Marcel Morar

Cetatea medievală a Haţegului, cu important rol militar şi politic, este atestată documentar doar la 1317, dar se crede că datează din a doua jumătate a secolului al XIII-lea. Din punct de vedere administrativ, în prezent este situată la patru kilometri de oraşul Haţeg, pe teritoriul localităţii Subcetate.
Cetatea se află pe culmea care încheie şirul de dealuri care formează hotarul nordic al Depresiunii Haţegului, într-o poziţie excepţională, chiar în inima Ţării Haţegului. De dimensiuni modeste, a fost compusă dintr-un turn hexagonal şi dintr-o incintă de aproximativ 200 mp, formată din val de pământ şi şanţ. Turnul are ziduri groase de trei metri şi o suprafaţă utilă de aproximativ 40 mp. Chiar mărind de trei sau patru ori această suprafaţă, în funcţie de numărul nivelelor turnului, ţinând cont că încăperile serveau şi ca depozite, putem trage concluzia că garnizoana permanentă a fost foarte mică. În incintă, e posibil să fi existat şi unele construcţii din lemn.
Mai târziu, pe la mijlocul secolului al XV-lea, s-a construit un zid de incintă din piatră, legată cu mortar.
Date fiind dimensiunile reduse ale cetăţii şi numeroasele informaţii despre un sediu administrativ şi politic, pe care autorităţile regale l-au avut la Haţeg, se presupune că fortificaţia a fost dublată, printr-o construcţie aflată în târgul Haţeg.

Alexandru Gruian

Recunosc că am o galerie de intelectuali la care mă raportez. I-am luat ca repere de mai mult timp, poate puţin după tulburii ani ’90.
Pe Gabriel Liiceanu (foto) l-am descoperit imediat după al său „Apel către lichele”, apoi prin documentarul „Exerciţiu de admiraţie”, dedicat lui Cioran. Mi s-a părut că evoluţia sa este conformă cu aşteptările mele. Pe parcursul timpului, am citit şi unele din cărţile sale, ultima fiind „Uşa interzisă”. Am apreciat prietenia sa cu Andrei Pleşu şi Horia Roman Patapievici.
L-am revăzut pe Gabriel Liiceanu, printre alte apariţii, în urmă cu două seri, la Realitatea TV, împreună cu Emil Hurezeanu, la emisiunea lui Adrian Ursu. Departe de mine gândul de a-mi da cu părerea despre Gabriel Liiceanu, din poziţia mea şi într-un cotidian local, dar s-a petrecut cu domnul Liiceanu, în direct, acea metamorfoză pe care Hurezeanu a trăit-o în urmă cu vreo lună – dezamăgirea faţă de un om politic ridicat (pentru a câta oară în istoria acestei naţii?) la rangul de Salvator. Pofta cu care EBA s-a plasat în rândul intelectualilor, singurul criteriu fiind facultatea absolvită, a produs o puternică impresie asupra lui Gabriel Liiceanu, nu de mult admirator al lui Traian Băsescu. Invitaţia dură la un plus de realism, adresată de nimeni altul decât de Emil Hurezeanu, l-a pus pe gânduri pe filosof. Emil Hurezeanu însuşi, cel care o vreme nu luase o distanţă suficient de critică, a încasat-o, fiind aproximat cu un trădător sau turnător.
De ce scriu aceste lucruri la o pagină de cultură? Pur şi simplu, pentru că nu exclud implicarea intelectualilor în politică, dar le reproşez incapacitatea de a lua o distanţă critică în cazul derapajelor. Măcar al celor evidente.

Tot se plângea colegul meu de pagină şi proiecte că despre el nu scrie nimeni şi atunci scrie singur. Ei, uite că a venit momentul (de fapt a revenit, am mai scris despre el…) să scriu poate nu doar despre el, cât despre un proiect cultural comun pe care vom încerca să-l promovăm nu doar la Hunedoara şi Deva, ci şi în localităţi mari din întreaga regiune – Sibiu, Arad, Timişoara, Alba Iulia.
Este vorba de fapt, despre tradiţionalul festival medieval „Zilele castelului”, ce va avea loc între 16 şi 26 iulie la Hunedoara, dar care se va desfăşura în acest an într-o formulă inedită, care va pune în valoare (inclusiv) un brand naţional, nu cel cu Land of choice, ci unul mai celebru, cu Dracula, pe care americanii îl cunosc şi recunosc fără să mai fie nevoie de bani cheltuiţi şi melodii de promovare.  Nu pot spune deocamdată mai mult, dar pot să vă reamintesc că dacă există un castel care are legătură cu Vlad Ţepeş, adică cu Dracula, păi acela este castelul nostru, al Corvinilor. Da, vrem să aducem legenda şi aici, da, vrem să organizăm un eveniment cu un grad mare de unicitate, nu pentru Hunedoara, ci chiar pentru România, un eveniment pentru care avem drepturi de autor şi care sperăm că va deveni cu adevărat mare. Urmăriţi mass-media locală şi naţională şi veţi afla despre ce este vorba. Iar dacă încă nu aveţi program pentru perioada 16-26 iulie, nu fiţi supărat, s-ar putea ca evenimentele care se desfăşoară la castel să vă placă.

Zilele trecute am asistat la Gala Performerilor de la „Gojdu”, după cum am observat că le place elevilor de aici să-şi denumească liceul.
Manifestarea a avut loc în curtea interioară a bătrânului castel din Hunedoara, animată pentru două ore de vocile vesele şi optimiste ale câtorva sute de elevi. De remarcat, dorinţa dascălilor de la „Gojdu” de a marca rezultatele  copiilor care excelează la diferite discipline prin această formă de manifestare festivă organizată într-un loc istoric. Este clar că generaţiile acestea de elevi vor ţine minte toată viaţa momentele respective. De asemenea, am fost surprins de numărul mare de olimpici câştigători la faza judeţeană, dar şi la faza naţională, cam 100 în total. Pe lângă simbolul pe care îl are un asemenea eveniment, este clar că administraţia colegiului Emanuil Gojdu a urmărit să creeze o atmosferă de emulaţie, în care să fie cuprinşi anul viitor şi mai mulţi elevi. De subliniat ar fi şi faptul că primarul Hunedoarei, Ovidiu Hada, a fost prezent la gală, înmânând diplome şi felicitând împreună cu domnul Nicolae Cerişer, directorul Castelului Corvinilor, dar şi cu directorii liceului pe elevii performeri. Trebuie amintit că la „Gojdu“ funcţionează 19 ateliere, în care se desfăşoară activităţi, atât artistice, dar şi specifice unui colegiu economic. De altfel, o parte din performanţe au fost obţinute şi de elevi care activează în aceste ateliere. Felicitări performerilor de la „Gojdu“ şi mult succes la următoarele competiţii.

Turnul de pază medieval de la Crivadia se înalţă pe marginea stâncoasă a apei Merişor.
Monumentul a fost construit din piatră de calcar locală, având o formă interesantă, perfect circulară. Intrarea fortificaţiei se afla în partea de nord, la 2 m înălţime de suprafaţa solului, accesul practicându-se cu ajutorul unei scări. Diametrul interior al clădirii este de peste 13 m. Pe partea de sud şi vest se află şapte creneluri, situate la 1-1,50 m unul de altul. La exterior crenelurile sunt late de 0,30 m şi înalte de 0,50 m, iar în interior late de 1-1,20 m şi înalte de 1,50 m. În interior, în partea de sus a turnului, se putea observa o platformă de luptă cu parapetul lat de 1 m şi înalt de 0,80 m. Turnul a fost ridicat în prima jumătate a secolului al XVI-lea, construirea lui fiind pomenită în 1528. El se afla la capătul vechiului drum care lega Ţara Românească şi Transilvania, care venea dinspre Pasul Vulcan – Dealul Babii – Pasul Merişor. Putea servi şi ca punct vamal.

Tema congresului, care se desfăşoară între 12-14 iunie la Deva, este „Mediul geografic – protecţie şi conservare”, iar manifestările se vor desfăşura pe cinci secţiuni: geografie  fizică, geografia populaţiei şi aşezărilor umane, geografie economică, geografia mediului şi geografia şi educaţia prin geografie în învăţământul preuniversitar.
Organizatorii manifestării sunt Societatea Română de Geografie, Consiliul Judeţean Hunedoara, Inspectoratul şcolar judeţean şi Universitatea ecologică „Traian” din Deva.

Omul de afaceri Dinu Patriciu (foto) a declarat că această criză economică va dura până la un război sau până când raţionalitatea mediului economic va resoarbe tensiunile.

    Reducerea fiscalităţii, condiţie esenţială
„Va dura până la un război sau până când raţionalitatea mediului economic va resoarbe tensiunile. Singura care poate opri terminarea crizei într-un război este comunitatea mediului de afaceri“, a declarat Patriciu. Patriciu este de părere că reducerea fiscalităţii şi utilizarea eficientă a banului public sunt condiţii fundamentale pentru ca România să iasă cu bine din criza economică. „Sunt încrezător de când am auzit de cota unică de 10 la sută şi TVA redusă de 15 la sută. Sunt condiţii fundamentale. Libertarienii susţin că ar trebui să fie zero taxă pe venit, dar încă nu se poate… 10 la sută este perfect raţional, în România, astăzi“, a mai spus Patriciu.

Urmează inflaţia globală?
Potrivit omului de afaceri, inflaţia globală este următoarea fază a crizei economice actuale, iar aceasta este rezultatul infuziei masive de bani în economie din partea statelor. „Aceşti bani, care au fost injectaţi în economia mondială sunt virtuali, ei nu vor face decât să alimenteze următoarea fază a crizei – inflaţia globală. Iar semnele au început să apară: creşterea preţurilor la mărfuri, ţiţei, aur, zahăr, porumb“, a precizat Dinu Patriciu.

Rata inflaţiei este un alt factor ce influenţează cursul de schimb al valutelor. Dacă pentru economia americană, acesta este simbolizat CPI (Consumer Price Index), pentru zona euro, acest indicator este denumit HICP (Harmonized Index of Consumer Prices – indicatorul armonizat al preţurilor de consum). Consumatorii încearcă să evite efectul coroziv, pe care îl are inflaţia asupra puterii lor de cumpărare şi, ca urmare, bunurile dintr-o ţară cu rata inflaţiei mai scăzută devin mai atractive, decât bunurile dintr-o ţară cu o rată mai mare a inflaţiei.        
În consecinţă, monedei din ţara cu o rată mai scăzută a inflaţiei îi creşte valoarea, iar monedei din ţara cu o rată a inflaţiei mai ridicată îi scade valoarea. Atât factorul inflaţie, cât şi puterea de cumpărare a valutelor au un impact direct asupra ratei de schimb a valutelor. De exemplu, dacă Statele Unite ale Americii înregistrează o rată a inflaţiei mai scăzută decât partenerul ei de schimb, zona euro, raportul euro/dolar se majorează, pentru a reflecta nivelul preţurilor în creştere în Europa, faţă de Statele Unite. Alţi indicatori economici şi monetari importanţi ai căror rezultate pot influenţa valoarea dolarului în raport cu euro sunt: rata şomajului, produsul intern brut, deflatorul implicit, care reflectă schimbările de preţ între anumite perioade şi cele din sfera cheltuielilor, Indicele Managementului Comercial, care este un rezultat al încrederii în mediul de afaceri al unei zone, vânzările ce provin din sectorul industrial, producţia industrială şi contul curent, care reprezintă cel mai important indicator în schimburile internaţionale şi măsoară cel mai clar volumul vânzărilor şi cumpărărilor de bunuri, servicii, plata dobânzilor şi transferurile unilaterale.
Specialiştii în analiza fundamentală urmăresc publicarea rezultatelor acestor indicatori economici, diferite rapoarte de piaţă, pentru a observa schimbările în economie. Declaraţii ale oficialilor privind starea economiei, diferite întâlniri cu caracter economic ale guvernatorilor sau organizaţii cum ar fi de exemplu, G-7, sunt aşteptate cu mult interes de participanţii la piaţă. Pentru cei interesaţi, mai multe site-uri publică periodic calendarul indicatorilor economici al celor mai industrializate şapte state, precum şi calendarul evenimentelor. (Ioan Aleman, director departament dezvoltare Sibex)

Dicţionar de termeni futures (II)

American Style Option-Opţiune de tip american care poate fi exercitată oricând între data cumpărării şi data scadenţei. Acest tip de opţiune este utilizat şi de bursa din Sibiu. Analiza tehnică – 1. Studiu al comportamentului preţurilor istorice, în vederea previzionării preţurilor futures. 2. Analiză ce foloseşte grafice, pentru a examina schimbările ce intervin în comportamentul preţurilor şi pentru a profita de pe urma trendurilor. Cei care urmează regulile tehnice cred că preţurile vor anticipa schimbări în valorile factorilor fundamentali. Analiză fundamentală – Studiu al factorilor primari exteriori pieţei, cum ar fi rapoartele guvernamentale, ratele dobânzii etc., care pot influenţa cererea şi oferta pentru un activ suport şi în consecinţă, preţul de pe piaţă al unui contract futures sau al unei opţiuni.  Ask – preţ minim cerut de un vânzător, pentru a accepta şi executa un ordin.

Mircea Goian

Astăzi se împlinesc 90 de ani de la înfiinţarea acestei instituţii de învăţământ din România.
Vă reamintesc cu aleasă smerenie că în 1918 a avut loc Marea Unire, aşa că fără să mai lungesc vorba, cred că vă daţi seama ce a însemnat înfiinţarea acestei şcoli tocmai la Orăştie. Nu vreau să fac pe patriotul de faţadă, ci doar să vă introduc în viaţa oraşului, unde exista în acea vreme o viaţă culturală demnă de luat în seamă.
Ieri, la sărbătoarea colegiului, au fost pomeniţi toţi oamenii importanţi care au învăţat aici dar a fost subliniat şi faptul că „fericită e şcoala care îl are ca patron pe Aurel Vlaicu! Idealul va fi aici întărit, cultivat şi învrednicit cu înzecite puteri, însufleţind pe elevi şi profesori. Păţania lui Icar, «mitul zburătorului», «Meşterul Manole» sau «Luceafărul» dobândesc aici puteri semnificative inedite, căci pilda aviatorului a cărui efigie se află pe frontispiciul liceului, investeşte aceste motive cu profunzimi nebănuite şi elanuri sporite”, am citat din cugetările profesorului Gabriel Petric.
De altfel, se simte în colegiul „Aurel Vlaicu“ din Orăştie dorinţa de a fi la înălţime. Fapt inedit, la sărbătoare, maestrul Popa Popa’s a realizat caricaturi ale dascălilor care predau aici, semn că simţul umorului specific persoanelor inteligente este prezent la Colegiul Naţional „Aurel Vlaicu” din municipiul Orăştie.