Sorina Popa

Ieri, la Ilia, a fost lansat proiectul „Noi oportunităţi de ocupare în mediul rural prin telework“. Proiectul este cofinanţat din Fondul Social European, prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane.

81 de tineri cursanţi

La inaugurarea telecentrului de la Ilia au participat directorul Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) Hunedoara, Vasile Iorgovan, subprefecţii Dorin Gligor şi Ioan Inişconi, primarul comunei Ilia, Marius Omotă, rectorul Universităţii 1 Decembrie din Alba Iulia.

În cadrul telecentrului de la Ilia, vor fi cursanţi 81 de tineri sub 35 de ani, cu domiciliul la sate, în câte trei serii. Locaţia se află la sediul Primăriei Ilia, dotarea telecentrului fiind de ultimă generaţie, cu 18 calculatoare, imprimante laser, centrală telefonică, videoproiector, ecran de proiecţie. Simultan cu teleworkul de la Ilia, au fost realizate şi altele în câteva judeţe din Ardeal.

Participanţii vor beneficia de pregătire sub formă de iniţiere sau perfecţionare în domeniile contabil, designer pagini web, limba engleză, operator de introducere-validare date, asistent relaţii publice şi comunicare, operator calculator şi reţele, operator vânzări prin telefon, competenţe antreprenoriale şi limba italiană.

„Să scădem şomajul”

„Fiecare modul va avea 120 de ore, asigurându-se astfel un total de formare profesională de 1.080 de ore. Prin experienţa acumulată pe perioada orelor de curs, participanţii vor putea fi încadraţi cu sprijinul Agenţiei Judeţene de Ocupare a Forţei de Muncă Hunedoara, în cadrul unor companii. Intenţionăm ca, în urma acestor cursuri, să facilităm angajarea a cel puţin 15 persoane”, a declarat Vasile Iorgovan, directorul AJOFM Hunedoara.

„Nu întâmplător, acest telecentru s-a deschis la Ilia. Administraţia locală de aici – îndeosebi primarul Marius Omotă – este foarte deschisă la problemele care vizează crearea de locuri de muncă şi, totodată, la nou“, a afirmat subprefectul Dorin Gligor. „Avem o mare provocare, scăderea şomajului, pe care trebuie s-o rezolvăm în timp cât mai scurt”, a mai spus el.

Sorina Popa

Liderul organizaţiei judeţene a PC, Petru Mărginean, a declarat, ieri, într-o conferinţă de presă, că situaţia economică a judeţului este dezastruoasă şi că tot mai multe firme hunedorene îşi închid porţile.

„Să-ţi fie ruşine, Traian Băsescu”

„Sunt peste 130.000 de firme din judeţ care s-au închis, peste 18.000 s-au dizolvat, avem 21.000 de şomeri dintre care doar jumătate sunt indemnizaţi. Sunt proiecte blocate, cum ar fi cel au autostrăzii, al aeroportului, al drumului care să lege Valea Jiului de Băile Herculane şi multe altele. Apoi, din surse sigure, ştiu că se urmăreşte ca Termocentrala Mintia să fie adusă la faliment, pentru ca agregatele care stau acolo de ani buni, aduse din Rusia, să fie vândute la Turnu Măgurele. La Termocentrala Mintia există 12 directori. Oare ministrul Adriean Videanu ţine atâţia directori la Marmosim (n.r. firma privată a ministrului), dacă ea nu merge? În judeţ, şi nu numai, este un haos politic şi economic. Mai vreau să spun doar atât, să-ţi fie ruşine, Traian Băsescu”, a declarat liderul PC Hunedoara, Petru Mărginean.

Solicită scoaterea UDMR de la guvernare

Tot ieri, a fost prezent la Deva şi noul preşedinte al Partidului Conservator, Daniel Constantin şi vicepreşedintele Cătălin Bologa. Constantin a început un turneu prin ţară, în vederea pregătirii alegerilor locale din 2012. „Vrem să avem candidaţi la alegerile locale din 2012, pentru toate funcţiile. Avem un calendar, astfel încât, filialele noastre să-şi desemneze candidaţii pentru localele din 2012, până la sfârşitul acestui an”, susţine Daniel Constantin. Pe de altă parte, liderul PC a declarat la Deva că s-a trimis o scrisoare deschisă premierului Emil Boc, prin care îi aduce la cunoştinţă „fapte de notorietate publică, care aduc prejudicii clare ţării”. Este vorba de vicepremierul Marko Bela, care a emis un comunicat către cadrele maghiare din Mureş şi o scrisoare de convocare, redactate în limba maghiară, cu antetul guvernului şi despre ministrul Sănătăţii, Attila Cseke, care a participat pe 15 martie, la o manifestaţie la care au fost afişate însemne anti-româneşti.

„Din toate aceste motive, vă solicităm scoaterea UDMR de la guvernare”, se arată în scrisoarea conservatorilor.

Sorina Popa

„Să dea Dumnezeu tot anul să fie sărbători şi numai o zi de lucru, şi atunci să fie praznic şi nuntă“, scria Ion Creangă în „Amintiri din copilărie“, fără să ştie că vorbele sale îi vor inspira pe aleşii neamului 100 de ani mai târziu. După ce, în 2008, parlamentarii au făcut front comun şi au legiferat statul acasă de Rusalii, în 2010, un deputat PDL merge mai departe şi propune încă două zile nelucrătoare: o Zi naţională de rugăciune şi o Zi a românilor de pretutindeni. Astfel, deputatul PDL Mircea Lubanovici a anunţat, ieri, că va depune la Parlament două proiecte de lege, care să instituie Ziua naţională de rugăciune şi, respectiv, Ziua românilor de pretutindeni, ambele nelucrătoare.

De Sfântul Ilie

„Voi propune o Zi naţională de rugăciune, pentru ca naţiunea română să aibă o zi nelucrătoare, în care poporul român, care se declară creştin, să poată să se roage. Să avem o zi, în care să putem să ne rugăm lui Dumnezeu“, a spus Lubanovici, într-o conferinţă de presă. El a arătat că nu a stabilit, încă, data acestei Zile naţionale de rugăciune. Lubanovici, deputat ales de diaspora, a precizat că propune ca pe 20 iulie, adică de Sfântul Ilie, să se sărbătorească Ziua românilor de pretutindeni. „Să încurajăm românii să se întoarcă acasă şi să nu uite de unde au plecat“, a explicat deputatul PDL.

Ca urmare, MESAGERUL HUNEDOREAN i-a întrebat pe câţiva parlamentari din judeţ cum privesc ei propunerea colegului lor.

„Este o chestiune populistă”

„Înainte de a avea astfel de propuneri legislative, cei din PDL ar trebui să facă demersurile necesare, pentru ca guvernul să respecte Constituţia României şi legile ţării. Ce credeţi? Românii au nevoie de încă două zile nelucrătoare, sau de un plan de scoatere a ţării din criză? Propunerea deputatului Lubanovici este doar o chestiune populistă, menită să distragă atenţia opiniei publice de la mişcările de protest care se anunţă, ca urmare a guvernării dezastruoase”, susţine senatorul PSD, Cosmin Nicula.

„Vom avea 365 zile libere pe an”

„Cred că suntem ţara cu cele mai multe sărbători. Pe zi ce trece, tot adăugăm la sărbători, în care, bineînţeles că nu se lucrează, până vom ajunge să avem 365 de zile libere pe an. În ceea ce priveşte Ziua Naţională de Rugăciune, aceasta există în statele catolice, dar acolo se plăteşte şi o taxă de cult. Va fi interesant să avem aşa ceva. Apoi, cât despre Ziua românilor de pretutindeni, nu cred că este nevoie ca ea să fie declarată zi nelucrătoare. Eventual, pot fi organizate diferite manifestări cu această ocazie”, a declarat deputatul PDL, Ioan Timiş.

„Speranţa în Dumnezeu, nu în guvernanţi”

„Ca popor, avem frică de Dumnezeu, însă nu cred că avem nevoie de o zi specială ca să ne rugăm. Nu ne va merge mai bine sau mai rău, dacă va fi instituită Ziua Naţională de Rugăciune. Actuala putere ar trebui să se preocupe de crearea de noi locuri de muncă, să aducă ţara pe linia de plutire, iar şomajul să nu mai crească. De fapt, singura speranţă a noastră este în Dumnezeu, că guvernanţii nu ne mai pot ajuta”, susţine deputatul PNL, Bogdan Ţâmpău.

Dana Istudor

Liderul minerilor de la mina Vulcan din Valea Jiului, protagonistul filmului în care rămâne în chiloţi după un număr de striptease la cheful angajatelor din industria minieră, a fost dat afară din partid şi a demisionat şi din funcţia de consilier local al municipiului Vulcan. Aurelian Enache (foto), poreclit de mineri „Chipendalul huilei”, a fost exclus din PNL Vulcan, după ce conducerea organizaţiei a considerat că liderul “, a pus în lumină proastă organizaţia PNL, prin conduita sa lipsită de decenţă (…) şi care aruncă într-o lumină proastă atitudinea PNL de a oferi românilor o politică a bunului simţ”.

Liderul minerilor de la EM Vulcan a declarat că a demisionat din Consiliul Local Vulcan înainte de a apărea filmul şi că este vorba de un şantaj asupra lui. Din cauză că nu a cedat şantajului, filmul în care el face striptease în faţa a zeci de femei a fost făcut public. Pe de altă parte, cazul acesta face şi victime colaterale. După ce s-a trezit că i-a apărut poza pe ecranul unui post naţional de televiziune legat de scandalul acesta, Zoltan Lacataş, liderul LSMVJ ameninţă cu judecata, pentru că i s-a folosit abuziv imaginea. „Deja m-am săturat! Pentru orice se întâmplă în Valea Jiului sau în judeţul Gorj, în ceea ce priveşte mineritul, este folosită imaginea mea. Se vorbea despre Enache şi pe ecran era postată poza mea”, a declarat Zoltan Lacataş.

Sorina Popa

Ieri, într-o conferinţă de presă, primarul municipiului Hunedoara, Ovidiu Hada (foto), l-a acuzat pe deputatul PDL Viorel Arion  că îşi asumă realizarea unor proiecte, deşi acesta nu a mişcat nici un deget, pentru ducerea lor la bun sfârşit, susţine edilul şef.

„Să probeze cu documente”

Primarul Hada a afirmat că deputatul Viorel Arion şi-a postat pe reţeaua internă de cablu din municipiu un anunţ prin care le spune hunedorenilor că el a adus 750.000 de lei pentru amenajarea Parcului Tineretului din localitate.

„Este nedrept ca un deputat al municipiului nostru să îşi asume roadele muncii colegilor mei din primărie. Îi transmit pe această cale domnului deputat Viorel Arion că este mincinos şi că nu are caracter. Şi îi solicit să probeze cu documente faptul că el a atras suma necesară pentru reabilitarea Parcului Tineretului din municipiu”, a spus primarul Ovidiu Hada. Suma de 750.000 de lei este asigurată de către Ministerul Mediului, printr-un program de amenajare a mai parcurilor.

„Am făcut lobby la Pogea şi Boc“

Contactat de MESAGERUL HUNEDOREAN, deputatul PDL Viorel Arion a afirmat că „prin Hotărârea de Guvern nr. 1588, din 16 decembrie 2009, s-au alocat pentru mai multe localităţi hunedorene, sumele necesare amenajării unor parcuri. Ca parlamentar al Colegiului Hunedoara, am făcut lobby pe lângă ministrul Finanţelor de atunci, Gheorghe Pogea şi premierul Boc, pentru ca banii să ajungă în judeţul nostru. De asemenea, am mai adus 18 miliarde de lei vechi pentru Catedrala Eroilor, care se află în Parcul Tineretului. E păcat de acel loc să nu fie amenajat aşa cum trebuie. Primarul Hada nu prea ştie ce să facă pe la primărie, de aceea, îi transmit că banii pentru reabilitarea Parcului Tineretului îi va putea recupera”.

Sorina Popa

Primarul Florin Cazacu (foto) se poate declara mulţumit, că ani de zile, i-a condus pe minerii brădeni în luptele lor sindicale. Asta, pentru că, acum, deşi este primarul municipiului Brad, el a primit un post important în partid, având în vedere că a fost timp de 10 ani liderul Sindicatului „Barza”, de la Mina Brad şi cinci ani a fost vicepreşedinte al filialei judeţene Hunedoara a Cartel Alfa.

Recent, Cazacu a fost desemnat de către Comitetul executiv al PSD, să ocupe funcţia de şef al Departamentului pentru Relaţia cu Sindicatele din partid. Se pare că liderul PSD, Victor Ponta şi ceilalţi colegi ai săi din conducerea partidului, au apreciat activitatea lui, de dinainte ca acesta să devină edilul şef al municipiului Brad.

Şi-a atins scopurile

În noua postură, preşedintele PSD Hunedoara a declarat pentru MESAGERUL HUNEDOREAN că „ne-am propus să obţinem două posturi la nivel naţional, în cadrul partidului. Scopul nostru a fost atins, pentru că deputatul Laurenţiu Nistor a fost numit secretar executiv în cadrul Secretariatului General al PSD, iar eu am fost desemnat să conduc Departamentul pentru Relaţia cu Sindicatele. Postul meu e similar cu funcţia de vicepreşedinte al partidului. E adevărat că am candidat pentru un post de vicepreşedinte la partid, reuşind să strâng 266 de voturi. Sunt mulţumit că mi s-a oferit şansa să lucrez din nou cu sindicatele”.

Pe lângă problemele brădenilor şi a pesediştilor din judeţ, Florin Cazacu va avea, aşadar, de lucru şi cu sindicaliştii. „Susţin sindicatele şi le voi cere colegilor de partid să mă sprijine în munca aceasta. Voi forma o echipă cu care să lucrez la departament, încercând să promovăm proiectele legislative ale sindicaliştilor”, a adăugat liderul PSD Hunedoara.

Sorina Popa

Revenit la Deva, după ce a fost numit vicepreşedinte la Autoritatea Naţională pentru Sport şi Tineret (ANST), hunedoreanul Lorincz Szell (foto) a afirmat, ieri, într-o conferinţă de presă, că situaţia taberelor şcolare, atât la nivelul ţării, cât şi în judeţ, nu este deloc roză.

Astfel, din aproape 200 de tabere şcolare existente în România, funcţionează doar 81. În judeţ, doar două asemenea locaţii – Căprioara şi Costeşti – mai găzduiesc elevi, celelalte şapte tabere fie sunt revendicate, fie se află în paragină. Potrivit vicepreşedintelui ANST, în acest an, costul unui bilet în taberele şcolare de vară va rămâne la un nivel apropiat de cel al anului trecut.

Nu cresc tarifele

„În taberele şcolare, trei mese pe zi au costat anul trecut 20 de lei, iar o noapte de cazare s-a ridicat la cel mult 40 de lei. Deci, o zi petrecută într-o asemenea tabără nu depăşea 60 lei costuri. În acest an, vor fi disponibile aproximativ 7.000 de locuri pe serie, în 71 de tabere şcolare, oferta de vară a acestora urmând să fie lansată la sfârşitul lunii martie. Preţurile urmează să fie aprobate printr-un ordin al ministrului Educaţiei. Dacă vor creşte cheltuielile de masă, atunci vom încerca să le scădem pe cele de cazare, pentru ca, şi în acest an de criză, tinerii să aibă posibilitatea să participe la taberele de vară”, a declarat Lorincz Szell.

Doar 81 de locaţii sunt funcţionale

ANST are în subordine 81 de tabere şcolare funcţionale, dintre care 71 vor avea oferte de locuri pentru vacanţa de vară. Alte 116 tabere sunt total nefuncţionale, din două motive: patrimoniul unora dintre acestea, terenuri sau clădiri, a fost revendicat de foştii proprietari; iar altele au ajuns în paragină, din cauza lipsei resurselor financiare necesare reabilitării lor. În acest caz, autorităţile locale pot solicita ca taberele să fie trecute în patrimoniul consiliilor locale.

Sorina Popa

Fostul prefect de Hunedoara, Cristian Vladu, care în prezent deţine funcţia de director general adjunct al Termocentralei Mintia, are de trecut un hop foarte mare. Este vorba de realizarea condiţiilor de protecţia mediului, investiţie care trebuie finalizată până la sfârşitul acestui an.

Sunt necesare investiţii pentru mediu

Concret, Termocentrala Mintia trebuie să construiască un nou depozit pentru cenuşa şi zgura rezultată, dar şi să achiziţioneze instalaţii pentru desulfurare, pentru scăderea gazelor cu azot şi a cenuşii zburătoare. Toate acestea sunt necesare, pentru ca termocentrala să mai poată funcţiona şi din 2011 încolo. Asta, pentru că în anul 2004 a fost semnat un acord între Ministerul Economiei şi Uniunea Europeană, prin care Termocentrala Mintia se angaja că va realiza toate lucrările necesare protejării mediului şi ajungerii la standarde europene de funcţionare.

Însă, Cristian Vladu, cel care conduce în prezent firma, deoarece directorul general, Costel Alic, este tot în concediu medical, în loc să se ocupe de ducerea la bun sfârşit a investiţiilor de mediu, are alte ocupaţii. Astfel, el a reuşit până acum să schimbe din funcţii toţi şefii de birou şi de servicii de la Termocentrala Mintia, înlocuindu-i, bineînţeles, cu oamenii din anturajul său. Profitând de faptul că are atribuţii de director general, Cristian Vladu a încercat să-i înlocuiască şi pe unii dintre directorii de la termocentrală, specialişti recunoscuţi în energetică şi care lucrează în societate de ani buni.

Anunţaţi în decembrie 2009

Oricum, dacă investiţiile de mediu nu vor fi finalizate în câteva luni, Cristian Vladu va rămâne în istorie, ca fiind cel care a pus lacătul pe Termocentrala Mintia. Surse din cadrul Agenţiei Regionale de Mediu Timişoara susţin că în decembrie 2009, specialişti de la termocentrală au fost anunţaţi că firma va fi închisă, dacă nu se realizează investiţiile prevăzute pentru protecţia mediului. În prezent, la SC Electrocentrale Deva-Termocentrala Mintia lucrează aproximativ 2.000 de salariaţi. Fostul prefect Cristian Vladu a fost numit la începutul acestui an în funcţia de director general adjunct la Electrocentrale Deva. De aici, vor fi disponibilizaţi, până la 15 aprilie, 300 de salariaţi.

Nicolle Ebner

Din 2011, în comuna Baru Mare, Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj şi-a propus deschiderea unei filiale a Facultăţii de Geografie, de învăţământ permanent. Facultatea în mediul rural constituie o premieră naţională şi este o iniţiativă a primarului comunei Baru Mare, Daniel Răducanu (foto).

Zona îi atrage ca un magnet

În anul 2006, Primăria Baru Mare a predat Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj, clădirile fostei unităţi militare. Trei ani mai târziu, respectiv în 2009, odată cu finalizarea lucrărilor de modernizare a spaţiilor, fosta unitate militară a devenit un complex universitar de practică pentru studenţii de la Facultăţile de geografie, biologie, geologie şi ştiinţele mediului, cu săli de curs, 86 de camere pentru studenţi, 20 pentru profesori şi o cantină. Acum, Universitatea din Cluj intenţionează să înfiinţeze, la Baru, o filială a Facultăţii de Geografie de învăţământ permanent. Potrivit primarului Daniel Răducanu, decanul Facultăţii de Geografie spune că zona îi atrage ca un magnet, iar Andrei Marga, rectorul Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca este de părere că activitatea bazei de practică din Baru Mare s-ar eficientiza şi din punct de vedere economic.

Elita educaţiei într-o comună hunedoreană

Primarul Daniel Răducanu spune că iniţial, şi-a dorit învăţământ la distanţă, deoarece înfiinţarea unei facultăţi în Baru este cel mai important lucru realizat în punerea în valoare a principiilor şi valorilor autohtone. Însă, reprezentanţii universităţii au optat direct pentru etapa a doua, aceea a învăţământului permanent. „Se aduce elita educaţiei aici, la noi, şi acesta este cel mai important lucru. În discuţiile avute cu rectorul Universităţii, fostul ministru al Educaţiei, Andrei Marga, şi cu alţi factori responsabili cu acreditarea unor astfel de unităţi de învăţământ superior, am precizat că mai indicat ar fi ca aceste specializări să fie în prima fază axate pe geografie şi turism. Apoi, gradual, specializările să fie extinse la ştiinţe economice şi informatică. Cu siguranţă, că în timp, vor mai exista solicitări pentru alte specializări, iar aici există un cadru bine pus la punct”, afirmă Daniel Răducanu despre potenţialul universitar din mediul rural.

Premieră naţională

Joi, 11 martie, a avut loc o nouă rundă de discuţii de principiu. „Ne asumăm responsabilitatea pentru cursuri modulare, după un sistem european, astfel încât, profesorii să poată sta o săptămână la Baru şi nu un an, pentru predarea unui curs. A fost o discuţie de principiu, deoarece căutăm variantele cele mai bune”, a mai spus primarul. Surse din mediul universitar declară că decizia Universităţii „Babeş-Bolyai de a-şi deschide o filială de învăţământ universitar permanent, în mediul rural, este o premieră la nivel naţional, facultăţile optând în 100 la sută din cazuri pentru marile oraşe. Pentru primarul Daniel Răducanu, deschiderea unei filiale a Facultăţii de Geografie din cadrul Universităţii „Babeş-Bolyai”, la Baru, reprezintă o nouă alternativă de combatere a crizei economice, dat fiind faptul că atât studenţii, cât şi profesorii sunt mari consumatori. Însă, crescând cererea, şi oferta trebuie să fie pe măsură. În consecinţă, de anul viitor, la Baru va fi nevoie de noi magazine de îmbrăcăminte şi încălţăminte, restaurante, cluburi şi baruri, unitate de asistenţă medicală, sală de concerte.

Nicolle Ebner

Reprezentanţi ai oamenilor de afaceri din judeţul Hunedoara sunt de părere că măsurile Guvernului de stimulare a mediului de afaceri (OUG 13/2010) sunt integral anihilate de faptul că lucrările efectuate cu bani de la bugetul de stat sunt achitate cu întârziere.

Statul nu respectă contractele

Carmen Hărău, administratorul Grupului de firme Micro-Mega Hunedoara, spune că are de încasat 5,4 milioane de lei de la mai multe primării şi instituţii publice din ţară, pentru lucrări de construcţii şi prestări de servicii, asta, în condiţiile în care a început să liciteze astfel de lucrări doar din 2008. „De când am început să lucrez cu primăriile şi alte instituţii publice, am probleme cu întârzieri la plata facturilor de peste 90 de zile. Firmele sunt în dificultate, pentru că nu se respectă contractele. Măsurile Guvernului, de stimulare a mediului de afaceri, sunt anulate de plata facturilor cu întârziere”, a declarat Carmen Hărău, după întâlnirea organizată de Prefectura Hunedoara cu reprezentanţii a peste 40 de firme cu impact în judeţ. Întâlnirea a avut ca scop prezentarea măsurilor, în vederea stimulării creării de noi locuri de muncă şi reducerea şomajului. Dat fiind faptul că este prima întâlnire de acest gen organizată de prefectură, oamenii de afaceri au apreciat iniţiativa prefectului şi şi-au exprimat dorinţa să fie consultaţi periodic în privinţa măsurilor la care recurg, pentru a se putea ieşi din criza economică.

Criza produce efecte majore şi în 2010

La rândul său, directorul general al holdingului Macon Deva, Marius Marin Dumitru, a avertizat că industria materialelor de construcţii va fi afectată de criza economică şi în acest an, Macon urmând să disponibilizeze, în perioada următoare, între 4,5 şi 5,5 la sută din personal. Asta, în condiţiile în care în 2009, din cauza crizei economice, alţi 20 la sută dintre angajaţi au fost trimişi acasă. Marius Marin Dumitru este de părere că Guvernul ar trebui să elaboreze o strategie economică, pentru cel puţin cinci-opt ani, dar apreciază Programul „Prima Casă”, pentru că poate reprezenta o relansare pentru Macon, ca producător de materiale de construcţii.

Întâlnire la Prefectură, în premieră

Prefectul judeţului Hunedoara, Attila Dezsi, a declarat, la rândul său, că problemele semnalate de patronii celor 40 de firme reprezentative din judeţul Hunedoara vor fi transmise la Guvern, deoarece: „avem nevoie de un efort conjugat şi de informare reciprocă în legătură cu problemele economice. (…) Încercăm să creăm căi de comunicaţie cu oamenii de afaceri şi sunt convins că acestea s-au deschis. Au venit cu critici şi observaţii bune, lucru pe care îl apreciez, pentru că nu-mi doresc să fie «yes-meni». Îmi doresc să fie parteneri, cu adevărat, pentru creşterea mediului de afaceri din judeţul Hunedoara”.