Nicolle Ebner

Un grup de oameni inimoşi, din Deva, care dispune şi de fondurile necesare, a decis înfiinţarea unei şcoli de fotbal, după modelul marilor echipe din Italia. Prin urmare, e de la sine înţeles că şcoala din Deva nu se putea numi altfel decât „Primavera“ – renaştere, tineret, suflu nou.

După model internaţional

Având resursele financiare asigurate de „oamenii de bine”, decişi să investească în valorile şi talentele locale, oferind în acelaşi timp o alternativă pentru petrecerea cu folos a timpului liber, la o lună de la demararea activităţii la Şcoala de Fotbal „Primavera“ din Deva, s-au format deja trei grupe de copii (mică-clasele II-IV; mijlocie-clasele IV-VI; mare-clasele VII-VIII), activând la această oră în jur de 50 de copii din Deva şi Simeria. Echipa mică a avut deja 10 jocuri, la un turneu naţional, iar în acest an, sunt contractate şi câteva meciuri, în Ungaria. „Noi sperăm să le oferim o oportunitate, le oferim toate condiţiile. Din punct de vedere economic stăm bine, la fel şi colectivul tehnic este unul serios şi competent. Avem trei antrenori, plus unul specializat numai pentru portari, astfel încât se lucrează diferenţiat. Din punct de vedere al colectivului tehnic, educaţia este foarte importantă, pentru că nu putem forma un sportiv de performanţă fără să aibă un caracter bine definit, o personalitate puternică, o bază de cunoştinţe generale, deoarece numai aşa este mai inteligent şi pe teren. Mai ales că, în ziua de astăzi, se pune accent pe inteligenţa tactică. Tocmai de aceea, trebuie formaţi şi educaţional. Iar ca şi strategie, vrem să fim un liant între educaţia lor, familie şi formarea lor ca sportivi”, spune Marius Sîrbu (foto), antrenor coordonator.

Urmează propria bază sportivă

Antrenamentele se fac pe terenurile IPJ Hunedoara şi Unitatea Militară şi, de curând, s-a reuşit concesionarea terenului de fotbal de la Veţel. În urma investiţiilor, aici, Şcoala de Fotbal „Primavera“ va avea propria bază sportivă, departe de viaţa citadină (tot după modelul marilor cluburi), dotată cu duşuri, vestiare, cabine de masaj, o cameră de semicantonament cu 10-15 paturi, o bucătărie. Conducerea clubului a achiziţionat şi un microbuz cu 22 de locuri, dotat cu televizor LCD şi DVD, pentru ca, în timpul deplasărilor, copiii să poată urmări filme educative sau de desene animate cu teme sportive, metodă prin care sportivii sunt scoşi din rutina şi şabloanele cu care au fost obişnuiţi.

„Noi dorim să facem performanţă, să reuşim ca la 18 ani, să-i promovăm la echipe mari. În acest scop, am contactat câteva agenţii importante, cu care sper să avem o colaborare pe termen lung”, mai spune profesorul Marius Sîrbu. Se ştie că disciplina pleacă şi de la formă, nu doar de la conţinut. Prin urmare, toţi copiii beneficiază gratuit de treninguri, ghete, tricouri, ghiozdane pentru echipament. Consolidarea pregătirii se face în două cantonamente pe an, iarna la munte, vara la mare, conform strategiei pe următorii trei ani. Zilele trecute, un grup de 20 de sportivi tocmai s-a întors de la Arieşeni.

Porţile sunt deschise tuturor, însă aviz părinţilor şi amatorilor: rămân doar cei consecvenţi, serioşi, care-şi doresc să devină cineva în viaţă şi bineînţeles, cei care au aptitudini.

Nicolle Ebner

Ce mediu mai propice pentru a scrie o poveste adevărată despre un Paşti tradiţional, cu bucate ca pe vremea bunicii, decât la ţară, într-o casă mare şi frumoasă, cu mulţi copii şi părinţi adevăraţi, cum rar ţi-e dat să vezi în vremurile noastre. Unde în altă parte poţi simţi, cu fiecare părticică din tine, cum omul îşi vine în simţiri şi natura învie, ca un miracol, aşa cum a Înviat Hristos?

O mamă mândră de odraslele ei

Am descoperit acest loc într-o casă de tip familial din Băcia, unde, de 10 ani, Elena şi Gheorghe Neamţu cresc şi educă opt copii-unii orfani, alţii abandonaţi-ca pe copiii lor. Casa de tip familial, înfiinţată prin strădania şi dăruirea iniţiatoarei Fundaţiei „Ajutaţi copiii”, Edith Kirchmann, a devenit, în timp, o adevărată fermă. Spre deosebire de orăşeni, care din cauza prejudecăţilor se uită de sus la micii fermieri, cei opt fraţi din Băcia duc o viaţă ca-n sânul lui Avram. Văcuţa dă lapte, porcii dau cărniţă, zecile de găini fac ouă proaspete în fiecare dimineaţă, iepuroaicele dau şi ele rod bogat-ca la o casă mare, în solarii creşte salata şi ceapa verde, spanacul şi tot felul de legume. La capătul livezii, tronează un heleşteu cu peşte, unde vreo trei dintre copii au învăţat să prindă peşte de la tatăl lor, Gheorghe. Toate „BIO”, pentru că Gheorghe nu foloseşte ca îngrăşământ decât bălegarul curăţat zi de zi din grajd. Cu opt ajutoare de nădejde, ferma şi casa arată ca o farmacie. „Băieţii mei ştiu să facă ordine, curăţenie şi mâncare, mai ceva ca fetele. Spală geamurile, zugrăvesc camerele lor, mătură, pun şi strâng masa. Fiecare are atribuţii, ca şi noi, după un program pe care-l hotărâm împreună. La masa de seară, ei stabilesc ce vor să mănânce şi îşi fac tot felul de «fiţăraie»”, povesteşte Elena, scuzându-se că i-am surprins în plină activitate gospodărească, dar în acelaşi timp, lăudându-se, ca orice mamă, cu vrednicia copiilor ei.

Ospăţul din livadă

Copiii familiei Neamţu sunt Cosmin – sau „piciul“ cum mai este poreclit, Sebastian – deşteptul casei, tare la matematici şi care de patru ani vine acasă numai cu coroniţă de premiant, Alex, Valentin, Costel – elev la liceul din Simeria şi care vrea să se facă profesor de limba română – Nicuşor – tocmai face o pregătire în meseria de pădurar, Samir – se pregăteşte în meseria de bucătar, şi Aurel, în clasa a XIII-a la Şcoala Profesională din Simeria, specialistul casei în sudură, care a ocupat locul I pe judeţ şi IV pe ţară la concursul pe meserii. Unii zburdau prin sat la joacă cu prietenii, alţi doi, mai măricei, văruiau de zor pomii din livadă – înainte să-i atace dăunătorii. Cei mici învăţau de la Elena cum să vopsească ouăle roşii folosind coaja de la ceapa roşie, aşa cum făceau şi bunicii noştri cu mult înainte să se inventeze coloranţii chimici, plini de E-uri. Samir pregătea reţeta pentru tortul de Paşti. „Facem cam patru-cinci feluri de prăjituri, vreo trei-patru cozonaci, sărmăluţe, borş, friptură de pui, iepure, porc şi salată. Totul natural, din ferma noastră. Cumpărăm şi miel, dar numai de poftă. Carnea e cam grea şi nu prea e sănătos pentru copii”, mai spune Elena.

Ce loc mai binecuvântat de Dumnezeu, decât cel pe care tocmai l-am descris? După ce vine cu „Lumina” de la biserică, familia Neamţu se pune pe ospăţ, iar masa de Paşti se ia tot timpul pe masa din livadă, unde tocmai au început să înflorească cireşii şi corcoduşii.

Alexandru Gruian

Prima zi a Târgului de turism al României a marcat un succes pentru reprezentanţii judeţului Hunedoara. Standul amenajat de Compania judeţeană de turism Hunedoara, cu sprijinul Consiliului Judeţean, a fost apreciat de ministrul Turismului şi Dezvoltării Regionale, Elena Udrea. Aceasta a fost servită cu ţuică din căţui dacice şi invitată să inaugureze Cartea de onoare a Companiei de turism.

Prezentat sub genericul „Hunedoara – natură, cultură, aventură”, standul prezintă în imagini o selecţie a ofertei turistice, incluzând, bineînţeles Parcul Naţional Retezat, cetăţile dacice, capitala Daciei romane, bisericile medievale şi Geoparcul dinozaurilor. Elena Udrea consideră că sunt necesare investiţii masive în infrastructură, fără de care nu se poate vorbi despre un turism performant. Ministrul a apreciat înfiinţarea Companiei judeţene de turism Hunedoara şi s-a arătat preocupată de noua staţiune de schi pe care o are în vedere, cea din Masivul Parâng, despre care crede că ar trebui să se dezvolte sincron cu zona Straja.

Mâine va avea loc un spectacol festiv, oferit de formaţii artistice din judeţ, iar publicul va putea să guste dintr-o specialitate culinară specifică zonei, virşlii. La eveniment, va fi prezent şi preşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara, Mircea Ioan Moloţ.

Sorina Popa

Aproximativ 1.000 de persoane, în majoritate columbofili, au fost prezente sâmbătă şi duminică, la Simeria, la cea de-a doua ediţie a expoziţiei internaţionale de columbofilie, intitulată Zilele Porţilor Deschise „Natural-Bricon-România”, manifestare găzduită de firma Courtage Combo, din localitate.

Prezenţi, lideri mondiali în domeniu

Agitaţie mare, sâmbătă şi duminică, la evenimentul de la Simeria, columbofilii din întreaga ţară sosind aici, pentru a pune la punct ultimele detalii pentru noul sezon competiţional. Cei prezenţi au putut asista la sosirea primului import de pui, din acest an, de la Crescătoria Natural din Belgia. Patronii firmelor belgiene Bricon, Francis Nolmans şi Natural, Josepf de Scheemaecker, au fost prezenţi şi ei la Simeria, participanţii având ocazia să discute cu cei doi lideri mondiali din domeniu.

„Cu ajutorul celor două firme belgiene, ambele lidere în domeniul columbofil, am deschis astfel porţile pasionaţilor de porumbei, punându-le la dispoziţie mai multe oferte promoţionale, cu produse specifice. A fost o ocazie a columbofililor din ţară să comunice între ei, să facă schimb de experienţă, acum, înainte de începerea sezonului 2010, care va avea loc pe 25 aprilie”, a declarat Jean Francois Cure, (medalion) patronul firmei Courtage Combo, organizatorul evenimentului de la Simeria.

Pui şi reproducători cu pedigree

Participanţii au stat pur şi simplu la coadă, pentru a-şi face aprovizionarea cu produse pentru porumbei, de la mâncare, sare de baie, până la ceasuri electronice de constatare, marca Bricon, care s-au vândut la preţuri cuprinse între 300 şi 600 de euro. Reprezentanţii firmei Courtage Combo au adus, la Simeria, pentru vânzare, porumbei de linie cu origine sănătoasă şi cu pedigree, păsările găsindu-şi stăpâni în scurt timp de la deschiderea expoziţiei. Un pui de porumbel, adus din Belgia, s-a vândut cu suma de 125 de lei, iar un reproducător, tot din Belgia, cu 250 de lei.

Hunedorenii, cei mai buni

În judeţul Hunedoara sunt 13 cluburi de columbofili, afiliate la Asociaţia Columbofilă „Voiajorul Hunedorean”, numărul membrilor activi, care participă la competiţii, ridicându-se la 7.400. Judeţul Hunedoara se află pe locul trei în ţară în ceea ce priveşte numărul de membri, după Bucureşti şi judeţul Prahova. Columbofilii hunedoreni sunt cei mai buni din ţară. Acest lucru a fost dovedit de rezultatele excepţionale obţinute la concursurile naţionale.

De pildă, anul trecut, la Campionatul Naţional de Porumbei Călători, membrii Asociaţiei Columbofile „Voiajorul Hunedorean”, împreună cu porumbeii lor, au obţinut 35 de locuri I, II şi III, la maraton, fond, general, as, demifond şi viteză.

În timp ce, din cauza crizei economico-financiare, mii de companii din întreaga ţară îşi încetează sau în cel mai fericit caz îşi restrâng activitatea, în timp ce investiţiile, îndeosebi cele vizând unităţile de producţie, au fost îngheţate, iată că un cunoscut investitor hunedorean face exact contrariul.

Daniel Horia Faur, preşedintele Grupului Quasar, a investit cinci milioane de euro, construind de la temelie o nouă şi ultramodernă fabrică de ape minerale la Boholt, pe locul fostei făbricuţe. Pentru că imaginile sunt mai elocvente decât orice articol, vă invităm să priviţi fotografiile de mai jos.

- SC Ape Minerale Boholt SRL face parte din Grupul Quasar, al cărui preşedinte este inginerul Dan Horia Faur.
- Fabrica este dotată cu linii tehnologice de ultimă generaţie importate în totalitate din Germania, de la cel mai renumit producător de asemenea tehnologii, procesul de producţie fiind automatizat în întregime.
- Productivitatea: 5.400 de PET-uri/ oră. Cum fabrica va funcţiona în două schimburi, înseamnă că aici se vor produce peste 100.000 litri de apă minerală pe zi, adică vor pleca spre consumatori câte cinci TIR-uri zilnic.
- Apa minerală carbogazoasă provine din două izvoare de marte adâncime, şi, probabil, este cea mai mineralizată apă din România. Principalele caracteristici ale acesteia sunt: HCO3 – 2897,50 mg/l; Ca2+ -715,80 mg/l; Mg2+ – 110,10 mg/l; CO2 – minim 2500 mg/l.

Nicolle Ebner

Cea de-a doua ediţie a Târgului de Nunţi, desfăşurat, în perioada 26-28 februarie la Deva-Mall, a cuprins sute de modele de rochii de mireasă, dar şi oferte privind organizarea celor mai importante evenimente din viaţă.

Târg de rochii, servicii şi accesorii

La fel cum organizatorii de evenimente şi-au prezentat disponibilitatea de a organiza evenimente cu tentă de unicitate pentru perechile de miri care apelează la serviciile lor, şi creatorii de rochii de mireasă s-au întrecut în a oferi o paletă cât mai largă de modele. Pe mulţi dintre vizitatori, târgul i-a dus cu gândul la nunta ideală, iar multora dintre vizitatoare le-a oferit posibilitatea de a se admira în rochia de mireasă mult visată. Este ştiut faptul că fără o rochie potrivită, nici o mireasă nu se simte 100 la sută împlinită în ziua nunţii, aşa că etajul trei al clădirii a fost pur şi simplu inundat de valuri de tul, saten, mătase, organza, voal, alb, auriu, crem, paiete, broderii manuale, mărgele, cristale. Preţuri, între 2.000 şi 5.000 lei, dar cine se mai uită la preţ când e vorba de cea mai fericită zi din viaţă. După cum spuneau expozanţii, s-a vândut puţin, dar s-a probat mult, pentru că tinerele nu au scăpat ocazia să se îmbrace în rochii de mireasă şi să se fotografieze cu rochiile în care se simţeau fermecătoare.

Valoarea exponatelor a fost scoasă în evidenţă în cadrul unei parade desfăşurate sâmbătă seară, ocazie cu care s-au prezentat şi costume de miri.

Sorina Popa

Sute de locuitori ai comunei Ilia au participat la sărbătoarea dragostei, în variantă autohtonă, organizată de primărie. Sala Căminului Cultural din centrul localităţii s-a dovedit neîncăpătoare, vineri seara, când cei prezenţi, în majoritate tineri, au participat la evenimentul mult aşteptat, la care toată lumea s-a putut distra până târziu. Manifestarea a fost intitulată „De Dragobete, iubesc în dulcele stil românesc”.

Opt perechi, pentru opt probe de concurs

Opt perechi, formate din tineri din comună, au putut să-şi demonstreze calităţile de dansatori, cântăreţi, dar şi că sunt îndrăgostiţi până peste cap. Tinerii au avut de trecut opt probe, care mai de care mai dificile, de la a compune pe loc o declaraţie de dragoste, de a-şi întocmi un scenariu în trei minute despre cum şi-au cunoscut jumătatea, sau de a scoate, cu gura, mai multe mingi de ping pong dintr-un vas cu apă. Juriul concursului, condus de subprefectul Dorin Gligor, a avut o misiune extrem de dificilă, când competiţia a ajuns la final şi a trebuit să se desemneze perechea câştigătoare. Astfel, perechea cu numărul 4, compusă din Paula Simoda şi Cristian Suba, a câştigat concursul, spre bucuria publicului care i-a văzut, de asemenea, învingători tot pe cei doi. A fost o alegere grea pentru juriu, deoarece toţi concurenţii au fost la înălţime. Inteligenţi şi foarte îndrăgostiţi, adolescenţii nu s-au sfiit să treacă prin probele deloc uşoare şi să-şi declare iubirea în public. Astfel, ei au demonstrat că unde există iubire, restul vine de la sine. Felicitări, aşadar, pentru cele opt perechi.

Publicul s-a dezlănţuit

Premiile puse în joc nu au fost de neglijat, de la telefoane mobile de ultimă generaţie, la sisteme home cinema. În cadrul evenimentului a avut loc şi o tombolă, la care s-a câştigat un aparat foto digital. Premierea a fost efectuată de primarul comunei Ilia, Marius Omotă, împreună cu subprefectul judeţului.

Băieţii de la Twins Crew i-au impresionat pe cei prezenţi cu dansurile lor, iar solistul devean Florin Mureşan a pregătit publicul, prin cântecele interpretate, pentru momentul de foc al evenimentului.

O atmosferă incendiară au produs cei doi componenţi ai trupei DAVID DEEJAY& DONY. Ei au intrat pe scenă în aplauzele celor prezenţi şi, motivaţi de tinerii dezlănţuiţi, au cântat non-stop preţ de o oră. Încălziţi de ritmurile muzicii, tinerii au dat scaunele la o parte şi au început să danseze şi să cânte împreună cu DAVID DEEJAY şi DONY, melodiile acestora, dovedind că le cunosc foarte bine. A fost momentul culminant al sărbătorii de la Ilia.

În final, primarul comunei, Marius Omotă, le-a promis locuitorilor că îi va ţine tot într-o distracţie, asta, pentru că „oamenii trec prin multe greutăţi şi au nevoie să se mai şi distreze. Pregătim un festival de folclor, un bal al pensionarilor şi Ziua copilului”. Aşadar, Ilia, pregăteşte-te pentru alte asemenea evenimente!

Nicolle Ebner

Alexandru Podea (foto) este hunedorean get-beget, lucrează în combinatul siderurgic din Hunedoara de peste 20 de ani şi are o serie de calităţi care-l scot din anonimat, ba dacă stau bine să mă gândesc, îl pot urca pe culmile celebrităţii.

„Şansa mea a fost ArcelorMittal Hunedoara”

Într-o zonă cu o tradiţie de peste 150 de ani în metalurgie, Alexandru este singurul siderurgist din România care a reuşit să „îmblânzească” oţelul, făcându-l atât de docil, precum plastilina modelată de mâinile unui copil. A reuşit să-l transforme în mesaje universale şi să-l expună publicului, în toată splendoarea lui, spre luare aminte şi admiraţie. Şansa lui Alexandru Podea de a vernisa prima expoziţie personală cu sculpturi din oţel a fost imaginaţia neîngrădită în şabloane trasate de alţii, experienţa de viaţă şi stilul de autodidact, faptul că lucrează la ArcelorMittal Hunedoara şi paradoxal, faptul că a fost întâmpinat cu un refuz în momentul în care şi-a exprimat dorinţa de a expune micile bijuterii create de el, din oţel, la Galeriile de Artă din Hunedoara. Iar scânteia care a trezit şansa din amorţeală, a fost aniversarea a 50 de ani de la „naşterea” Laminorului de 650, eveniment pentru care Alexandru Podea a realizat, din oţel, o machetă simbolică a laminorului. Asta se întâmpla acum două luni. Lucrarea a fost remarcată de conducerea unităţii şi de aici, scânteia…

„Valoarea o stabileşte privitorul”

Astăzi este „Ziua voluntariatului” iar ArcelorMittal Hunedoara organizează acţiuni de ecologizare sau cu temă ecologică. Printre acestea, de remarcat, vernisajul expoziţiei „Cultură şi oţel” aparţinând lui Alexandru Podea. După ce conducerea ArcelorMittal Hunedoara i-a pus la dispoziţie materialul şi atelierul de creaţie, a reuşit să transforme pânzele pictate în tinereţe, în sculptură din oţel. Expoziţia inedită a metalurgistului hunedorean va putea fi admirată astăzi, începând cu ora 10.00, în faţa Casei de Cultură din Hunedoara. Lucrările, o combinaţie între clasic şi modern, între umorul caricaturiştilor şi înţelepciunea filosofilor, au greutatea între 10 şi 70 de kg şi până la doi metri înălţime. Abordează teme de actualitate, în principal protecţia mediului dar şi religie şi momente din viaţă. Visul lui Alexandru este ca sculpturile sale pe teme ecologice să fie expuse la simpozioanele sau evenimentele pe teme specifice. Nu s-a gândit niciodată să le vândă şi tocmai de aceea nu poate stabili un preţ pentru ele. „Făcând abstracţie de valoarea materialelor, a energiei consumate şi a ajutorului dat de colegi, lucrările mele sunt nepreţuite, deoarece reprezintă ideile, gândurile şi trăirile mele. Valoarea unei lucrări o stabileşte privitorul, prin urmare, le las să vorbească singure”, mărturiseşte Alexandru Podea.

Cu un pic de şansă, chiar dacă nu au avut loc la Galeriile de Artă din Hunedoara, lucrările lui Alexandru Podea vor fi expuse şi la sediul Arcelor Mittal din Luxemburg.

Adriana Năstase

Situaţia primăriilor în anul 2009 nu este deloc pozitivă în ceea ce priveşte partea financiară. Fiind catalogat un an de criză, efectele se resimt chiar şi asupra primăriilor comunale. Un caz elocvent este cel al primăriei Şoimuş, 2009 nefiind un an tocmai bun pentru investiţiile propuse.

Proiect de 920 de miliarde de lei vechi
Edilul şef, Dorel Logojan (foto), a reuşit,totuşi,să finalizeze un proiect de asfaltare a 500 de metri de drum din Chişcădaga, 600 de metri în Păuliş şi 450 de metri în Fornădie. De asemenea, pentru ca locuitorii să se poată deplasa mai uşor,  s-au construit podeţe în Boholt şi Şoimuş. Pe viitor, se are în vedere organizarea licitaţiei pentru execuţia şi modernizarea unei străzi din localitatea Visca, precum şi canalizarea în Şoimuş. Este un proiect care se ridică la valoarea de 920 de miliarde de lei vechi.

Modernizări la şcoli şi cămine culturale
În comună, funcţionează şapte şcoli, în care învaţă aproximativ 300 de elevi. Tot aici funcţionează şi opt cămine culturale. În 2009, s-a reuşit construirea şi amenajarea unei anexe la Căminul Cultural din Sulighete, acesta fiind dotat cu grupuri sanitare, iar unele elemente de interior au fost şi ele înlocuite. Tot de modernizare a mai beneficiat şi Căminul Cultural din Păuliş, atât de ordin interior cît şi în exterior.
Totodată, s-a finalizat împrejmuirea stadionului de la Şoimuş, acesta aliniindu-se normelor impuse. Echipa de fotbal din Şoimuş îşi continuă tradiţia în ceea ce priveşte participarea la campionatul judeţean. Primarul comunei Şoimuş spune se continuă lucrarea la Biserica din Câinel, urmărindu-se ca până la finele anului aceasta să fie finalizată. Şoimuşul nu se poate mândri cu un număr consistent de investitori locali, însă cei prezenţi participă la dezvoltarea sa economică, de exemplu AVIS 2000, Carpatcement, Ergoform, Amadeus, sau societatea care deţine târgul de maşini.
Un prim punct al agendei pentru 2010, ar fi finalizarea lucrărilor de apă şi canalizare şi întocmirea de proiecte şi pentru Chişcădaga, Păuliş şi Bejan. Pentru că Şoimuşul nu a avut niciodată festivitatea numită Zilele Comunei, edilul doreşte ca în 2010 acest aspect să fie pus în practică. Ar fi păcat ca localnicii să nu se bucure de acest prilej de socializare şi divertisment.
Pentru cei mici, primarul Dorel Logojan vrea să construiască un parc de joacă la Şoimuş precum şi amenajarea unor terenuri de fotbal în fiecare localitate aparţinătoare. În ceea ce priveşte tradiţiile de sărbători, colindele şi dubaşii nu lipsesc din obiceiurile zonei. Începând cu săptămâna viitoare, străzile vor fi împodobite cu ornamente de sezon, pentru ca spiritul Crăciunului să cuprindă întreaga comună.

 „Să voteze cu Mircea Geoană”
Cu prilejul Sfintelor Sărbători de iarnă, primarul Dorel Logojan transmite cele mai frumoase urări tuturor locuitorilor comunei Şoimuş! Totodată, el le adresează un îndemn de conştientizare a importanţei votului prezidenţial şi îi roagă să-l sprijine la fel ca şi până acum. Personal, admiră personalitatea şi competenţa lui Mircea Geoană, motiv pentru care îi susţine candidatura şi speră ca şi locuitorii comunei să facă la fel. Primarul doreşte şi crede într-o schimbare politică spre folosul alegătorilor.

Nicolle Ebner

Marius Omotă (foto), primarul din Ilia, comuna cu pretenţii de oraş, a considerat că sfârşitul de an este cel mai potrivit moment pentru a da socoteală celor 4.000 de locuitori din cele nouă localităţi ale comunei cu privire la eficienţa activităţii în folosul celor care l-au ales.

Dacă infrastructură nu e, nimic nu e…
Conştient că nu poţi realiza prea multe fără o infrastructură adecvată, primarul Marius Omotă a pus accent pe proiectele de reparare şi modernizare a străzilor comunale, drumurilor de legătură între localităţile comunei şi reţelele de apă şi canalizare. Anul acesta s-a asfaltat tronsonul de 2 km. de drum comunal care face legătura între Ilia şi Bacea-investiţie de 400.000 lei- şi drumul comunal ce leagă satele Săcămaş şi Dumbrăviţa, drum pe care s-a construit şi un pod. Un alt pod a fost realizat în Săcămaş, peste pârâul Valea Săcămaş, iar valoarea lucrărilor se ridică la suma de 75.000 lei. În Ilia-localitatea reşedinţă de comună, au fost modernizate străzile Brodului (380 m.), Gării, T. Vladimirescu, Libertăţii, lucrări care au implicat şi amenajarea zonelor laterale ale străzilor, locuri de parcare noi şi modernizarea parcului din centrul comunei. Tot în acest an, s-au finalizat lucrările la reţeaua de alimentare cu apă din Săcămaş şi Brâznic, iar din acest an, Ilia are o staţie de epurare a apelor uzate, în valoare de 1,4 milioane lei. Un alt proiect al primarului Marius Omotă, în valoare de 2,5 milioane lei, are ca scop electrificarea satelor. Programul naţional desfăşurat prin intermediul Consiliului Judeţean Hunedoara a fost aplicat în Ilia şi continuă în localităţile Bacea şi Valea Lungă.

Educaţie şi cultură
Şcoli funcţionează în patru sate din comună, iar din acest an, Valea Lungă are o grădiniţă care deserveşte 15 preşcolari. În ciuda problemelor financiare, conducerea primăriei a alocat cu prioritate resursele financiare necesare lucrărilor de reabilitare astfel încât atât şcolile generale cât şi Liceul Teoretic „Silviu Dragomir” şi Şcoala de Arte şi Meserii din Ilia, să obţină autorizaţii de funcţionare. A fost amenajată zona din faţa Căminului Cultural din Ilia-iluminat public stradal, fântână arteziană-, iar locuitorii satului Brâznic au la dispoziţie, pentru petrecerile şi evenimentele personale, un cămin cultural renovat în totalitate. Căminul cultural din Bretea Mureşană a fost dotat cu grupuri sanitare noi, iar ca să reducă la minimum cheltuielile de întreţinere a clădirii primăriei, administraţia locală a pus acoperiş nou şi a dotat imobilul cu o instalaţie de încălzire centrală.

Preţ pe viaţa semenilor
Tot în acest an, nevoit să-şi drămuiască bugetul până la cel mai mic bănuţ, primarul a decis să nu mai plătească chirie pentru spaţiul în care funcţionează Unitatea de Primiri Urgenţe (UPU) Ilia, şi să cumpere o clădire în care, pe lângă UPU, vor funcţiona şi cabinetele medicilor de familie. Mai este de terminat amenajarea clădirii, iar din 2010, UPU va funcţiona în spaţiu nou.

Proiecte pe termen scurt
Anul viitor, şi locuitorii satului Sârbi vor avea un cămin cultural nou. Proiectul a fost depus şi aprobat de Ministerul Dezvoltării. De la Ministerul Mediului se aşteaptă banii pentru regularizarea Văii Săcămaş -Dumbrăviţă, şi tot anul viitor, va fi amenajat şi centrul reşedinţei de comună, Ilia-iluminat public, locuri de parcare, aranjamente florale. Prin proiectul de modernizare depus pe măsura 3.4, administraţia locală va primi, în 2010, o finanţare de cinci milioane de lei pentru renovarea şi dotarea Liceului teoretic din Ilia. Iar pe măsura 3.22, UE va finanţa lucrările de alimentare cu apă şi canalizare, dar şi de asfaltare a drumurilor interioare pe raza localităţilor Bretea Mureşană şi Sârbi şi a drumului de legătură între Bretea Mureşani şi Sârbi. În timp util, primarul Marius Omotă a depus şi un studiu de fezabilitate pentru introducerea unei reţele de alimentare cu apă şi canalizare în Sârbi, Bacea, Valea Lungă, lucrări aprobate din fonduri guvernamentale. „Am avut realizări, într-un an de criză economică şi financiară, deoarece am avut un mare ajutor. Mi s-a făcut lobby inclusiv la guvern şi la Consiliul Judeţean. Am avut la cine să apelez şi urechi să mă audă. M-aş bucura ca şi după 6 decembrie, să am în continuare la cine să cer ajutor pentru comunitatea din Ilia. Dar sunt sigur că locuitorii comunei mă vor ajuta şi de data aceasta să continuăm proiectele şi investiţiile demarate, iar asta nu se poate face decât dacă Traian Băsescu va câştiga un nou mandat de preşedinte”, este de părere primarul comunei Ilia, Marius Omotă.

Nicolle Ebner

Ca întotdeauna, sfârşitul de an înseamnă şi luna bilanţului, nu numai a cadourilor. Dacă toamna se fac socoţile rodului de pe terenurile agricole şi din ferme, în decembrie, primarii trag linie şi pun pe cântar rodul muncii lor de edili şefi ai comunităţilor care şi-au pus nădejdea în puterea lor de muncă. La sfârşit de prim an de mandat şi de an calendaristic, primarul comunei Beriu, Emil Bîc (foto), are cu ce se lăuda.

Apă potabilă…
Emil Bîc spune că realizarea cea mai importantă din acest an a fost extinderea reţelei de apă potabilă în satul Căstău, lucrare prin care s-a făcut legătura între reţeaua de apă din comună, cu cea din Orăştie. Valoarea proiectului este de 120.000 de lei, iar finanţarea a fost asigurată, 100 la sută, din bugetul local, fără nici un fel de ajutor de la consiliul judeţean sau de la guvern. Reţea de apă exista în cinci sate ale comunei, încă din 2004, cu cişmele, însă legătura cu sistemul de apă din Orăştie a asigurat şi cantitatea necesară de apă. Astfel, spune primarul Emil Bîc, în această vară, cu toată seceta, nici unul din cele cinci sate ale comunei nu a rămas fără apă în gospodării. „Mai avem un proiect. Măsura 3.22, cu finanţare externă, pentru introducerea canalizării în cele cinci sate unde este reţea de apă”, spune primarul comunei.

… iluminat public…
Un alt proiect important, care a dus la creşterea condiţiilor de viaţă şi a siguranţei locuitorilor comunei Beriu este modernizarea iluminatului public în toate satele comunei, lucrări ce tocmai au fost finalizate. De remarcat este faptul că, pentru prima dată, uliţele satelor Poieni şi Măgureni sunt luminate. Pentru realizarea proiectului a fost nevoie de 500.000 de lei, însă primarul a încheiat cu executantul lucrării un contract multianual, ce se întinde pe o perioadă de patru ani. Adică, firma a executat lucrările pe banii ei, iar administraţia locală achită factura eşalonat, în patru ani. În trei luni s-au montat 500 de lămpi noi şi s-au reparat alte 200. S-a extins şi reţeaua de energie electrică stradală în satul Căstău. Alt proiect, alţi bani. Aproape 330.000 de lei, de data aceasta finanţarea fiind asigurată printr-un program guvernamental ce se desfăşoară pe perioada 2007-2009. Extinderea face legătura între Căstău şi Orăştie, schimbând radical imaginea intrării în comună. „Unii spun că, în viitor, satul Căstău va fi un cartier al municipiului Orăştie. Eu spun că va fi şi mai frumos şi mai mult decât atât. În sat s-au construit numai vile noi. Apropierea de municipiu, drumul naţional şi locaţia foarte frumoasă, i-a făcut pe mulţi dintre cei care au venit cu bani, din străinătate, să-şi ridice case aici”, spune mândru primarul comunei.

… gaz metan şi drumuri asfaltate…
În 1995, au început lucrările de extindere a reţelei de gaz metan, în Căstău. Primarul şi-a propus ca anul viitor lucrările să fie gata. Anul acesta s-au amplasat 410 metri de conductă, dar a mai rămas de acoperit un kilometru. Din cei 66.000 de lei-valoarea proiectului, primăria a plătit doar 35 la sută, restul reprezentând cofinanţarea asigurată de E-ON Gaz. Ca urmare a proiectului depus la Consiliul Judeţean Hunedoara, comuna Beriu s-a ales cu asfaltarea unui tronson de 1,5 km de drum, în satul Sibişel. Pentru asta, CJH a alocat din bugetul propriu o finanţare de un milion de lei. Între timp, primăria a finalizat studiile de fezabilitate pentru asfaltarea drumurilor din toate satele comunei-străzi comunale-dar şi alte proiecte care vizează asfaltarea drumurilor comunale care fac legătura între cele opt sate ale comunei Beriu.

… utilaje pentru lucrări…
Ca să preîntâmpine orice problemă, Consiliul Local Beriu a achiziţionat un tractor, o remorcă, o freză pentru păşuni şi un buldo-excavator. Investiţia s-a ridicat la suma de 400.000 lei, însă şi de data aceasta primarul şi-a demonstrat abilităţile de gospodar şi a obţinut banii prin subvenţii de la APIA. Prin urmare, curăţarea păşunilor comunale se face în regim propriu, cu mână şi lucru şi utilajele proprii.

Au susţinut candidatul său
Şi tot la capitolul realizări se înscrie şi proiectul integrat finanţat de UE cu 2,5 milioane euro, bani ce vor fi folosiţi pentru asfaltarea drumului comunal ce face legătura între Beriu şi Căstău, înfiinţarea unui centru de zi în Beriu şi modernizarea căminului cultural din satul Căstău. „Când ai iluminat public, reţea de apă şi canalizare, gaz metan şi drumuri asfaltate, standardul de viaţă a locuitorilor comunei este aproape de cel din oraşe”, mai spune edilul şef al comunei Beriu. Prin urmare, cei 3.612 locuitori ai comunei (satele Căstău, Cucuiş, Beriu-reşedinţă de comună, Orăştioara de Jos, Măgureni, Poieni, Sereca şi Sibişel), nu prea au de ce să se plângă. Nu-i de mirare că la primul tur de scrutin, aproape 50 la sută dintre cei care s-au prezentat la vot, au susţinut candidatul PDL, partid din care face parte şi primarul lor. Cât despre scrutinul din 6 decembrie, primarul spune că nu-şi doreşte decât ca oamenii: „să vină la vot şi să pună ştampila pe cine cred ei de cuviinţă. Mi se pare normal să-şi asume responsabilitatea, nu să comenteze pe la colţuri că nu a ieşit cine au vrut ei. Avem libertatea de a alege, atunci fiecare să-şi exprime votul”.

Adriana Năstase

Anul 2009 poate fi caracterizat drept cel mai greu pentru administraţiile publice locale. Recesiunea economică a afectat grav bugetele primăriilor, în multe cazuri, edilii nemaiavând bani nici măcar pentru plata cheltuielilor curente. Cu câteva excepţii, însă. Spre exemplu, comuna Băiţa se poate mândri cu realizări consistente în 2009.

Proiect pentru gunoiul menajer
Astfel, accesul spre localitate este facilitat de o şosea asfaltată, inclusă în categoria drumurilor judeţene -DJ-706 A, care trece prin jumătatea vestică a teritoriului administrativ, incluzând satele aparţinătoare – Lunca, Fizeş, Crăciuneşti, Băiţa, Căinelu de Sus şi Ormindea. Din această şosea pornesc ramificaţiile formate de drumurile comunale care fac legătura cu celelalte localităţi ale comunei: Barbura, Sălişte, Trestia, Peştera, Hărţăgani. Drumurile comunale au fost modernizate în acest an. De asemenea, s-a obţinut o finanţare Phare, pentru depozitarea gunoiului menajer din comunele Băiţa şi Vălişoara, proiectul fiind comun. Finanţarea constă în achiziţionarea unor pubele şi containere ecologice, precum şi a unei maşini de colectare a deşeurilor. Localnicii au posibilitatea ca gunoiul menajer să poată fi ridicat într-o zi anume din săptămână. Nu numai că le este uşurată munca, din acest punct de vedere, ci participă şi la ecologizarea comunei. În prezent, se lucrează la implementarea proiectului, dorindu-se să se mai achiziţioneze încă un autocompactor de capacitate mai mică.

Investiţie de 2,5 milioane de euro
O mare realizare a primarului Damian Diniş este obţinerea finanţării 100 la sută din fonduri europene a proiectului de canalizare în satul de reşedinţă. Valoarea investiţiei se ridică la 2,5 milioane de euro. Urmează să se organizeze licitaţia, şi apoi demararea lucrărilor pentru alimentarea cu apă şi canalizare. Tot în această finanţare este cuprinsă şi modernizarea drumului comunal de pe Valea Ormindei. Se lucrează la decolmatarea pârâului dintre Băiţa şi Hărţăgani, pe o porţiune de trei kilometri.
La nivelul comunei există cămine culturale în fiecare sat. Majoritatea acestora oferă posibilitatea organizării de manifestări cultural-artistice, precum şi a altor activităţi ale comunităţilor locale. În 2009, s-a modernizat căminul cultural din centrul comunei. A fost dotat cu încălzire proprie, pavat cu marmură, iar multe elemente de interior au fost schimbate. Se preconizează ca până la sărbătorile din această iarnă, lucrările să fie finalizate.

Locuri de joacă din sponsorizări
Comuna dispune de o bogată reţea de învăţământ, având şase unităţi pentru preşcolari cu program normal, opt şcoli primare şi două şcoli generale. În comuna Băiţa învaţă aproximativ 400 de elevi. În prezent,  se execută lucrări de modernizare la Şcoala din Hărţăgani. Edilul-şef se poate mândri cu faptul că proiectele de finanţare depuse au fost aprobate, singurul care a rămas la stadiul de aşteptare a acordului de implementare fiind cel destinat amenajării unui parc. Deşi ne confruntăm, la nivel naţional, cu o perioadă financiară grea, s-a dovedit că mai există însă, oameni cu suflet mare. Astfel, s-au amenajat două locuri de joacă în cadrul Şcolii Generale din Lunca, cu ajutorul sponsorizării primite de la Carpatcement şi încă unul în cadrul şcolii Generale Sălişte, cu ajutorul sponsorizării oferite de Mircea Moga, directorul unei societăţi din Cluj.
Pentru că istoria locală este legată de monumentul din satul Lunca, cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la ridicarea acestuia, au fost realizate reparaţiile aferente. Tot în acest an, s-a modernizat locul de agrement numit Haldina, construindu-se o scenă nouă, grupuri sanitare noi, cu apă curentă, iar terenul de sport a fost pregătit pentru montarea unei suprafeţe sintetice. Valorile familiei au fost şi rămân o tradiţie în societatea românească. Primarul Diniş nu uită nici de cei mai în vârstă, răsplătindu-le fidelitatea căsniciei. Anul acesta, au fost premiate familiile care au trecut pragul de 50 de ani de căsătorie. Din puţinul existent, s-au oferit ajutoare de urgenţă, persoanelor cu nevoi speciale.
În ceea ce priveşte tradiţia, pentru Băiţa sunt emblematici instrumentiştii locali, precum şi meşterii populari. Este un colţ de ţară, unde glasul tradiţional românesc se face auzit.

Cununa grâului
Cea mai cunoscută formaţie artistică de obiceiuri folclorice este CUNUNA GRÂULUI, din satul Hărţăgani, care a susţinut numeroase spectacole în comună, dar şi în judeţ şi chiar în ţară, impresionând prin originalitatea punerii în scenă a acestui obicei, prin ţinuta interpreţilor şi frumuseţea costumelor. Locul III obţinut la Zimnicea, precum şi locul I din cadrul Festivalului de la Ighiu, reprezintă o frumoasă răsplată a talentului şi muncii membrilor formaţiei. Se pregăteşte conturarea a încă unui grup vocal, condus de profesorul Nicolae Suciu. Investiţiile pentru dezvoltarea şi modernizarea comunei nu se opresc, însă, aici. Există coordonate care sunt propuse spre aplicare, începând cu 2010. Apropiindu-se sărbătorile de iarnă, primarul comunei Băiţa, Damian Diniş, transmite tuturor consătenilor, colaboratorilor şi angajaţilor, cele mai calde urări, iar pe locuitorii comunei îi îndeamnă să participe la vot, pe 6 decembrie. „E datoria noastră, a tuturor, să ne alegem preşedintele. Prezenţa la vot a fiecăruia poate fi decisivă. Alegerea lui Mircea Geoană ca preşedinte va reprezenta un pas înainte şi pentru comuna Băiţa, pentru implementarea proiectelor vizate şi dezvoltarea locală”, a spus primarul Damian Diniş.

Nicolle Ebner

Tabloul care-l înfăţişează pe Ioan de Hunedoara, proprietate a Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva, s-a întors acasă, după 40 de ani, restaurat în totalitate de specialişti din Ungaria şi Bucureşti. Tabloul fusese împrumutat, în 1969, Castelului din Hunedoara, fiind expus, în toată această perioadă, în Sala Cavalerilor. 

Pânza, restaurată în pinacoteca din Szombathely
Potrivit directorului general al Muzeului din Deva, Marcel Morar, tabloul este realizat în ulei, în stil academic, şi a fost pictat, în anul 1896, de Pataky Laszlo, pictor maghiar născut la Brad. „Tabloul este proprietatea Muzeului din Deva, însă pe vremea când Castelul din Hunedoara era în administrarea muzeului judeţean, mai exact în 1969, tabloul a fost împrumutat hunedorenilor, în vederea expunerii în sala Cavalerilor, dat fiind faptul că Ioan de Hunedoara a fost proprietar al Castelului din Hunedoara în perioada 1419-1456”, declară Marcel Morar. Înfrăţirea judeţelor Hunedoara şi Vass-Ungaria a generat o serie de vizite-schimburi de experienţă în diverse domenii, în special în cel cultural. Anul trecut, unul dintre membrii delegaţiei maghiare care au vizitat judeţul, restaurator la pinacoteca din Szombathely, şi-a exprimat intenţia de a restaura, gratuit, tabloul expus în Castelul din Hunedoara, ajuns într-o stare avansată de degradare, ca urmare a vechimii, dar şi a condiţiilor improprii din castel (umezeală, frig). Demersurile pentru obţinerea aprobărilor necesare transferului de la Deva la Szombathely au durat mai bine de jumătate de an, ocazie cu care tabloul de patrimoniu – considerat nu printre cele mai valoroase, dar care merită să fie clasate – a fost clasificat la categoria de fond, iar în urma evaluării, a fost asigurat pentru suma de 15.000 de lei.

…iar rama aurită, a Sibiu
Pânza a fost restaurată în Ungaria, iar rama, la Sibiu, unde un restaurator, specialist în tablouri de artă, a reuşit să redea ramei tabloului frumuseţea şi strălucirea (ramă poleită în foiţă de aur) de altă dată, respectând modelul original. „Pentru restaurarea ramei, am obţinut fonduri suplimentare de la Consiliul Judeţean Hunedoara. Miercuri, 28 octombrie 2009, au ajuns acasă atât rama, cât şi pânza. Cele două piese restaurate au fost montate, iar tabloul este expus, în acest moment, datorită dimensiunilor impresionante, pe cel mai mare perete liber din clădirea muzeului judeţean”, menţionează Marcel Morar.

Nu se mai întoarce la Hunedoara
Cu tot cu ramă, tabloul care-l înfăţişează pe Ioan de Hunedoara are dimensiunile de 3,22x 2,90 metri, iar conducerea Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane declară că nu va mai părăsi Deva, chiar dacă administraţia locală din Hunedoara şi-l doreşte din nou în Sala Cavalerilor. „Tabloul nu mai părăseşte locaţia din Deva. A fost o solicitare din partea primarului municipiului Hunedoara, Ovidiu Hada şi a directorului Castelului din Hunedoara, devenit între timp muzeu, să găsim o cale legală prin care să redăm tabloul, că aşa şi-au exprimat dorinţa şi unii din membrii delegaţiilor maghiare. Tabloul poate fi împrumutat ca orice alt bun de patrimoniu, dar este proprietatea Muzeului din Deva”, subliniază directorul instituţiei judeţene.
Recondiţionarea tabloului lui Ioan de Hunedoara face parte dintr-un amplu proces de restaurare a bunurilor de patrimoniu aparţinând muzeului judeţean, proces care a debutat anul acesta cu restaurarea a 17 icoane, şapte picturi pe şevalet şi 26 de arme.

Nicolle Ebner

Alina Hedeşiu (foto) încă mai speră că poate face, un brand de zonă, din „PORTELI”, manufactura de porţelan pe care a deschis-o în urmă cu mai mulţi ani, la Teliuc. Mai explicit, „PORTELI” înseamnă porţelan de Teliuc, iar afacerea s-a născut odată cu Incubatorul de Afaceri din localitate, un proiect finanţat de Guvernul Marii Britanii, care s-a vrut un sprijin real pentru minerii disponibilizaţi.
Incubatorul de afaceri din Teliuc, un mare fâs
Numai că, după cum povesteşte Alina Hedeşiu, una s-a vrut şi alta a ieşit. „Au gândit prost, au muncit prost, au păpat banii şi, în final, mi-au pus mie în cârcă tot. Incubatorul de afaceri a fost dat spre administrare unei firme italiene, care, în afară de a factura chiriile şi cheltuielile, nu s-a interesat nici cât negru sub unghie de soarta micilor întreprinzători”, spune proprietara manufacturii. La momentul inaugurării incubatorului, toţi factorii implicaţi erau în extaz, şi vizitele oficiale începeau şi se opreau la atelierul de manufactură de porţelan, singurul „incubat” într-o clădire imensă, cu zeci de spaţii amplasate pe două etaje şi la parterul unui imobil care a fost recondiţionată pe banii guvernului britanic. Manufactura era certitudinea că banii englezilor au fost folosiţi în mod util, exact pentru proiectul pentru care au fost solicitaţi. După euforia de început, s-a dovedit că marea realizare este de fapt, un fâs. Şi, asta, deoarece în Incubatorul de Afaceri nu au avut loc micii întreprinzători care voiau să închirieze spaţii, pentru că spaţiile erau destinate doar „incubaţilor”, adică minerilor disponibilizaţi, care-şi creau o afacere proprie. Nici un miner disponibilizat nu s-a înghesuit, deci nu a apelat la spaţiile din clădire. Prin urmare, imobilul este aproape gol, iar puţinii chiriaşi (vreo trei-patru) sunt nevoiţi să plătească termoficarea-care nu este-şi energia electrică, pentru toată clădirea.
Au promis multe, nu au respectat nimic
În mod normal, ca parte integrată a Incubatorului de Afaceri, Alina Hedeşiu, proprietara manufacturii de porţelan, trebuia să beneficieze de o multitudine de avantaje. Însă, din toate obligaţiile administratorului, nu s-a concretizat mai nimic. „Pe o perioadă de cinci ani, în afară de a-mi oferi din când în când posibilitatea de a folosi copiatorul şi faxul lor, şi asta, când erau pe aici, nu am avut nici o facilitate. Până şi site-ul de prezentare mi l-am făcut singură, din banii mei, cu toate că s-au alocat fonduri considerabile pentru a se face publicitate acestui proiect. În prima iarnă, nu am avut căldură, că au uitat de acest aspect. Au montat un transformator de curent, care produce mai mult decât este nevoie. Şi noi, puţinii care populăm acest spaţiu, plătim pentru toată clădirea”, mai spune Alina Hedeşiu. Prin urmare, imobilul a început să se degradeze.
Firma cu un singur angajat
La fel şi mica afacere, singurul punct în jurul căruia s-a realizat un proiect cu finanţare externă. Din cauza facturilor enorme, plătite pentru servicii de care nu beneficiază, Alina Hedeşiu a renunţat la cei patru angajaţi, pe care i-a trimis în şomaj, după ce Primăria Teliuc, noul administrator al incubatorului, a pus cireaşa pe tort, mărind chiria spaţiilor cu 20 la sută. „Ca să supravieţuiesc, fac totul de una singură. Eu fac şi aprovizionarea, şi distribuţia, eu fasonez, eu glazurez, eu încarc şi descarc cuptorul, eu fac curăţenie şi ţin şi contabilitatea primară. Muncesc de la ora 5.00 dimineaţa, până noaptea la 22.00, şi de multe ori, îmi petrec şi nopţile în atelier, ca să onorez comenzile, pe care tot eu le obţin”, mai povesteşte Alina Hedeşiu.
Toate necazurile se trag de la „culoarea politică” 
Femeia spune că tot necazul i se trage de la orgoliile şi culorile politice. „Îmi aduc aminte perfect că, în contract, scria foarte clar că, după cinci ani, Ministerul Economiei are obligaţia de a ceda incubatorul de afaceri comunităţii, adică primăriei. Dar, nici acest angajament nu l-au respectat. Cei cinci ani au trecut, deoarece lucrările la repararea clădirii au început în 2004. Cineva trebuie să administreze acest spaţiu, pentru că la Bucureşti, au demonstrat cu prisosinţă că nu dau nici doi bani pe noi, «incubaţii»”.
În România au fost înfiinţate 10 astfel de incubatoare de afaceri, proiect finanţat de DFID Marea Britanie, prin ANDIPRZM, în cadrul schemei de dezvoltare socială.

Alexandru Gruian

Sâmbătă, 19 septembrie. Zi frumoasă, parcă în ciuda celor care prevesteau ploaie. Pe pista şi în faţa hangarului Aeroclubului din Deva, planoare, avioane, aeronave ultrauşoare aşteptau frumos aliniate, într-o desfăşurare de forţe menită să impresioneze.

În ţinută oficială, instructorii şi personalul aeroclubului şi-au aşteptat oaspeţii – prieteni şi public, care să asiste la un dublu eveniment – lansarea volumului „Vlaicu” al istoricului de aviaţie Dan Antoniu şi mitingul organizat cu forţe proprii de aeroclub, în cadrul căruia fuseseră promise evoluţii inedite ale planoarelor, acompaniate de muzică.

O carte de excepţie
Timpul scurt avut la dispoziţie de organizatori nu a permis, din păcate, o mediatizare mai intensă, dar până la urmă, a fost bine, şi cei care au venit la aerodrom nu au avut ce regreta.
Dan Antoniu şi-a prezentat lucrarea, un volum de excepţie, care ar onora orice bibliotecă şi în special, pe cele specializate pe aviaţie şi pe cele hunedorene, care ar trebui să fie direct interesate a avea o documentaţie solidă despre Aurel Vlaicu. Judeţul Hunedoara are privilegiul, din păcate, insuficient pus în valoare, de a avea pe teritoriul său casa natală a celui care s-a numărat între deschizătorii de drum în acest domeniu spectaculos şi încă atât de tânăr, aviaţia. Documente inedite descoperite după multe ore petrecute prin arhive, o lucrare excelentă, care completează istoria zborurilor lui Vlaicu şi ne permite să ieşim în lume, cum s-ar spune, cu fruntea sus. Pentru acest eveniment, Dan Antoniu a beneficiat de sprijinul Aeroclubului României şi al Asociaţiei „Aripi româneşti”, chiar prin preşedintele său, Mihai Floriean, venit la Deva, cu acest prilej. De promovare s-a ocupat şi Anca Tînc.
Autorul a ţinut să elucideze, în cuvinte puţine, o parte din misterele sau chiar dezinformările ce păreau că învăluie existenţa şi dispariţia lui Vlaicu. Astfel, trebuie să se ştie că aviatorul nu a murit nici din cauza vreunei greşeli de pilotaj, nici a imperfecţiunilor avionului său. Cercetarea atentă a arhivelor şi mărturiile celor care l-au cunoscut i-au permis autorului să afirme fără echivoc, că Vlaicu suferea de nefrită şi a decedat în aer, în urma unui atac de cord.

Acrobaţie cu planorul, în ritm de vals
Partea a doua a manifestării a fost un regal aeronautic – acrobaţie cu planorul, spectacol aerian destul de puţin accesibil publicului. Secondaţi la sol de comandantul adjunct al aeroclubului Deva, Graţian Tînc, piloţii şi instructorii au dat ce aveau mai bun, în ritm de vals. Simion Câmpean şi Gheorghiţă Stamate (multipli campioni naţionali la acrobaţie cu planorul), Lucian Drumeş şi Dorel Vlasin, Viorel Marton şi Cornel Pavel, ultimul, la bordul unui elicopter, au evoluat poate nu chiar în faţa, ci puţin deasupra publicului. Perechea de două planoare a fost aplaudată spontan pentru îndrăzneală, sincronizare şi eleganţă, iar trecerile la (atât de) joasă înălţime ale lui Stamate le-au dat unora fiori. Celor care nu-l cunosc…
Nu au lipsit din peisaj nici paraşutiştii, lansaţi de la 1.000 de metri şi care au aterizat cu o precizie dacă nu milimetrică, atunci sigur centimetrică.
Succesul acestei prime întreprinderi i-a făcut pe cei de la aeroclubul din Deva să se gândească serios la organizarea unui miting de mare anvergură în primăvara sau la începutul verii anului viitor. Le dorim să fie sănătoşi, să-şi pună planurile în aplicare, iar publicului devean, să afle că Deva se numără printre relativ puţinele localităţi din Europa, care are şansa de a oferi astfel de momente, inclusiv prin performanţele piloţilor.

Sorina Popa

Brădeanul Mihai Vlad a revenit acasă, după ce a reuşit să cucerească Vârful Ararat (5.165 m), din Turcia, după o expediţie care a durat aproape două săptămâni.

Speriaţi de soldaţii turci
Membrii grupului din care a făcut parte şi Mihai Vlad au pornit în escaladarea Muntelui Ararat în 2 septembrie şi s-au întors în 15 septembrie. Drumul până la poalele muntelui l-au făcut cu un microbuz, continuând apoi traseul pe jos.
Primul şoc, Mihai şi colegii săi, l-au avut când, după ce s-au oprit pe marginea unei şosele şi au vrut să-şi instaleze corturile pentru a înnopta, s-au trezit cu o maşină blindată, din care au coborât mai mulţi soldaţi, care au îndreptat automatele către ei. După ce au tras o sperietură bună, românii  au  reuşit să se înţeleagă, mai mult prin semne, cu soldaţii turci, care de fapt, vroiau să le explice că ar fi bine să se mute de acolo, deoarece zona, fiind în apropierea graniţei cu Iranul, era deseori călcată de răufăcători. În cele din urmă, Mihai şi prietenii lui au înnoptat lângă cazarma soldaţilor turci, la adăpost de orice primejdie.

Transportul cu caii era prea scump 
În ziua de 6 septembrie au început escaladarea muntelui. Prima tabără s-a aflat la  3.200 de metri altitudine. „În prima tabără a fost plăcut, nu era frig şi a fost foarte bine. Am găsit aici mai multe echipe de alpinişti.  Exista posibilitatea ca de la prima şi până la cea de-a doua tabără, să ne ajutăm de cai pentru transportul bagajelor, însă costa prea mult, câte 700 de euro de persoană. Aşa că am renunţat şi ne-am cărat rucsacii în spate, câte 20 de kilograme fiecare”, povesteşte Mihai.

Ascensiunea către vârf
Pe 7 septembrie, grupul brădeanului a ajuns la 4.200 de metri înălţime, în tabăra 2. Nu au stat să se acomodeze, forţând ascensiunea. Erau nerăbdători să ajungă sus. Aşa că, a doua zi, la ora 1.00 noaptea, au pornit către vârf.
„Simţeam că-mi plesneşte capul. Mă simţeam rău, îmi venea să vomit, nu aveam poftă de mâncare. Am început ascensiunea. Era mult grohotiş în jurul nostru. Mergeam trei paşi înainte, unul înapoi. În acea zonă se produc avalanşe de bolovani şi am avut noroc, că atunci când am trecut noi pe acolo,  nu au căzut bolovanii peste noi. De la 4.700 de metri am început să urcăm pe gheţar. Vântul nu era foarte puternic, iar pe vârf, temperatura a fost acceptabilă, -7 grade Celsius. Ultima porţiune de drum, până sus, mi s-a părut cea mai lungă. La ora 5.52 dimineaţa, am ajuns pe vârf. Am fost prima echipă, dintre cele întâlnite în prima tabără, care am reuşit să urcăm la 5.165 de metri. Acolo, am stat doar 15 minute, atât ne-a lăsat ghidul pe care l-am avut cu noi.  Ni s-a spus că aşteaptă şi alţii să ajungă sus şi va fi înghesuială, motiv pentru care nu ni s-a permis decât un sfert de oră să ne bucurăm că am ajuns acolo. Obiceiul este ca, odată ce ai urcat pe vârful Ararat, să laşi, într-o cutie, pe o bucată de hârtie, numele tău. Aşa am procedat şi noi. Am suferit, însă şi un mic insucces, odată aflat pe vârf. Nu am reuşit să-mi aprind nici o ţigară, sus, la 5.165 de metri altitudine. În schimb, ghidul a tras un foc, în aer, cu pistolul. Am mai făcut fotografiile de rigoare şi apoi am coborât”, povesteşte alpinistul din Brad. 

Şi steagul municipiului Brad flutură pe Ararat
Mihai Vlad a înfipt pe Vârful Araratului, steagul municipiului Brad. De altfel, primarul Bradului, Florin Cazacu, l-a sprijinit financiar pe tânăr, pentru a reuşi în expediţia de pe Muntele Ararat. Şi, cum a promis, edilul Bradului îl va susţine şi pe viitor, pentru ca studentul să poată să-şi atingă visele.
L-am întrebat pe Mihai Vlad, dacă a văzut  cumva Arca lui Noe, despre care  legenda spune că s-ar afla pe Muntele Ararat.  „Nu am văzut-o. Când l-am întrebat pe ghid despre Arca lui Noe, a zâmbit. Însă, el ne-a explicat că există bucăţi din arcă, într-un sătuc, la poalele Araratului Mic”, a spus Mihai Vlad.
Ce urmează după Mont Blanc şi Ararat, cele două vârfuri cucerite până acum de tânărul brădean? „Cred că voi ataca Vârful Matterhorn. Este mai spectaculos decât celelalte două pe care am ajuns deja”, spune Mihai.
Aventura „Cu paşi mici spre vârfuri mari”, începută de brădeanul Mihai Vlad, continuă aşadar, iar Primăria Brad este un partener pe care studentul hunedorean se poate baza. De unde se vede că, dacă ai vise îndrăzneţe, merită să te zbaţi să le realizezi.

Sorina Popa

Manifestările de la Ţebea au început, ieri, fără Traian Băsescu, care a ajuns acolo doar în jurul orei 15. În aceste condiţii, „eroii” politici ai zilei au fost preşedintele PSD, Mircea Geoană şi liderul PRM, Corneliu Vadim Tudor.

„Băse, vezi că ai treabă în Secuime”
Ca în fiecare an, manifestările s-au desfăşurat după tipicul deja cunoscut. Au fost depuse coroane de flori la mormântul Crăişorului, s-a ţinut o slujbă religioasă, iar politicienii, mai ales că se apropie alegerile prezidenţiale, au făcut declaraţii care mai de care mai patriotice. Discursurile lor au fost însă bruiate de grupul susţinătorilor PRM, grup postat, ca în fiecare an, strategic, în imediata apropiere a mormântului lui Avram Iancu. Aşa că peremiştii i-au huiduit şi fluierat pe majoritatea celor care au luat cuvântul, cu excepţia, fireşte, a liderului PRM, Corneliu Vadim Tudor. Dacă ar fi fost prezent de la începutul manifestării, preşedintele Traian Băsescu ar fi putut vedea o pancartă pe care scria „Băse’, vezi că ai treabă în secuime“.
Liderul PSD, Mircea Geoană, a avut parte, în timpul discursului său, de huiduieli din public, fiind „bruiat” permanent, îndeosebi, de către cei din grupul PRM. Aceştia au agitat pancarte şi au scandat „Hoţii, hoţii”,„Ne-am săturat de minciuni. Jos mafia”, „Luaţi-vă concediu fără plată”. Însă, liderul PSD nu şi-a întrerupt discursul, reuşind să treacă până în final cu bine peste aceste momente. 

„Nu va mai fi respectată nici legea gravitaţiei”
În schimb, când Vadim Tudor a ajuns la microfon, susţinătorii săi l-au aplaudat frenetic, strigând ”Vadim, preşedinte” şi „Vadim, te iubim”. În stilul său caracteristic, dar parcă nu aşa de virulent ca altă dată, Vadim Tudor a declarat la Ţebea că nimic nu mai merge bine în ţara asta şi că în curând, nici legea gravitaţiei nu va mai fi respectată în România.
„Asistăm la sfârşitul coşmarului nostru. Îi voi bate măr, din primul tur, pe toţi contracandidaţii mei la preşedinţie. Aici se află viitorul preşedinte al României (n.r. – în acest moment, Mircea Geoană a ridicat mâinile şi i-a salutat pe participanţi). La un jaf total, românii răspund cu un boicot total. Voi îmbunătăţi imaginea României, pe care au distrus-o cei care au condus ţara până acum”, a spus, în discursul său, liderul PRM.
Nici delegaţia PDL Hunedoara n-a scăpat de oprobiul mulţimii. Când democrat-liberalii, conduşi de preşedintele interimar al PDL Hunedoara, Tiberiu Iacob Ridzi, a depus coroana de flori la mormântul lui Avram Iancu, mulţi dintre cei prezenţi au huiduit şi au arătat cartonaşe roşii.

Becali a aterizat, s-a plimbat, a decolat
După terminarea ceremoniei şi susţinerea discursurilor, mulţimea şi oficialii s-au îndreptat către platoul cu corturi, tarabe şi scena de spectacole, la faţa locului şi-a făcut apariţia şi europarlamentarul Gigi Becali, care a ajuns la Ţebea cu un elicopter. Becali a făcut, timp de vreo jumătate de oră, o baie de mulţime, după care s-a urcat în elicopter şi dus a fost. N-au ratat baia de mulţime nici Vadim Tudor şi Mircea Geoană.

Preşedintele Băsescu a venit la spartul târgului
Traian Băsescu a ajuns la Ţebea în jurul orei 15, împreună cu soţia sa. El a depus o coroană de flori la mormântul lui Avram Iancu, iar apoi s-a deplasat spre platoul manifestărilor. Înainte însă, a turnat o găleată de apă la rădăcina gorunului plantat de el la Ţebea în urmă cu câţiva ani. Întrebat de ce a ajuns aşa de târziu la sărbătoarea lui Avram Iancu, Băsescu le-a explicat oamenilor că a fost nevoit să meargă întâi la Roman. Unii dintre cei aflaţi pe platoul de la Ţebea l-au ovaţionat şi au ţinut să stea de vorbă cu preşedintele, dar au fost şi din aceia care l-au huiduit, urându-i „să trăiască tot aşa de bine, cum trăim noi acum”. Traian Băsescu şi soţia sa, Maria, au mers apoi la cortul PDL, unde se afla şi primarul Aradului, Gheorghe Falcă. După încă o baie de mulţime, care a cuprins şi fotografierea cu susţinătorii săi, preşedintele şi soţia sa au părăsit zona.
Programul activităţilor de la Ţebea s-a încheiat cu un spectacol folcloric, susţinut de interpreţii de muzică populară Nicolae Furdui Iancu, Sava Negrean Brudaşcu, Laura Lavric, Mariana Anghel, Mariana Deac şi alţi solişti, care au fost acompaniaţi de ansambluri din Alba Iulia şi Brad.

Nicolle Ebner

La aniversarea a 50 de veri, Ana Almăşana Ciontea a avut parte de o petrecere demnă de renumele ei. Alături de cei dragi, de sute de prieteni şi spectatori, de interpreţi – nume sonore în folclorul românesc – pe care i-a sfătuit să se dedice cântecului popular, şi de telespectatori: Ana fiind invitata specială a Galelor TVRM (Televiziunea România de Mâine). Totul s-a întâmplat în curtea „Conacului Archia”, în mijlocul naturii, într-un apus de soare superb.

„Bună seara, dragii mei!”
Cum am mai spus şi altă dată, Sorin şi Virginia Szabo, stăpânii Conacului Archia, cei cărora, la început de Mileniu III, li se datorează transpunerea în actualitate a frumuseţii şi farmecului curţilor nobiliare de la sfârşitul secolului XIX, se dovedesc, cu orice prilej, gazde desăvârşite. Aşa că nu e de mirare că, îndrăgita interpretă de muzică populară, Ana Almăşanu Ciontea, a ales, pentru petrecerea cu prietenii, Conacul Archia. Au fost alături de aniversată, primarul municipiului Orăştie, Alexandru Munteanu, ansamblul folcloric din Haţeg, cel al Casei de Cultură din Hunedoara, şi „Florile dorului” din Orăştie. Împreună cu Ana Pacatiuş, buna ei prietenă, „Ana, a mai mândră floare almăşană”, a depănat amintiri despre vremea când s-a îndrăgostit de folclor. La vârsta de cinci ani, Ana Almăşana Ciontea învăţa să doinească după Ana Pacatiuş – una dintre cele mai bune voci bănăţene, pe care o asculta la difuzor. Au mai fost alături de sărbătorită Angela Chelaru, pe care a încurajat-o să-şi publice versurile; Eugen Pistol – interpret de cântece din bătrâni, din zona Geoagiu, şi care, după operă, a început să cânte folclor, sfătuit de aceeaşi Ana Almăşana; Nelu Ban Fântână, culegător şi interpret de folclor din zona Sibiului, de pe meleaguri sălăjene Ileana Domuţa Mastan, iar din inima Maramureşului, a venit Mihai Petreuş. Sunt doar câteva nume sonore ale cântecului popular românesc, cărora li s-au alăturat tinere talente, în devenire, adevărate revelaţii la petrecerea de la „Conacul Archia”, printre care şi Violeta Deminescu, din Călan, cunoscută cititorilor prin intermediul şuetei din paginile MESAGERULUI HUNEDOREAN.

Ană, dragă…
Cine o cunoaşte pe Ana Almăşana Ciontea ştie că nu este doar o culegătoare şi interpretă a cântecului pădurenesc, ci şi o îmbinare reuşită de aptitudini artistice – cântec, vers şi pictură. Dar, cea mai sensibilă caracterizare a venit din partea Angelei Chelaru: „a cules cântec din oameni, din rouă, din soare, ninsoare şi lacrimă, din privighetori ce cântă în zori a dragoste, apoi le-a învelit cu sufletul ei, dăruindu-le tuturor, spre nemurire…”. Petrecerea cu cântec şi joc – de au răsunat toate dealurile Archiei – a ţinut până târziu, către miezul nopţii. Pe lângă delectarea sufletului cu cântece de dor şi viaţă, publicul s-a delectat şi cu delicioşi mititei şi fripturi făcute la grătar, îndulcite cu carafe pântecoase, pline cu vin alb şi roşu, obicei garantat, pentru a aduce zâmbete pe chipurile invitaţilor şi oareşce linişte în suflete. Şi au fost, slavă Domnului, invitaţi pe măsură, care au ştiut să aprecieze întrega osteneală a gazdelor, a sărbătoritei, a dansatorilor şi interpreţilor.

Nicolle Ebner

Mare nuntă, mare în familia social-democraţilor hunedoreni. Familia din care se trage mirele şi numărul invitaţilor la eveniment, au făcut ca nunta lui Mihai Popovici, directorul Agenţiei judeţene pentru Prestaţii Sociale, să fie considerată, incontestabil, evenimentul monden al Devei, de la sfârşitul săptămânii trecute.
Mihai Popovici este nepotul lui Ovidiu Muntean, fost ministru al Telecomunicaţiilor în perioada 1996-1997, şi coordonator al Romtelecom Hunedoara pentru o perioadă bună de timp. La Romtelecom, Ovidiu Muntean a făcut echipă cu cumnatul său, tatăl lui Mihai, care a deţinut funcţia de director economic. Păstrând tradiţia familiei în privinţa preferinţelor politice, Mihai Popovici este membru PSD de 10 ani, adică încă din timpul facultăţii de Ştiinţe Economice şi Management de la Petroşani.
Cu o familie influentă şi experimentată în spate, ascensiunea lui Mihai Popovici pe linie politică şi profesională a fost mult mai rapidă, iar la 31 de ani (anul acesta), Mihai Popovici ajunge unul dintre cei mai tineri directori de instituţii din judeţ. Tot 31 de ani are şi Alina – până sâmbătă, 15 august, fostă Caciuc, din Sântuhalm. Energică, independentă şi întreprinzătoare, Alina este administratorul propriei firme. Mihai şi Alina Popovici s-au cunoscut, în urmă cu cinci ani, la o petrecere de Revellion, iar de Sfântă Mărie au decis să-şi întemeieze o familie.
Alina şi-a descoperit rochia de mireasă la Sibiu, într-una din colecţiile San Patrick – o marcă de renume în întreaga lume, inspirate de cele mai în vogă tendinţe ale modei. Preţul rochiei a fost pe măsura renumelui firmei. Peste 5.500 lei. Costumul mirelui, şi el de firmă, ceva mai puţin. Doar 2.500 lei. Alina a optat pentru un buchet special de violete – florile încrederii, modestiei şi sincerităţii, principiile de bază ale unei căsnicii şi care s-au potrivit perfect cu tonul mierii din rochie, dar şi la reverul mirelului.
Naşii au fost Lucian şi Simona Rus (n.r. – Lucian este fiul lui Ioan Rus, vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Hunedoara) şi Mihai şi Anamaria Dorobăţ. Şi ei tineri şi proaspăt căsătoriţi.
La nuntă au fost invitate 280 de persoane, cele mai cunoscute fiind:  directorul Termocentralei Mintia – Costel Alic, fostul lider PSD Hunedoara, Victor Vaida, Natalia Intotero, secretar de stat MAE, senatorul Cosmin Nicula, Sorin Radu, inspector general şcolar, Vasile Jurca, director coordonator APIA Hunedoara, Ovidiu Moş, consilier local Deva şi Anamaria Silaghi, consilier local Hunedoara.
Meniul, tradiţional, a costat 1.350 lei/ persoană, iar tortul, realizat de una dintre cofetăriile bine cotate din Deva, a fost făcut din 40 de kilograme de marţipan şi fructe de pădure. Pentru marele eveniment, s-a umblat la rezervele familiei depozitate în crama de la Roşcani, la mare căutare printre meseni fiind ţuica produsă chiar de mire. La petrecere, voia bună a fost asigurată de cântecele populare interpretate de Lidia Matei Benea şi Cristi Fodor, iar aperitivele s-au servit pe sunetul viorilor unui cvartet din Timişoara.

Nicolle Ebner

Iluzionism, magie, prestidigitaţie, fachirism, demonstraţie auto-moto, concurs de mâncat virşli, parada portului popular şi spectacole de muzică populară şi uşoară, susţinute de interpreţi renumiţi şi formaţii în mare vogă. Este o parte a evenimentelor organizate de administraţia locală din Brad, cu ocazia celei de-a VIII-a ediţii a „Zilelor Municipiului Brad”.

„La Brad se petrec lucruri minunate”
Vorba primarului Florin Cazacu: „la Brad, cu ocazia Zilelor municipiului, se petrec lucruri minunate. Evenimente culturale, competiţii sportive, iar voia bună este adusă în sufletele brădenilor de artişti renumiţi, care concertează pe scena din Piaţa Centrală”. Prezenţa a mii de brădeni la aceste manifestări este un semn că administraţia publică locală ştie să ofere brădenilor ceea ce-şi doresc, pentru a le face, cu puţin, viaţa mai frumoasă. Miile de oameni prezenţi la serbările oraşului au petrecut, în fiecare după-masă, alături de artişti renumiţi, ca: Aurel Tămaş, Fly Poject, Tiberiu Ceia, Felicia Stoian, Ansamblul „Doina Crişului” al Casei de Cultură Brad şi trupa Generic.

O sâmbătă de neuitat
Sărbătoarea municipiului a debutat vineri, 7 august, cu lansarea „Monografiei municipiului Brad”, ediţia a III-a, a autorului prof. Romulus Neag. În cursul dimineţii de sâmbătă, brădenii iubitori de fotbal au avut parte de o competiţie între generaţiile de jucători ale C.S. „Aurul” Brad, iar la prânz, în Piaţa Centrală a municipiului a avut loc o demonstraţie auto-moto, a cărei atracţie principală a fost prezentarea maşinii participante la Campionatul Naţional de automobilism 2008 a pilotului Mihai Cîmpeanu. Tot sâmbătă, profesoara Livia Coroi şi-a lansat volumul „Colectivizarea agriculturii în raionul Brad, între istorie şi memorie”, eveniment completat de expoziţia „Caligrafie şi artă în cărţile funciare”, prezentată de avocatul Tiberiu Vanca.
Seara a început în forţă, cu un spectacol de iluzionism, magie, prestidigitaţie, fachirism şi animale exotice, oferit de Magic Art, şi continuat de formaţiile Symbol, Columna şi Datina. Cireaşa de pe tort – cum ar spune o anumită parte a numerosului public – a fost spectacolul excepţional oferit de Aurel Tămaş şi formaţia „Doruri Transilvane”. Pentru tineri, concertul live al trupei Fly Project a reprezentat superlativul.

Recompense pentru tinerii merituoşi
Nici nu au apucat bine să se odihnească, fiindcă duminică, brădenii au luat-o de la capăt cu şirul petrecerilor. Locuitorii au admirat parada portului popular şi spectacolul ansamblurilor folclorice din Franţa, Turcia, Grecia, Serbia, Iaşi, Zalău, Timiş, participante la Festivalul Internaţional de Folclor „Carpatica”, desfăşurat în Piaţa Centrală a municipiului Brad. În faţa întregii comunităţi, administraţia publică locală s-a mândrit cu tinerii valoroşi, care au făcut cinste comunităţii, premiindu-i pe cei cu rezultate deosebite la olimpiadele şcolare şi în domeniul cultural-sportiv. La acest moment festiv, au participat şi prefectul judeţului Hunedoara, dr. Gabriel Ioan Samoilescu, deputatul colegiului Brad-Valea Mureşului, Laurenţiu Nistor, senatorul Cosmin Vasile Nicula şi consilieri judeţeni.

„Devoratorii de virşli”
Marea curiozitate a serii a fost rezultatul concursului „Devoratorii de virşli”, ajuns deja la a III-a ediţie. Devenit tradiţie în cadrul evenimentului „Zilele Municipiului Brad”, concursul s-a bucurat, şi în acest an, o participare numeroasă şi de un public entuziasmat. Câştigătorul acestei ediţii a fost Nicolae Diniş, care a reuşit să mănânce 13 perechi de virşli în 15 minute. Şi după o masă copioasă, că doar cei prezenţi nu s-au mulţumit doar să privească la concurenţi cum mănâncă virşli, brădenii şi-au îndreptat toată atenţia spre scena pe care au evoluat, doar pentru ei, Maria Coman, Stana Stepănescu, Ciprian Roman, Mariana Anghel, Ovidiu Homorodean, Elena Evsei, Cristian Fodor, Viorica Brânduşan, Alexandra Ungureanu, Letiţia Mihuţiu, Ramona Florea, Eusebiu Gafiţa, Carla Crişan, Larisa Cazan, Elena Stanciu şi formaţia de dansuri a Casei de Cultură Brad, acompaniaţi de Ansamblul folcloric „Doina Crişului” al Casei de Cultură Brad. Seara a aparţinut din nou tinerilor şi s-a încheiat cu un recital extraordinar al formaţiei Generic, aflată pentru prima dată alături de brădeni.
Finalul celor trei zile de sărbătoare a fost punctat de tradiţionalul foc de artificii.

Nicolle Ebner

Pentru trei zile, locuitorii oraşului Haţeg au lăsat la o parte grijile gospodăriilor şi incertitudinea zilei de mâine şi s-au pus pe petrecut, parcă în ciuda crizei economice. Mii de locuitori din toată Ţara Haţegului au dat năvală în cochetul orăşel Haţeg, pentru a participa la sărbătoarea oraşului, desfăşurată sub genericul „Festivalul cultural-artistic Haţegana”, eveniment ajuns la a X-a ediţie.

Participare, peste aşteptări
Paradoxal, numărul participanţilor la serbările oraşului Haţeg a fost mai mare decât anul trecut electoral. „Sunt impresionat de mulţimea de oameni, care a venit să sărbătorească alături de noi. Chiar dacă sunt momente de criză, populaţia a simţit nevoia de distracţie, iar acest lucru s-a observat în numărul mare de participanţi la sărbătoarea noastră. M-au luat şi pe mine prin surprindere, deoarece ştiam de la ediţiile precedente că, în prima zi,  lumea nu se prea înghesuie. Anul acesta, regula nu s-a mai confirmat, iar cei mai mulţi care au simţit nevoia să se distreze, au fost tinerii. Mă bucur, pentru că, în aceste vremuri grele, am reuşit totuşi să păstrez tradiţia şi să le fac o bucurie haţeganilor. Cum spuneam, în ciuda crizei economice, oamenii de afaceri din zona Haţegului au avut suficiente resurse, pentru a sponsoriza evenimentul cu 80.000 de lei”, a declarat, pentru MESAGERUL HUNEDOREAN, primarul oraşului Haţeg, Nicolae Timiş.

Cântecul a răsunat peste oraş
Anul acesta, parcă şi programul cultural artistic dedicat sărbătorii oraşului a fost mai bogat şi mai diversificat. Manifestările au debutat vineri, cu o expoziţie de pictură şi sculptură în holul cinematografului din oraş, iar vizitatorii au avut ocazia de a face „shopping” în „Târgul meşterilor populari”, care s-a bucurat de o prezenţă interjudeţeană. Seara, pe scena amplasată în centrul oraşului, sărbătoriţii şi invitaţii au avut parte de un spectacol folcloric susţinut de ansamblul „Bucura” din Haţeg şi numeroşi solişti vocali. Iar petrecerea nu s-a încheiat aici, pentru că administraţia locală a considerat că nu trebuie irosit nici un ceas din cele trei zile de sărbătoare, aşa că au valorificat la maximum şi o bună parte din noapte, distracţia fiind asigurată de câteva trupe rock şi pop.

Şi cultura a avut locul ei în program
Sâmbătă, acelaşi scenariu, dar cu alţi protagonişti. Prima parte a zilei a fost dedicată culturii: vizitarea muzeului „Ţării Haţegului” şi lansarea cărţii „Vocaţia culturală a Haţegului”, scrisă de prof. Radu Igna, cetăţean de onoare al oraşului. Nu au fost uitate viitoarele talente locale, promovate în cadrul concursului „Tinere talente haţegane”, la care au participat copiii de la grădiniţele din oraş, de la Clubul Copiilor, Şcoala Generală „Aron Densuşianu”, Şcoala Generală „Ovid Densuşianu” şi Colegiul Naţional „I.C. Brătianu”. După care, din nou cântec, joc şi voie bună, de data aceasta antrenul fiind asigurat de alte orchestre şi solişti de muzică populară. Concertele celor de la Top Secret, De La Vegas şi Celia au încins şi mai tare petrecerea.

„Artileria grea”, aruncată în luptă, în ultima zi
Ieri, în ultima zi a evenimentului, primarul Nicolae Timiş a trimis pe câmpul de luptă artileria grea. La amiază, a avut loc o paradă a portului popular, deschisă de o trăsură cu cai şi un spectacol folcloric, prezentat de mai multe formaţii artistice: Ansamblul „Bucura” din Haţeg,  Fanfara din Vulcan, grupuri folclorice din Orăştie, Lelese, Petroşani, Ilia, Căluşarii de la Mărtineşti, Fetele de la Căpâlna, Grupul folcloric bărbătesc „Sâncelenii” din Alba. După amiază, demonstraţie de paraşutism iar pe seară, taragoatele, saxofoanele, ţambalele, viorile şi voci consacrate au răsunat din nou în tot Haţegul, ca să afle tot natul că în oraş, e mare sărbătoare.

Punct final, cu foc de artificii
Şi, aşa cum se cade la case cu pretenţii, şirul de petreceri s-a încheiat cu un foc de artificii, care i-a dus deja cu gândul pe participanţi la sărbătoarea de anul viitor. La sfârşitul fiecărei seri, primarul Nicolae Timiş şi-a arătat mulţumirea faţă de artiştii care au adus bucurie în sufletele haţeganilor, acordându-le tuturor câte o diplomă de excelenţă şi flori.

Nicolle Ebner

 Nu m-am gândit niciodată, în vremea copilăriei mele, când citeam cu nesaţ basme populare româneşti, că voi ajunge să trăiesc, aievea, acele vremuri prezentate ca fantastice. Şi de ce spun asta. V-aţi gândit vreodată că frumoasele basme româneşti, în care binele învinge întotdeauna, în care cele mai dificile situaţii sunt depăşite cu puterea minţii, iar veştile se răspândeau în lume mai repede ca vântul şi ca gândul, vorbesc de fapt despre o civilizaţie foarte evoluată, dispărută de pe meleagurile noastre, precum Atlantida şi din care au rămas doar frânturi de enigme? Mi-a trecut această idee prin minte în momentul în care am primit, prin intermediul Internetului – această tehnologie modernă inventată, tocmai la timp, pentru a suplini comprimarea timpului – un mesaj, de la bunul meu prieten, scriitorul Eugen Evu. Instantaneu. Adică, mai repede ca vântul şi ca gândul, precum în basmele populare româneşti. De ce am ajuns să fac această paranteză la introducere: pentru că tehnologia modernă m-a trimis cu gândul la lumi de mult dispărute şi m-a determinat să le privesc şi cu alţi ochi, iar mesajul lui Eugen m-a făcut să pătrund în memoria sufletului meu şi să deschid câteva sertăraşe cu amintiri. Şi toate astea, pentru că misiva primită de la Eugen îmi vorbea despre actriţa Ana Ciontea (foto).

Şcoala hunedoreană
La 15 iulie 2009, adică în urmă cu trei săptămâni, Ana Ciontea a împlinit 50 de ani. Sunt sigură că, erudit cum este,  Ana se va bucura de urarea noastră de „La Mulţi Ani”, chiar dacă am pierdut momentul festiv. Cum spuneam, s-a născut la Hunedoara, dintr-o familie modestă. Cum altfel puteau fi, în acele vremuri, familiile din Hunedoara, aflată în plină construcţie. Vreo doi ani, am fost colege la acelaşi liceu teoretic din oraşul de pe malul Cernei. Mi-aduc aminte că o vreme, a fost preşedinta organizaţiei UTC. O admiram pe holurile liceului, pentru părul superb, de un roşu natural, pe care-l purta prins într-o coadă „de cal” şi care-i trecea bine de fund. Mignonă de statură, dar agilă în mişcări şi, parcă, cu un zâmbet care tot timpul mi s-a părut trist. Într-un interviu televizat, povestea că atunci când a mers să dea examenul de admitere la IATC a împrumutat o pereche de sandale de la o prietenă. Atât de puternică a fost dorinţa de a reuşi, încât nimic nu i-a stat în cale. Iubitorii filmului românesc şi-o amintesc desigur, pe actriţa Ana Ciontea, una dintre frumuseţile care au strălucit pe „firmamentul” filmului românesc – din păcate, scurtă vreme – până când a dispărut… în Franţa, unde s-a stabilit la Limoges, de aproape 15 ani şi unde colaborează cu mai multe companii de teatru franceze.

Veveriţa – Roşcovel
„Am scris despre acest rar talent manifestat şi în anii de liceu, în revistele „Contemporanul” şi „România literară” şi am avut-o elevă la cursul de doi ani, de teatru şi artă scenică. Cineaşti români şi străini au scris elogios despre ea. Îmi exprim duios mândria de a-i fi îndrumat primii paşi, alături de neuitaţii regizori Pavel Crişan şi Cleopatra Pupp”, îmi scrie Eugen Evu în epistolă, amintindu-mi astfel şi de doamna Pupp, cea care ne dădea frâu liber imaginaţiei şi care, în loc să ne îndoctrineze cu conspecte literare rigide, asculta răbdătoare viziunea noastră despre viaţă, despre iubire, despre filosofia lumii. „Ana Ciontea are un destin frumos – fascinant- dramatic, în care rolurile ei au fost mereu memorate cu o iuţeală magnetică, ultra-empatică, înţelese şi jucate dezinvolt-ludic, însă personajul cheie este ea însăşi, Ana Ciontea -  Veveriţa Roşcovel, cum o dezmierdam: un talent generos, cu inepuizabile resurse sufleteşti, motivate psihic de o copilărie a paradisului trist, sărăcit, de unde se refugia în visătoria Jocului. Negreşit, un talent înnăscut şi de mare forţă expresivă, datorită hărniciei ei şi dăruirii. Îmi este ruşine de ruşinea edililor de după 1989, care nu au catadixist să îi acorde în oraşul ei natal, cuvenitul titlu de Cetăţean de Onoare…. Poate mâine…”, îşi încheie Eugen Evu epistola.

Măruca Elefterios, în Aniela
Cunoscută publicului iubitor de teatru şi film pentru rolurile din “Întoarcerea din iad” (1983), “Sezonul pescăruşilor” (1985), “Primăvara bobocilor” (1985), “Umbrele soarelui” (1986), “Luminile din larg” (1986), “Pădureanca” (1987), “Sanda” (1990), “Şoapte de amor” (1994), “În fiecare zi Dumnezeu ne sărută pe gură” (2001), “Ciocârlia” (2002), “Un goűt de sel” (2003), Ana Ciontea a jucat mult timp pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti, precum şi în numeroase creaţii ale regizorului Silviu Purcărete, director la Théatre de l’Union. Desfăşoară activitate pedagogică la Académie théâtrale de l’Union Limoges; Compania şi şcoala de teatru “Actea” – Caen şi la clasele de teatru de la Lycée Gay-Lussac, Limoges. Şi dacă vă este dor de ea, o vom revedea în „Aniela”, primul serial românesc de epocă, în care hunedoreanca noastră va da viaţă personajului Măruca Elefterios, o doamnă din înalta societate, care are două fete: Aniela (Adela Popescu) şi Teresa (Adina Galupa).

Nominalizări şi premii: 
- Premiu de interpretare – Hilde Wangel, “Constructorul Solness” de Henrik Ibsen, regia Tudor Mărăscu, 1989 
- Premiu de interpretare – Maria, “Piticul din grădina de vară” de D.R. Popescu, regia Nicolae Scarlat, 1984 
- Premiu de interpretare – Mitzura, “Jucăria de vorbe” după Tudor Arghezi, adaptare de Alexandru Dabija, regia Alexandru Dabija, 1983 
- Două premii de interpretare – Jo, “Gustul mierii’” de Shelagh Delaney, regia Ion Cojar, 1982 
- Premiu de interpretare – Wendlo Bergman, “Deşteptarea primăverii” de F. Wedekind, regia Gina Guzina, 1982 
- Premiu de interpretare – Anişoara, “Iertarea” de Ion Băieşu, regia Ion Cojar, 1982 
- Premiu de interpretare – “Sezonul pescăruşilor”, regia Nicolae Opriţescu
- Două premii de interpretare – “Întoarcerea din iad”, regia Nicolae Mărgineanu

Nicolle Ebner

Cea de-a VIII-a ediţie a „Rugii de la Gurasada” a adunat în satul centru de comună, peste 4.500 de locuitori şi invitaţi din judeţ şi de pe alte meleaguri, număr record de participanţi la această manifestare.

După 10 ore de fotbal…
Petrecerea în aer liber a început încă de la ora 9.00 a dimineţii de sâmbătă, când s-a fluierat startul campionatului intercomunal de fotbal. Ca în fiecare an, echipa de fotbal a comunei Gurasada îşi provoacă vecinii la o întrecere sportivă, motiv de bere şi distracţie, după ce se stabileşte clasamentul. Nu de puţine ori, au ieşit scântei, mai ceva ca la meciurile cu miză naţională, aşa că anul acesta, formaţia din Ilia nu a mai fost convocată la campionat. Cu pauzele de rigoare – pentru odihna jucătorilor şi întărirea forţelor cu mici, cârnaţi, fripturi suculente şi bere – campionatul de fotbal s-a încheiat la ora 19.00, trofeul fiind câştigat de echipa gazdă din Gurasada. Învingătorii au fost felicitaţi şi premiaţi de prefectul Ioan Samoilescu (medalion), vicepreşedintele CJH, Costel Avram, primarul Devei, Mircia Muntean, senatorul PSD, Cosmin Nicula. 

…spectacole în aer liber, până în zori
Sărbătorii de la Gurasada i s-a dus vestea, mai ales prin spectacolele folclorice, aşa că nu a mirat pe nimeni afluenţa de participanţi, dar şi de comercianţi, parcul din centrul comunei fiind invadat de peste 100 de chioşcuri cu bere, sucuri, grătare cu mici şi fripturi şi tarabe de bâlci, cu tot felul de zdrăngănele sau articole de artizanat. Dacă la Ruga de anul trecut a plouat, anul acesta, locuitorii comunei Gurasada s-au răzbunat şi au petrecut până dimineaţa la ora 5.00, cântând hiturile folclorice împreună cu interpreţii acestora: Petrică Moise, Nicoleta şi Andreea Voica – mama şi fiica n-au ratat nici una dintre Rugile de la Gurasada, Adrian Stanca, fraţii Marişca şi Lena Miclăuş, Ciprian Roman, Mariana Anghel, Lenuţa Evsei, Cristian Fodor. Dat fiind faptul că Gurasada este o zonă de interferenţă a mai multor influenţe artistice, primarul a făcut în aşa fel, încât să mulţumească pe toată lumea, aşa că a adus solişti şi pentru placul moţilor dar şi pentru cei care iubesc muzica bănăţeană.

Siesta, în pădurea de bambus
După miezul nopţii, Ruga de la Gurasada s-a încheiat cu un foc de artificii, dar bună parte dintre locuitori au continuat petrecerea pe muzica fraţilor Marişca şi a Lenei Miclăuş, până când zorii i-au gonit acasă. Pentru oaspeţii de seamă de la „centru” şi de la „judeţ”, primarul Silviu Nan a pregătit, ca în fiecare an, un ospăţ ca de nuntă, cu sarmale, ciorbă acră, fripturi şi gustări proaspete, pentru care a sacrificat un porc, taman în ajunul sărbătorii. Şi, pentru ca aceia care i-au gustat bucatele să aibă şi o siestă tihnită, cafeaua a fost servită în cerdacul conacului Klobosinski, înconjurat de o inedită pădure de bambus.

„Vă aşteptăm şi la anul!”
„Spectacolul folcloric a fost unul de excepţie, cum rar se mai vede în ziua de azi, iar Ruga a fost ca pe vremurile când eram şi noi mai tineri. Nu se poate să stai numai supărat şi copleşit de grijile crizei economice. O zi pe an merită şi locuitorii comunei, oameni muncitori, cinstiţi şi aşezaţi, să uite de necazuri. Anul acesta a fost mai frumos ca în 2008, iar spectacolul ce va avea loc la anul va fi mai reuşit decât cel de acum. Prin urmare, lansăm deja invitaţia la Ruga de anul viitor, de la Gurasada”, spune primarul Silviu Nan, mândru că şi anul acesta a rupt gura târgurilor vecine, cu petrecerea de pomină organizată la sfârşitul săptămânii trecute.

Nicolle Ebner

Timp de trei zile, locuitorii comunei Luncoiu de Jos au lăsat la o parte grijile şi corvoada muncilor de zi cu zi şi, la invitaţia primarului Călin Dud (foto dreapta), au sărbătorit, în premieră, Zilele comunei.

Prima ediţie a Zilelor comunei
Primarul Călin Dud a adus un suflu de tinereţe în comună şi, odată cu el, respectul şi recunoştinţa faţă de valoarea oamenilor şi a plaiurilor a căror primă atestare oficială a avut loc în anul 1439 şi ale cărei sate au fost antrenate în Răscoala din 1784, din Transilvania, condusă de Horea, Cloşca şi Crişan. Pentru prima dată, locuitorii comunei au fost invitaţi, cu mic cu mare, să sărbătorească împreună, Zilele comunei Luncoiu de Jos. Sărbătoarea a început vineri, prima zi a manifestărilor fiind dedicată în exclusivitate pensionarilor comunei. Obişnuiţi să fie băgaţi în seamă doar din patru în patru ani, cu ocazia alegerilor, nu le-a venit să creadă când au văzut că au fost invitaţi la un adevărat ospăţ, cu mâncare, băutură şi muzică pe cinste. „Specialistele noastre în meniuri pentru nunţi au făcut 900 de sarmale. În plus, i-am cinstit pe părinţii şi bunicii noştri şi cu aperitive, apă, suc, bere şi vreo 25 de litri de ţuică. Fiind prima ediţie, fără tradiţie, au venit în jur de 180 de pensionari, dar după ce au văzut despre ce este vorba, mi-au spus că la anul, va trebui să modernizez centrul de comună, pentru că nu vor încăpea toţi pensionarii care vor participa la sărbătorirea zilelor
comunei”, povesteşte primarul Călin Dud, mulţumit de succesul evenimentului.

„Miss 2009”
Seara zilei de sâmbătă a fost dedicată tinerilor din comună. Nouă tinere au depăşit emoţiile şi prejudecăţile şi s-au înscris la concursul „MISS” Luncoiu de Jos. Susţinute de simpatizanţi, de familie şi prieteni, concurentele au reprezentat cu cinste comuna, nu numai la capitolul frumuseţe, ci la cel de îndemânare, talent şi isteţime. Nici băieţii nu s-au lăsat mai prejos şi în pauzele concursului s-au întrecut în băutul berii cu paiul, flotări într-o mână, şi au ţinut musai să-şi arate muşchii, cerând gazdelor organizarea unui concurs ad-hoc de „scadeberg” (n.r.: scandenberg), după cum scriau solicitanţii într-un bileţel. Titlul de „MISS” a revenit Biancăi Bota (foto stânga), elevă a Şcolii Generale „Mircea Sântimbreanu”, din Brad, o tânără decisă ca în viaţă să privească tot timpul partea pozitivă a lucrurilor. Bianca a fost secondată de Adela Lazăr (locul II) şi Giorgiana Cimponer (locul III). Spre miezul nopţii, după desemnarea câştigătoarei concursului „MISS” Luncoiu de Jos, a început discoteca în aer liber.

„Locuitorii comunei meritau cu prisosinţă o sărbătoare a lor”
Ieri, ultima zi de sărbătoare, a fost şi cea mai plină de evenimente, în care a fost angrenată toată comunitatea. S-au organizat concursuri de ciclism şi cros, pe categorii de vârstă; de săritură în sac; de dus fete în spate; de aruncat ouăle – concurs de îndemânare în care câştigătoare este desemnată echipa care prinde cele mai multe ouă într-o pălărie de paie; căţăratul pe stâlp, uns cu vaselină, pentru ca efortul concurenţilor de a ajunge la premiul postat în vârful stâlpului să fie cât mai anevoios; trasul sforii şi desemnarea celui mai bun drujbist din comună. Seara s-a încheiat cu un spectacol artistic, susţinut de echipa mică a Ansamblului Stejărelul, „Şatra veselă” din Luncoiu de Jos şi formaţia de dansuri ţigăneşti din Veţel. Invitaţi speciali au fost Alexandra Ungureanu, Lidia Benea Matei, Puiu Olteanu Band, Marcel Gavriluţă, Luşu şi Camy din Deva, Adi Ardelean şi Ştefan Muntenaş.
„După un an de muncă, locuitorii comunei meritau cu prisosinţă o sărbătoare a lor. Şi, chiar dacă este criză, s-au găsit sponsori care să ajute consiliul local, pentru organizarea primei ediţii a Zilelor comunei Luncoiu de Jos, sărbătoare care, din acest an, va deveni tradiţională”, a declarat primarul Călin Dud.

Nicolle Ebner

În aceste zile, comuna Băiţa a sărbătorit 582 de ani de la prima atestare documentară. În cinstea evenimentului a fost organizată o serie de manifestări, la care au fost invitaţi oaspeţi din tot judeţul.

Criza economică, bat-o vina !
Pregătirile au început încă de acum câteva săptămâni, localitatea centru de comună fiind primenită pentru întâmpinarea oaspeţilor, aşa cum stă bine unor gospodari cum sunt cei din comuna Băiţa. Este a patra ediţie a „aniversării” comunei şi după cum spune primarul Damian Diniş: „a fost o adevărată sărbătoare, la care au participat peste 1.100 de localnici şi invitaţi. Ne-a ajutat Dumnezeu şi a ţinut timpul cu noi şi dacă n-ar fi fost criza financiară, am fi sărbătorit trei zile şi trei nopţi, ca la nunţile din poveşti. Prin urmare, anul acesta am concentrat toate evenimentele într-o singură zi”. 

Evenimente culturale şi artistice
Cu ocazia sărbătoririi a 582 de ani de la prima atestare a comunei Băiţa, a fost lansată monografia satului Crăciuneşti, lucrare ştiinţifică realizată de fraţii Aurelia şi Petru Iacob, fii ai satului Crăciuneşti, cei doi fiind premiaţi pentru meritele lor, cu titlul de „Cetăţean de  Onoare” al comunei Băiţa. Patru familii au fost recompensate, la rândul lor, pentru longevitate în căsătorie, acordându-li-se diplome şi premii în bani (300 lei) pentru cei 50 de ani de căsătorie neîntreruptă. În timp ce invitaţii-deputaţi, reprezentanţi ai Consiliului Judeţean Hunedoara, primari din comunele învecinate, erau omeniţi cu bucate pregătite special pentru un asemenea ospăţ, localnicii aveau parte de spectacole artistice şi folclorice susţinute de artişti autohtoni şi invitaţi din alte zone. „Spectacolul folcloric a fost deschis de grupul nostru vocal «Cununa» din Hărţăgani. Pe scenă a evoluat şi grupul „Dor“ de la Liceul de Muzică din Deva, dansatori din Mintia, Puiu Olteanu cu trupa lui, şi s-a încheiat, în forţă, cu un concert susţinut de Tinu Veresejan”, a mai declarat primarul Damian Diniş. Sărbătoarea nu s-a putut încheia fără un foc de artificii, care a rupt gura târgului şi a invitaţilor.