuge din casa părintească şi, încercând să treacă lacul călare, se îneacă. Se spune că a ajuns-o blestemul părinţilor. Bătrânii cred că şi astăzi, în nopţile senine, se aude cântecul miresei, iar umbra unui tânăr solitar caută până în zori, trupul iubitei sale. De asemenea, caracteristice aceleaşi zone sunt şi fenomenele carstice, materializate prin prezenţa grotei Haiducilor la cca. 20 de metri de lacul cu apă rece. Atracţiile turistice din staţiune au fost puse în valoare de către primărie, de curând. Este vorba despre Grota Haiducilor, a cărei drum de acces a fost amenajat. Totodată, au fost demarate lucrări de revitalizare a izvorului „Crăiesei”, iar drumul din zona Cascadei a fost şi el, reabilitat. De asemenea, s-au montat indicatoare turistice.
Izvoarele termale, surse de sănătate
Pe de altă parte, staţiunea este recunoscută pentru izvoarele tămăduitoare cu ape termale, feruginoase şi radioactive: Izvorul Tămăduirii, Izvorul Rozalia sau Izvorul Nou, aşa cum erau menţionate încă din anul 1932 în “România balneară şi turistică ” de Emil Teposu şi Valeriu Puşcariu. Apele minerale sulfuroase, nămolul de turbă şi aerul ozonat, o recomandă pentru tratarea reumatismului, a nevralgiilor, a afecţiunilor metabolice, a stărilor de oboseală şi a nevrozelor, încă din cele mai vechi timpuri. Drept mărturie stă grupul statuar reprezentând divinităţile tămăduitoare Aesculap şi Hygeea, ale caror imagini însoţite de şarpe încolăcit pe un baston, simbolizează ştiinţa farmaceutică şi medicală. P. Furius Saturninus, guvernator al Daciei pe la anul 161 e. n. venea la izvoarele termale binefacătoare, acest fapt fiind consemnat prin ridicarea monumentului zeilor protectori Aesculap şi Hygeea, ca mulţumire pentru însănătoşirea sa.
A renăscut ca Pasărea Phoenix
Utilizarea băilor a devenit sistematică la începutul secolului XX, când au fost amenajate primele unităţi balneare : hoteluri, vile, bazine, băi în spaţii acoperite, băi de nămol etc. Lăsată în paragină după 1990, a înviat graţie agenţilor economici, o dată cu investiţiile private pe care le-a atras în ultimii ani. Un privat a reuşit să transforme Băile Daco-Romane într-o bază de recreere cu trei bazine – un bazin mic cu adâncimea de 1,6 metri, un bazin a cărui adâncime este de la 1,6 metri la 3 metri şi bazinul olimpic, de 50 de metri lungime şi 2,4 metri adâncime, linie de autoservire, 800 de şezlonguri gratuite şi 130 de cabine, spaţii de joacă şi un club. În plus, administraţia publică a investit în infrastructură. Acum,
sunt puse în slujba turiştilor şapte hoteluri de 2, 3 şi 4 stele şi câteva zeci de vile şi pensiuni. Pe lângă vizitarea obiectivelor turistice locale, băi în bazine sau piscine acoperite, pe timpul verii, Clubul Tarabostes din cadrul ştrandului găzduieşte cele mai tari petreceri de weekend din zona de vest a ţării, cu invitaţi din sfera muzicală naţională şi internaţională. Aşa că cine îşi doreşte un concediu petrecut la Geoagiu-Băi, are ce face. Cât despre vacanţa şcolară sau universitară, ea începe în acest final de săptămână, în forţă.
Start la vacanţă cu un weekend mai ceva ca la Ibiza
Sâmbătă, începând cu ora 12:00, la piscina Băile Daco Romane se dă startul la Tarabostes Pool Party, cu mixuri live, apă termală în toate bazinele, shot-uri în Ice Glasses şi şampanie pe marginea piscinei, 11 animatori şi animatoare, concursuri de tricouri ude, sărituri la trambulina olimpică, prezentare de modă marca Mircea Florea şi Tombola Vacanţei, care poate aduce premii primilor 300 de sosiţi. Echipa de distracţie poartă semnătura Radio 21- Marc Rayen, Andu & Orlando, iar Warm-up & after e asigurat de Dj Alvin & Mc Fan. Pentru ştrand, tarifele practicate rămân la nivelul celor de anul trecut, adică 15 lei pentru copii şi pensionari şi 20 de lei pentru adulţi. Seara continuă, de la ora 22, cu Tarabostes Day & Night Party w. Radio 21 – Club Party. Intrarea este liberă pentru doamne şi domnişoare până la ora 23:00, iar în rest, un bilet costă 15 lei. Rezervările se pot face la 0722.488.123 sau 0727.042.111.

Comenteaza

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Descoperă mai multe la Stiri si informatii din judetul Hunedoara. Mesagerul Hunedorean

Abonează-te acum ca să citești în continuare și să ai acces la întreaga arhivă.

Continuă lectura