Dezastrul din Spitalul Judeţean Deva

Nicolle Ebner

La o lună de la trecerea Spitalului Judeţean Deva în administrarea Consiliul Judeţean Hunedoara (CJH), aleşii judeţeni au fost informaţi cu privire la „starea deplorabilă şi uneori îngrozitoare a spitalului în întregime şi a unor secţii în mod special”, după cum s-a exprimat noul manager, Silviu Didilescu.

Nici măcar la nivelul decenţei

Conform raportului privind starea reală a Spitalului Judeţean Deva, nu Secţia de pediatrie este problema majoră a acestui spital, ci Neurologia, care din cauza aspectului dezastruos, te trimite în urmă cu două secole. La Secţia de pediatrie: tâmplărie putrezită, instalaţii defecte, împărţirea inadecvată a spaţiilor în “boxe”, lipsa jucăriilor şi a spaţiilor de joacă adecvate, nu sunt nici pe departe condiţii în care copiii se pot vindeca, cu tot efortul făcut de medici. Secţiile de oncologie, oftalmologie, infecţioase şi altele nu se ridică nici măcar la nivelul decenţei, darămite a unui spital de urgenţă dintr-o ţară UE. La Baia Sărată, în modernizarea căreia CJH a investit o sumă importantă de bani, porţile se închid de la ora 14.00. După această oră, nimeni nu poate beneficia de nici un tratament, deoarece unitatea de terapie este închisă.

Chirurgii, nevoiţi să improvizeze

Cât despre aparatură, aceasta este veche, nereparată, iar în ultimele trei săptămâni s-au stricat 22 de aparate, de la ecograf până la computerul tomograf. Multe dintre acestea nu mai pot fi reparate, deoarece nu există contracte de service, iar unele aparate sunt atât de vechi, încât nici nu mai există piese de schimb. Starea meselor de operaţie este jalnică, chirurgii fiind nevoiţi să facă improvizaţii pentru a-şi duce treaba până la capăt. La toate acestea se mai adaugă faptul că spitalul nu are un rezervor de apă care să-i confere o autonomie de măcar trei zile, precum şi starea aproape periculoasă în care se găsesc instalaţiile mecanice şi electrice a lifturilor. Bătaia de joc faţă de efortul financiar făcut de către CJ Hunedoara pentru modernizarea spitalului reiese şi din faptul că deşi instituţia a achiziţionat două centrale a câte 800 KW pentru eficientizarea consumurilor termice, acestea zac în curtea spitalului încă nemontate.

Politică în interes personal

De reţinut faptul că laboratorul Spitalului Judeţean are 30 de angajaţi, dar nu funcţionează, deoarece nu a fost acreditat. Deci nu aduce nici un ban, doar cheltuieli. În plus, pe primele cinci luni ale acestui an, cheltuielile cu personalul reprezintă 90 la sută din total, iar datoriile Spitalului judeţean se ridică la 1,5 milioane lei, în condiţiile în care jumătate din unităţile din judeţ nu au nici o restanţă. „Dacă, pe lângă delăsarea din unele compartimente medicale, managementul defectuos – dacă nu chiar incompetenţa prezentă în anumite componente administrative – adăugăm şi o politică de personal realizată doar în interes personal, fără a avea ca ţintă profesionalismul şi performanţa, avem explicaţia de ce hunedorenii se adresează clinicilor din Cluj, Timişoara şi Bucureşti, sau chiar la Szeged”, a declarat managerul interimar al spitalului, Silviu Didilescu.

Aparatura, prima urgenţă

Preşedintele CJH, Mircea Ioan Moloţ spune că este şocat, „şi nici acum nu mi-am revenit. Lucrurile nu mai pot merge aşa. În ultimii cinci ani s-au pierdut timp şi bani preţioşi. Pentru noi, aparatura şi mutarea Secţiei de neorologie într-un spaţiu nou sunt primele urgenţe. În această săptămână, voi convoca o şedinţă extraordinară a CJH pentru a aloca 300.000 de euro achiziţiei de aparatură nouă. Vom lua bani de la alte investiţii, deoarece sănătatea este mai presus de toate”, a declarat Mircea Ioan Moloţ, preşedintele CJH.