În timp ce, din cauza crizei economico-financiare, mii de companii din întreaga ţară îşi încetează sau în cel mai fericit caz îşi restrâng activitatea, în timp ce investiţiile, îndeosebi cele vizând unităţile de producţie, au fost îngheţate, iată că un cunoscut investitor hunedorean face exact contrariul.

Daniel Horia Faur, preşedintele Grupului Quasar, a investit cinci milioane de euro, construind de la temelie o nouă şi ultramodernă fabrică de ape minerale la Boholt, pe locul fostei făbricuţe. Pentru că imaginile sunt mai elocvente decât orice articol, vă invităm să priviţi fotografiile de mai jos.

- SC Ape Minerale Boholt SRL face parte din Grupul Quasar, al cărui preşedinte este inginerul Dan Horia Faur.
- Fabrica este dotată cu linii tehnologice de ultimă generaţie importate în totalitate din Germania, de la cel mai renumit producător de asemenea tehnologii, procesul de producţie fiind automatizat în întregime.
- Productivitatea: 5.400 de PET-uri/ oră. Cum fabrica va funcţiona în două schimburi, înseamnă că aici se vor produce peste 100.000 litri de apă minerală pe zi, adică vor pleca spre consumatori câte cinci TIR-uri zilnic.
- Apa minerală carbogazoasă provine din două izvoare de marte adâncime, şi, probabil, este cea mai mineralizată apă din România. Principalele caracteristici ale acesteia sunt: HCO3 – 2897,50 mg/l; Ca2+ -715,80 mg/l; Mg2+ – 110,10 mg/l; CO2 – minim 2500 mg/l.

Nicolle Ebner

Cea de-a doua ediţie a Târgului de Nunţi, desfăşurat, în perioada 26-28 februarie la Deva-Mall, a cuprins sute de modele de rochii de mireasă, dar şi oferte privind organizarea celor mai importante evenimente din viaţă.

Târg de rochii, servicii şi accesorii

La fel cum organizatorii de evenimente şi-au prezentat disponibilitatea de a organiza evenimente cu tentă de unicitate pentru perechile de miri care apelează la serviciile lor, şi creatorii de rochii de mireasă s-au întrecut în a oferi o paletă cât mai largă de modele. Pe mulţi dintre vizitatori, târgul i-a dus cu gândul la nunta ideală, iar multora dintre vizitatoare le-a oferit posibilitatea de a se admira în rochia de mireasă mult visată. Este ştiut faptul că fără o rochie potrivită, nici o mireasă nu se simte 100 la sută împlinită în ziua nunţii, aşa că etajul trei al clădirii a fost pur şi simplu inundat de valuri de tul, saten, mătase, organza, voal, alb, auriu, crem, paiete, broderii manuale, mărgele, cristale. Preţuri, între 2.000 şi 5.000 lei, dar cine se mai uită la preţ când e vorba de cea mai fericită zi din viaţă. După cum spuneau expozanţii, s-a vândut puţin, dar s-a probat mult, pentru că tinerele nu au scăpat ocazia să se îmbrace în rochii de mireasă şi să se fotografieze cu rochiile în care se simţeau fermecătoare.

Valoarea exponatelor a fost scoasă în evidenţă în cadrul unei parade desfăşurate sâmbătă seară, ocazie cu care s-au prezentat şi costume de miri.

Sorina Popa

Sute de locuitori ai comunei Ilia au participat la sărbătoarea dragostei, în variantă autohtonă, organizată de primărie. Sala Căminului Cultural din centrul localităţii s-a dovedit neîncăpătoare, vineri seara, când cei prezenţi, în majoritate tineri, au participat la evenimentul mult aşteptat, la care toată lumea s-a putut distra până târziu. Manifestarea a fost intitulată „De Dragobete, iubesc în dulcele stil românesc”.

Opt perechi, pentru opt probe de concurs

Opt perechi, formate din tineri din comună, au putut să-şi demonstreze calităţile de dansatori, cântăreţi, dar şi că sunt îndrăgostiţi până peste cap. Tinerii au avut de trecut opt probe, care mai de care mai dificile, de la a compune pe loc o declaraţie de dragoste, de a-şi întocmi un scenariu în trei minute despre cum şi-au cunoscut jumătatea, sau de a scoate, cu gura, mai multe mingi de ping pong dintr-un vas cu apă. Juriul concursului, condus de subprefectul Dorin Gligor, a avut o misiune extrem de dificilă, când competiţia a ajuns la final şi a trebuit să se desemneze perechea câştigătoare. Astfel, perechea cu numărul 4, compusă din Paula Simoda şi Cristian Suba, a câştigat concursul, spre bucuria publicului care i-a văzut, de asemenea, învingători tot pe cei doi. A fost o alegere grea pentru juriu, deoarece toţi concurenţii au fost la înălţime. Inteligenţi şi foarte îndrăgostiţi, adolescenţii nu s-au sfiit să treacă prin probele deloc uşoare şi să-şi declare iubirea în public. Astfel, ei au demonstrat că unde există iubire, restul vine de la sine. Felicitări, aşadar, pentru cele opt perechi.

Publicul s-a dezlănţuit

Premiile puse în joc nu au fost de neglijat, de la telefoane mobile de ultimă generaţie, la sisteme home cinema. În cadrul evenimentului a avut loc şi o tombolă, la care s-a câştigat un aparat foto digital. Premierea a fost efectuată de primarul comunei Ilia, Marius Omotă, împreună cu subprefectul judeţului.

Băieţii de la Twins Crew i-au impresionat pe cei prezenţi cu dansurile lor, iar solistul devean Florin Mureşan a pregătit publicul, prin cântecele interpretate, pentru momentul de foc al evenimentului.

O atmosferă incendiară au produs cei doi componenţi ai trupei DAVID DEEJAY& DONY. Ei au intrat pe scenă în aplauzele celor prezenţi şi, motivaţi de tinerii dezlănţuiţi, au cântat non-stop preţ de o oră. Încălziţi de ritmurile muzicii, tinerii au dat scaunele la o parte şi au început să danseze şi să cânte împreună cu DAVID DEEJAY şi DONY, melodiile acestora, dovedind că le cunosc foarte bine. A fost momentul culminant al sărbătorii de la Ilia.

În final, primarul comunei, Marius Omotă, le-a promis locuitorilor că îi va ţine tot într-o distracţie, asta, pentru că „oamenii trec prin multe greutăţi şi au nevoie să se mai şi distreze. Pregătim un festival de folclor, un bal al pensionarilor şi Ziua copilului”. Aşadar, Ilia, pregăteşte-te pentru alte asemenea evenimente!

Nicolle Ebner

Alexandru Podea (foto) este hunedorean get-beget, lucrează în combinatul siderurgic din Hunedoara de peste 20 de ani şi are o serie de calităţi care-l scot din anonimat, ba dacă stau bine să mă gândesc, îl pot urca pe culmile celebrităţii.

„Şansa mea a fost ArcelorMittal Hunedoara”

Într-o zonă cu o tradiţie de peste 150 de ani în metalurgie, Alexandru este singurul siderurgist din România care a reuşit să „îmblânzească” oţelul, făcându-l atât de docil, precum plastilina modelată de mâinile unui copil. A reuşit să-l transforme în mesaje universale şi să-l expună publicului, în toată splendoarea lui, spre luare aminte şi admiraţie. Şansa lui Alexandru Podea de a vernisa prima expoziţie personală cu sculpturi din oţel a fost imaginaţia neîngrădită în şabloane trasate de alţii, experienţa de viaţă şi stilul de autodidact, faptul că lucrează la ArcelorMittal Hunedoara şi paradoxal, faptul că a fost întâmpinat cu un refuz în momentul în care şi-a exprimat dorinţa de a expune micile bijuterii create de el, din oţel, la Galeriile de Artă din Hunedoara. Iar scânteia care a trezit şansa din amorţeală, a fost aniversarea a 50 de ani de la „naşterea” Laminorului de 650, eveniment pentru care Alexandru Podea a realizat, din oţel, o machetă simbolică a laminorului. Asta se întâmpla acum două luni. Lucrarea a fost remarcată de conducerea unităţii şi de aici, scânteia…

„Valoarea o stabileşte privitorul”

Astăzi este „Ziua voluntariatului” iar ArcelorMittal Hunedoara organizează acţiuni de ecologizare sau cu temă ecologică. Printre acestea, de remarcat, vernisajul expoziţiei „Cultură şi oţel” aparţinând lui Alexandru Podea. După ce conducerea ArcelorMittal Hunedoara i-a pus la dispoziţie materialul şi atelierul de creaţie, a reuşit să transforme pânzele pictate în tinereţe, în sculptură din oţel. Expoziţia inedită a metalurgistului hunedorean va putea fi admirată astăzi, începând cu ora 10.00, în faţa Casei de Cultură din Hunedoara. Lucrările, o combinaţie între clasic şi modern, între umorul caricaturiştilor şi înţelepciunea filosofilor, au greutatea între 10 şi 70 de kg şi până la doi metri înălţime. Abordează teme de actualitate, în principal protecţia mediului dar şi religie şi momente din viaţă. Visul lui Alexandru este ca sculpturile sale pe teme ecologice să fie expuse la simpozioanele sau evenimentele pe teme specifice. Nu s-a gândit niciodată să le vândă şi tocmai de aceea nu poate stabili un preţ pentru ele. „Făcând abstracţie de valoarea materialelor, a energiei consumate şi a ajutorului dat de colegi, lucrările mele sunt nepreţuite, deoarece reprezintă ideile, gândurile şi trăirile mele. Valoarea unei lucrări o stabileşte privitorul, prin urmare, le las să vorbească singure”, mărturiseşte Alexandru Podea.

Cu un pic de şansă, chiar dacă nu au avut loc la Galeriile de Artă din Hunedoara, lucrările lui Alexandru Podea vor fi expuse şi la sediul Arcelor Mittal din Luxemburg.

Adriana Năstase

Situaţia primăriilor în anul 2009 nu este deloc pozitivă în ceea ce priveşte partea financiară. Fiind catalogat un an de criză, efectele se resimt chiar şi asupra primăriilor comunale. Un caz elocvent este cel al primăriei Şoimuş, 2009 nefiind un an tocmai bun pentru investiţiile propuse.

Proiect de 920 de miliarde de lei vechi
Edilul şef, Dorel Logojan (foto), a reuşit,totuşi,să finalizeze un proiect de asfaltare a 500 de metri de drum din Chişcădaga, 600 de metri în Păuliş şi 450 de metri în Fornădie. De asemenea, pentru ca locuitorii să se poată deplasa mai uşor,  s-au construit podeţe în Boholt şi Şoimuş. Pe viitor, se are în vedere organizarea licitaţiei pentru execuţia şi modernizarea unei străzi din localitatea Visca, precum şi canalizarea în Şoimuş. Este un proiect care se ridică la valoarea de 920 de miliarde de lei vechi.

Modernizări la şcoli şi cămine culturale
În comună, funcţionează şapte şcoli, în care învaţă aproximativ 300 de elevi. Tot aici funcţionează şi opt cămine culturale. În 2009, s-a reuşit construirea şi amenajarea unei anexe la Căminul Cultural din Sulighete, acesta fiind dotat cu grupuri sanitare, iar unele elemente de interior au fost şi ele înlocuite. Tot de modernizare a mai beneficiat şi Căminul Cultural din Păuliş, atât de ordin interior cît şi în exterior.
Totodată, s-a finalizat împrejmuirea stadionului de la Şoimuş, acesta aliniindu-se normelor impuse. Echipa de fotbal din Şoimuş îşi continuă tradiţia în ceea ce priveşte participarea la campionatul judeţean. Primarul comunei Şoimuş spune se continuă lucrarea la Biserica din Câinel, urmărindu-se ca până la finele anului aceasta să fie finalizată. Şoimuşul nu se poate mândri cu un număr consistent de investitori locali, însă cei prezenţi participă la dezvoltarea sa economică, de exemplu AVIS 2000, Carpatcement, Ergoform, Amadeus, sau societatea care deţine târgul de maşini.
Un prim punct al agendei pentru 2010, ar fi finalizarea lucrărilor de apă şi canalizare şi întocmirea de proiecte şi pentru Chişcădaga, Păuliş şi Bejan. Pentru că Şoimuşul nu a avut niciodată festivitatea numită Zilele Comunei, edilul doreşte ca în 2010 acest aspect să fie pus în practică. Ar fi păcat ca localnicii să nu se bucure de acest prilej de socializare şi divertisment.
Pentru cei mici, primarul Dorel Logojan vrea să construiască un parc de joacă la Şoimuş precum şi amenajarea unor terenuri de fotbal în fiecare localitate aparţinătoare. În ceea ce priveşte tradiţiile de sărbători, colindele şi dubaşii nu lipsesc din obiceiurile zonei. Începând cu săptămâna viitoare, străzile vor fi împodobite cu ornamente de sezon, pentru ca spiritul Crăciunului să cuprindă întreaga comună.

 „Să voteze cu Mircea Geoană”
Cu prilejul Sfintelor Sărbători de iarnă, primarul Dorel Logojan transmite cele mai frumoase urări tuturor locuitorilor comunei Şoimuş! Totodată, el le adresează un îndemn de conştientizare a importanţei votului prezidenţial şi îi roagă să-l sprijine la fel ca şi până acum. Personal, admiră personalitatea şi competenţa lui Mircea Geoană, motiv pentru care îi susţine candidatura şi speră ca şi locuitorii comunei să facă la fel. Primarul doreşte şi crede într-o schimbare politică spre folosul alegătorilor.

Nicolle Ebner

Marius Omotă (foto), primarul din Ilia, comuna cu pretenţii de oraş, a considerat că sfârşitul de an este cel mai potrivit moment pentru a da socoteală celor 4.000 de locuitori din cele nouă localităţi ale comunei cu privire la eficienţa activităţii în folosul celor care l-au ales.

Dacă infrastructură nu e, nimic nu e…
Conştient că nu poţi realiza prea multe fără o infrastructură adecvată, primarul Marius Omotă a pus accent pe proiectele de reparare şi modernizare a străzilor comunale, drumurilor de legătură între localităţile comunei şi reţelele de apă şi canalizare. Anul acesta s-a asfaltat tronsonul de 2 km. de drum comunal care face legătura între Ilia şi Bacea-investiţie de 400.000 lei- şi drumul comunal ce leagă satele Săcămaş şi Dumbrăviţa, drum pe care s-a construit şi un pod. Un alt pod a fost realizat în Săcămaş, peste pârâul Valea Săcămaş, iar valoarea lucrărilor se ridică la suma de 75.000 lei. În Ilia-localitatea reşedinţă de comună, au fost modernizate străzile Brodului (380 m.), Gării, T. Vladimirescu, Libertăţii, lucrări care au implicat şi amenajarea zonelor laterale ale străzilor, locuri de parcare noi şi modernizarea parcului din centrul comunei. Tot în acest an, s-au finalizat lucrările la reţeaua de alimentare cu apă din Săcămaş şi Brâznic, iar din acest an, Ilia are o staţie de epurare a apelor uzate, în valoare de 1,4 milioane lei. Un alt proiect al primarului Marius Omotă, în valoare de 2,5 milioane lei, are ca scop electrificarea satelor. Programul naţional desfăşurat prin intermediul Consiliului Judeţean Hunedoara a fost aplicat în Ilia şi continuă în localităţile Bacea şi Valea Lungă.

Educaţie şi cultură
Şcoli funcţionează în patru sate din comună, iar din acest an, Valea Lungă are o grădiniţă care deserveşte 15 preşcolari. În ciuda problemelor financiare, conducerea primăriei a alocat cu prioritate resursele financiare necesare lucrărilor de reabilitare astfel încât atât şcolile generale cât şi Liceul Teoretic „Silviu Dragomir” şi Şcoala de Arte şi Meserii din Ilia, să obţină autorizaţii de funcţionare. A fost amenajată zona din faţa Căminului Cultural din Ilia-iluminat public stradal, fântână arteziană-, iar locuitorii satului Brâznic au la dispoziţie, pentru petrecerile şi evenimentele personale, un cămin cultural renovat în totalitate. Căminul cultural din Bretea Mureşană a fost dotat cu grupuri sanitare noi, iar ca să reducă la minimum cheltuielile de întreţinere a clădirii primăriei, administraţia locală a pus acoperiş nou şi a dotat imobilul cu o instalaţie de încălzire centrală.

Preţ pe viaţa semenilor
Tot în acest an, nevoit să-şi drămuiască bugetul până la cel mai mic bănuţ, primarul a decis să nu mai plătească chirie pentru spaţiul în care funcţionează Unitatea de Primiri Urgenţe (UPU) Ilia, şi să cumpere o clădire în care, pe lângă UPU, vor funcţiona şi cabinetele medicilor de familie. Mai este de terminat amenajarea clădirii, iar din 2010, UPU va funcţiona în spaţiu nou.

Proiecte pe termen scurt
Anul viitor, şi locuitorii satului Sârbi vor avea un cămin cultural nou. Proiectul a fost depus şi aprobat de Ministerul Dezvoltării. De la Ministerul Mediului se aşteaptă banii pentru regularizarea Văii Săcămaş -Dumbrăviţă, şi tot anul viitor, va fi amenajat şi centrul reşedinţei de comună, Ilia-iluminat public, locuri de parcare, aranjamente florale. Prin proiectul de modernizare depus pe măsura 3.4, administraţia locală va primi, în 2010, o finanţare de cinci milioane de lei pentru renovarea şi dotarea Liceului teoretic din Ilia. Iar pe măsura 3.22, UE va finanţa lucrările de alimentare cu apă şi canalizare, dar şi de asfaltare a drumurilor interioare pe raza localităţilor Bretea Mureşană şi Sârbi şi a drumului de legătură între Bretea Mureşani şi Sârbi. În timp util, primarul Marius Omotă a depus şi un studiu de fezabilitate pentru introducerea unei reţele de alimentare cu apă şi canalizare în Sârbi, Bacea, Valea Lungă, lucrări aprobate din fonduri guvernamentale. „Am avut realizări, într-un an de criză economică şi financiară, deoarece am avut un mare ajutor. Mi s-a făcut lobby inclusiv la guvern şi la Consiliul Judeţean. Am avut la cine să apelez şi urechi să mă audă. M-aş bucura ca şi după 6 decembrie, să am în continuare la cine să cer ajutor pentru comunitatea din Ilia. Dar sunt sigur că locuitorii comunei mă vor ajuta şi de data aceasta să continuăm proiectele şi investiţiile demarate, iar asta nu se poate face decât dacă Traian Băsescu va câştiga un nou mandat de preşedinte”, este de părere primarul comunei Ilia, Marius Omotă.

Nicolle Ebner

Ca întotdeauna, sfârşitul de an înseamnă şi luna bilanţului, nu numai a cadourilor. Dacă toamna se fac socoţile rodului de pe terenurile agricole şi din ferme, în decembrie, primarii trag linie şi pun pe cântar rodul muncii lor de edili şefi ai comunităţilor care şi-au pus nădejdea în puterea lor de muncă. La sfârşit de prim an de mandat şi de an calendaristic, primarul comunei Beriu, Emil Bîc (foto), are cu ce se lăuda.

Apă potabilă…
Emil Bîc spune că realizarea cea mai importantă din acest an a fost extinderea reţelei de apă potabilă în satul Căstău, lucrare prin care s-a făcut legătura între reţeaua de apă din comună, cu cea din Orăştie. Valoarea proiectului este de 120.000 de lei, iar finanţarea a fost asigurată, 100 la sută, din bugetul local, fără nici un fel de ajutor de la consiliul judeţean sau de la guvern. Reţea de apă exista în cinci sate ale comunei, încă din 2004, cu cişmele, însă legătura cu sistemul de apă din Orăştie a asigurat şi cantitatea necesară de apă. Astfel, spune primarul Emil Bîc, în această vară, cu toată seceta, nici unul din cele cinci sate ale comunei nu a rămas fără apă în gospodării. „Mai avem un proiect. Măsura 3.22, cu finanţare externă, pentru introducerea canalizării în cele cinci sate unde este reţea de apă”, spune primarul comunei.

… iluminat public…
Un alt proiect important, care a dus la creşterea condiţiilor de viaţă şi a siguranţei locuitorilor comunei Beriu este modernizarea iluminatului public în toate satele comunei, lucrări ce tocmai au fost finalizate. De remarcat este faptul că, pentru prima dată, uliţele satelor Poieni şi Măgureni sunt luminate. Pentru realizarea proiectului a fost nevoie de 500.000 de lei, însă primarul a încheiat cu executantul lucrării un contract multianual, ce se întinde pe o perioadă de patru ani. Adică, firma a executat lucrările pe banii ei, iar administraţia locală achită factura eşalonat, în patru ani. În trei luni s-au montat 500 de lămpi noi şi s-au reparat alte 200. S-a extins şi reţeaua de energie electrică stradală în satul Căstău. Alt proiect, alţi bani. Aproape 330.000 de lei, de data aceasta finanţarea fiind asigurată printr-un program guvernamental ce se desfăşoară pe perioada 2007-2009. Extinderea face legătura între Căstău şi Orăştie, schimbând radical imaginea intrării în comună. „Unii spun că, în viitor, satul Căstău va fi un cartier al municipiului Orăştie. Eu spun că va fi şi mai frumos şi mai mult decât atât. În sat s-au construit numai vile noi. Apropierea de municipiu, drumul naţional şi locaţia foarte frumoasă, i-a făcut pe mulţi dintre cei care au venit cu bani, din străinătate, să-şi ridice case aici”, spune mândru primarul comunei.

… gaz metan şi drumuri asfaltate…
În 1995, au început lucrările de extindere a reţelei de gaz metan, în Căstău. Primarul şi-a propus ca anul viitor lucrările să fie gata. Anul acesta s-au amplasat 410 metri de conductă, dar a mai rămas de acoperit un kilometru. Din cei 66.000 de lei-valoarea proiectului, primăria a plătit doar 35 la sută, restul reprezentând cofinanţarea asigurată de E-ON Gaz. Ca urmare a proiectului depus la Consiliul Judeţean Hunedoara, comuna Beriu s-a ales cu asfaltarea unui tronson de 1,5 km de drum, în satul Sibişel. Pentru asta, CJH a alocat din bugetul propriu o finanţare de un milion de lei. Între timp, primăria a finalizat studiile de fezabilitate pentru asfaltarea drumurilor din toate satele comunei-străzi comunale-dar şi alte proiecte care vizează asfaltarea drumurilor comunale care fac legătura între cele opt sate ale comunei Beriu.

… utilaje pentru lucrări…
Ca să preîntâmpine orice problemă, Consiliul Local Beriu a achiziţionat un tractor, o remorcă, o freză pentru păşuni şi un buldo-excavator. Investiţia s-a ridicat la suma de 400.000 lei, însă şi de data aceasta primarul şi-a demonstrat abilităţile de gospodar şi a obţinut banii prin subvenţii de la APIA. Prin urmare, curăţarea păşunilor comunale se face în regim propriu, cu mână şi lucru şi utilajele proprii.

Au susţinut candidatul său
Şi tot la capitolul realizări se înscrie şi proiectul integrat finanţat de UE cu 2,5 milioane euro, bani ce vor fi folosiţi pentru asfaltarea drumului comunal ce face legătura între Beriu şi Căstău, înfiinţarea unui centru de zi în Beriu şi modernizarea căminului cultural din satul Căstău. „Când ai iluminat public, reţea de apă şi canalizare, gaz metan şi drumuri asfaltate, standardul de viaţă a locuitorilor comunei este aproape de cel din oraşe”, mai spune edilul şef al comunei Beriu. Prin urmare, cei 3.612 locuitori ai comunei (satele Căstău, Cucuiş, Beriu-reşedinţă de comună, Orăştioara de Jos, Măgureni, Poieni, Sereca şi Sibişel), nu prea au de ce să se plângă. Nu-i de mirare că la primul tur de scrutin, aproape 50 la sută dintre cei care s-au prezentat la vot, au susţinut candidatul PDL, partid din care face parte şi primarul lor. Cât despre scrutinul din 6 decembrie, primarul spune că nu-şi doreşte decât ca oamenii: „să vină la vot şi să pună ştampila pe cine cred ei de cuviinţă. Mi se pare normal să-şi asume responsabilitatea, nu să comenteze pe la colţuri că nu a ieşit cine au vrut ei. Avem libertatea de a alege, atunci fiecare să-şi exprime votul”.

Adriana Năstase

Anul 2009 poate fi caracterizat drept cel mai greu pentru administraţiile publice locale. Recesiunea economică a afectat grav bugetele primăriilor, în multe cazuri, edilii nemaiavând bani nici măcar pentru plata cheltuielilor curente. Cu câteva excepţii, însă. Spre exemplu, comuna Băiţa se poate mândri cu realizări consistente în 2009.

Proiect pentru gunoiul menajer
Astfel, accesul spre localitate este facilitat de o şosea asfaltată, inclusă în categoria drumurilor judeţene -DJ-706 A, care trece prin jumătatea vestică a teritoriului administrativ, incluzând satele aparţinătoare – Lunca, Fizeş, Crăciuneşti, Băiţa, Căinelu de Sus şi Ormindea. Din această şosea pornesc ramificaţiile formate de drumurile comunale care fac legătura cu celelalte localităţi ale comunei: Barbura, Sălişte, Trestia, Peştera, Hărţăgani. Drumurile comunale au fost modernizate în acest an. De asemenea, s-a obţinut o finanţare Phare, pentru depozitarea gunoiului menajer din comunele Băiţa şi Vălişoara, proiectul fiind comun. Finanţarea constă în achiziţionarea unor pubele şi containere ecologice, precum şi a unei maşini de colectare a deşeurilor. Localnicii au posibilitatea ca gunoiul menajer să poată fi ridicat într-o zi anume din săptămână. Nu numai că le este uşurată munca, din acest punct de vedere, ci participă şi la ecologizarea comunei. În prezent, se lucrează la implementarea proiectului, dorindu-se să se mai achiziţioneze încă un autocompactor de capacitate mai mică.

Investiţie de 2,5 milioane de euro
O mare realizare a primarului Damian Diniş este obţinerea finanţării 100 la sută din fonduri europene a proiectului de canalizare în satul de reşedinţă. Valoarea investiţiei se ridică la 2,5 milioane de euro. Urmează să se organizeze licitaţia, şi apoi demararea lucrărilor pentru alimentarea cu apă şi canalizare. Tot în această finanţare este cuprinsă şi modernizarea drumului comunal de pe Valea Ormindei. Se lucrează la decolmatarea pârâului dintre Băiţa şi Hărţăgani, pe o porţiune de trei kilometri.
La nivelul comunei există cămine culturale în fiecare sat. Majoritatea acestora oferă posibilitatea organizării de manifestări cultural-artistice, precum şi a altor activităţi ale comunităţilor locale. În 2009, s-a modernizat căminul cultural din centrul comunei. A fost dotat cu încălzire proprie, pavat cu marmură, iar multe elemente de interior au fost schimbate. Se preconizează ca până la sărbătorile din această iarnă, lucrările să fie finalizate.

Locuri de joacă din sponsorizări
Comuna dispune de o bogată reţea de învăţământ, având şase unităţi pentru preşcolari cu program normal, opt şcoli primare şi două şcoli generale. În comuna Băiţa învaţă aproximativ 400 de elevi. În prezent,  se execută lucrări de modernizare la Şcoala din Hărţăgani. Edilul-şef se poate mândri cu faptul că proiectele de finanţare depuse au fost aprobate, singurul care a rămas la stadiul de aşteptare a acordului de implementare fiind cel destinat amenajării unui parc. Deşi ne confruntăm, la nivel naţional, cu o perioadă financiară grea, s-a dovedit că mai există însă, oameni cu suflet mare. Astfel, s-au amenajat două locuri de joacă în cadrul Şcolii Generale din Lunca, cu ajutorul sponsorizării primite de la Carpatcement şi încă unul în cadrul şcolii Generale Sălişte, cu ajutorul sponsorizării oferite de Mircea Moga, directorul unei societăţi din Cluj.
Pentru că istoria locală este legată de monumentul din satul Lunca, cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la ridicarea acestuia, au fost realizate reparaţiile aferente. Tot în acest an, s-a modernizat locul de agrement numit Haldina, construindu-se o scenă nouă, grupuri sanitare noi, cu apă curentă, iar terenul de sport a fost pregătit pentru montarea unei suprafeţe sintetice. Valorile familiei au fost şi rămân o tradiţie în societatea românească. Primarul Diniş nu uită nici de cei mai în vârstă, răsplătindu-le fidelitatea căsniciei. Anul acesta, au fost premiate familiile care au trecut pragul de 50 de ani de căsătorie. Din puţinul existent, s-au oferit ajutoare de urgenţă, persoanelor cu nevoi speciale.
În ceea ce priveşte tradiţia, pentru Băiţa sunt emblematici instrumentiştii locali, precum şi meşterii populari. Este un colţ de ţară, unde glasul tradiţional românesc se face auzit.

Cununa grâului
Cea mai cunoscută formaţie artistică de obiceiuri folclorice este CUNUNA GRÂULUI, din satul Hărţăgani, care a susţinut numeroase spectacole în comună, dar şi în judeţ şi chiar în ţară, impresionând prin originalitatea punerii în scenă a acestui obicei, prin ţinuta interpreţilor şi frumuseţea costumelor. Locul III obţinut la Zimnicea, precum şi locul I din cadrul Festivalului de la Ighiu, reprezintă o frumoasă răsplată a talentului şi muncii membrilor formaţiei. Se pregăteşte conturarea a încă unui grup vocal, condus de profesorul Nicolae Suciu. Investiţiile pentru dezvoltarea şi modernizarea comunei nu se opresc, însă, aici. Există coordonate care sunt propuse spre aplicare, începând cu 2010. Apropiindu-se sărbătorile de iarnă, primarul comunei Băiţa, Damian Diniş, transmite tuturor consătenilor, colaboratorilor şi angajaţilor, cele mai calde urări, iar pe locuitorii comunei îi îndeamnă să participe la vot, pe 6 decembrie. „E datoria noastră, a tuturor, să ne alegem preşedintele. Prezenţa la vot a fiecăruia poate fi decisivă. Alegerea lui Mircea Geoană ca preşedinte va reprezenta un pas înainte şi pentru comuna Băiţa, pentru implementarea proiectelor vizate şi dezvoltarea locală”, a spus primarul Damian Diniş.

Nicolle Ebner

Tabloul care-l înfăţişează pe Ioan de Hunedoara, proprietate a Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva, s-a întors acasă, după 40 de ani, restaurat în totalitate de specialişti din Ungaria şi Bucureşti. Tabloul fusese împrumutat, în 1969, Castelului din Hunedoara, fiind expus, în toată această perioadă, în Sala Cavalerilor. 

Pânza, restaurată în pinacoteca din Szombathely
Potrivit directorului general al Muzeului din Deva, Marcel Morar, tabloul este realizat în ulei, în stil academic, şi a fost pictat, în anul 1896, de Pataky Laszlo, pictor maghiar născut la Brad. „Tabloul este proprietatea Muzeului din Deva, însă pe vremea când Castelul din Hunedoara era în administrarea muzeului judeţean, mai exact în 1969, tabloul a fost împrumutat hunedorenilor, în vederea expunerii în sala Cavalerilor, dat fiind faptul că Ioan de Hunedoara a fost proprietar al Castelului din Hunedoara în perioada 1419-1456”, declară Marcel Morar. Înfrăţirea judeţelor Hunedoara şi Vass-Ungaria a generat o serie de vizite-schimburi de experienţă în diverse domenii, în special în cel cultural. Anul trecut, unul dintre membrii delegaţiei maghiare care au vizitat judeţul, restaurator la pinacoteca din Szombathely, şi-a exprimat intenţia de a restaura, gratuit, tabloul expus în Castelul din Hunedoara, ajuns într-o stare avansată de degradare, ca urmare a vechimii, dar şi a condiţiilor improprii din castel (umezeală, frig). Demersurile pentru obţinerea aprobărilor necesare transferului de la Deva la Szombathely au durat mai bine de jumătate de an, ocazie cu care tabloul de patrimoniu – considerat nu printre cele mai valoroase, dar care merită să fie clasate – a fost clasificat la categoria de fond, iar în urma evaluării, a fost asigurat pentru suma de 15.000 de lei.

…iar rama aurită, a Sibiu
Pânza a fost restaurată în Ungaria, iar rama, la Sibiu, unde un restaurator, specialist în tablouri de artă, a reuşit să redea ramei tabloului frumuseţea şi strălucirea (ramă poleită în foiţă de aur) de altă dată, respectând modelul original. „Pentru restaurarea ramei, am obţinut fonduri suplimentare de la Consiliul Judeţean Hunedoara. Miercuri, 28 octombrie 2009, au ajuns acasă atât rama, cât şi pânza. Cele două piese restaurate au fost montate, iar tabloul este expus, în acest moment, datorită dimensiunilor impresionante, pe cel mai mare perete liber din clădirea muzeului judeţean”, menţionează Marcel Morar.

Nu se mai întoarce la Hunedoara
Cu tot cu ramă, tabloul care-l înfăţişează pe Ioan de Hunedoara are dimensiunile de 3,22x 2,90 metri, iar conducerea Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane declară că nu va mai părăsi Deva, chiar dacă administraţia locală din Hunedoara şi-l doreşte din nou în Sala Cavalerilor. „Tabloul nu mai părăseşte locaţia din Deva. A fost o solicitare din partea primarului municipiului Hunedoara, Ovidiu Hada şi a directorului Castelului din Hunedoara, devenit între timp muzeu, să găsim o cale legală prin care să redăm tabloul, că aşa şi-au exprimat dorinţa şi unii din membrii delegaţiilor maghiare. Tabloul poate fi împrumutat ca orice alt bun de patrimoniu, dar este proprietatea Muzeului din Deva”, subliniază directorul instituţiei judeţene.
Recondiţionarea tabloului lui Ioan de Hunedoara face parte dintr-un amplu proces de restaurare a bunurilor de patrimoniu aparţinând muzeului judeţean, proces care a debutat anul acesta cu restaurarea a 17 icoane, şapte picturi pe şevalet şi 26 de arme.

Nicolle Ebner

Alina Hedeşiu (foto) încă mai speră că poate face, un brand de zonă, din „PORTELI”, manufactura de porţelan pe care a deschis-o în urmă cu mai mulţi ani, la Teliuc. Mai explicit, „PORTELI” înseamnă porţelan de Teliuc, iar afacerea s-a născut odată cu Incubatorul de Afaceri din localitate, un proiect finanţat de Guvernul Marii Britanii, care s-a vrut un sprijin real pentru minerii disponibilizaţi.
Incubatorul de afaceri din Teliuc, un mare fâs
Numai că, după cum povesteşte Alina Hedeşiu, una s-a vrut şi alta a ieşit. „Au gândit prost, au muncit prost, au păpat banii şi, în final, mi-au pus mie în cârcă tot. Incubatorul de afaceri a fost dat spre administrare unei firme italiene, care, în afară de a factura chiriile şi cheltuielile, nu s-a interesat nici cât negru sub unghie de soarta micilor întreprinzători”, spune proprietara manufacturii. La momentul inaugurării incubatorului, toţi factorii implicaţi erau în extaz, şi vizitele oficiale începeau şi se opreau la atelierul de manufactură de porţelan, singurul „incubat” într-o clădire imensă, cu zeci de spaţii amplasate pe două etaje şi la parterul unui imobil care a fost recondiţionată pe banii guvernului britanic. Manufactura era certitudinea că banii englezilor au fost folosiţi în mod util, exact pentru proiectul pentru care au fost solicitaţi. După euforia de început, s-a dovedit că marea realizare este de fapt, un fâs. Şi, asta, deoarece în Incubatorul de Afaceri nu au avut loc micii întreprinzători care voiau să închirieze spaţii, pentru că spaţiile erau destinate doar „incubaţilor”, adică minerilor disponibilizaţi, care-şi creau o afacere proprie. Nici un miner disponibilizat nu s-a înghesuit, deci nu a apelat la spaţiile din clădire. Prin urmare, imobilul este aproape gol, iar puţinii chiriaşi (vreo trei-patru) sunt nevoiţi să plătească termoficarea-care nu este-şi energia electrică, pentru toată clădirea.
Au promis multe, nu au respectat nimic
În mod normal, ca parte integrată a Incubatorului de Afaceri, Alina Hedeşiu, proprietara manufacturii de porţelan, trebuia să beneficieze de o multitudine de avantaje. Însă, din toate obligaţiile administratorului, nu s-a concretizat mai nimic. „Pe o perioadă de cinci ani, în afară de a-mi oferi din când în când posibilitatea de a folosi copiatorul şi faxul lor, şi asta, când erau pe aici, nu am avut nici o facilitate. Până şi site-ul de prezentare mi l-am făcut singură, din banii mei, cu toate că s-au alocat fonduri considerabile pentru a se face publicitate acestui proiect. În prima iarnă, nu am avut căldură, că au uitat de acest aspect. Au montat un transformator de curent, care produce mai mult decât este nevoie. Şi noi, puţinii care populăm acest spaţiu, plătim pentru toată clădirea”, mai spune Alina Hedeşiu. Prin urmare, imobilul a început să se degradeze.
Firma cu un singur angajat
La fel şi mica afacere, singurul punct în jurul căruia s-a realizat un proiect cu finanţare externă. Din cauza facturilor enorme, plătite pentru servicii de care nu beneficiază, Alina Hedeşiu a renunţat la cei patru angajaţi, pe care i-a trimis în şomaj, după ce Primăria Teliuc, noul administrator al incubatorului, a pus cireaşa pe tort, mărind chiria spaţiilor cu 20 la sută. „Ca să supravieţuiesc, fac totul de una singură. Eu fac şi aprovizionarea, şi distribuţia, eu fasonez, eu glazurez, eu încarc şi descarc cuptorul, eu fac curăţenie şi ţin şi contabilitatea primară. Muncesc de la ora 5.00 dimineaţa, până noaptea la 22.00, şi de multe ori, îmi petrec şi nopţile în atelier, ca să onorez comenzile, pe care tot eu le obţin”, mai povesteşte Alina Hedeşiu.
Toate necazurile se trag de la „culoarea politică” 
Femeia spune că tot necazul i se trage de la orgoliile şi culorile politice. „Îmi aduc aminte perfect că, în contract, scria foarte clar că, după cinci ani, Ministerul Economiei are obligaţia de a ceda incubatorul de afaceri comunităţii, adică primăriei. Dar, nici acest angajament nu l-au respectat. Cei cinci ani au trecut, deoarece lucrările la repararea clădirii au început în 2004. Cineva trebuie să administreze acest spaţiu, pentru că la Bucureşti, au demonstrat cu prisosinţă că nu dau nici doi bani pe noi, «incubaţii»”.
În România au fost înfiinţate 10 astfel de incubatoare de afaceri, proiect finanţat de DFID Marea Britanie, prin ANDIPRZM, în cadrul schemei de dezvoltare socială.