Magdalena Şerban

„Nu ne vom mai gândi la criză, dacă vom şti să ne canalizăm atenţia spre lucruri concrete“ – este de părere Alexandru Munteanu (foto), primarul municipiului Orăştie.

Ce aduce anul 2012
Perioada de criză a impus unele oprelişti pentru administraţiile publice locale. La Orăştie însă, 2011 a fost un an al investiţiilor, al investitorilor şi al proiectelor europene. Cât despre planurile pentru 2012, numai de bine. „În primul rând, ne vom concentra pe continuarea, respectiv finalizarea proiectelor începute. Aici mă refer la reabilitarea Colegiului Naţional Aurel Vlaicu. De asemenea, Grupul Şcolar Nicolaus Olahus şi cele două şcoli generale sunt beneficiare ale unor programe europene similare, iar în acest an se va lucra şi la reabilitarea lor. Ambulatoriul integrat al Spitalului Municipal Orăştie va intra şi el, în lucrări de modernizare. În prezent, ne aflăm în faza de licitaţie pentru stabilirea firmei care se va ocupa de execuţie. Încercăm, cu resurse proprii, să continuăm lucrările de reabilitare ale Canalului Morii, lucrări pe care le-am început în anul 2009. Le vom continua pe cele din zona blocurilor din cartierele Pricazului şi Mureşul, respectiv lucrări de reparaţii la covorul asfaltic şi amenajarea de noi parcări în soluţie pavaj. Doresc să mai subliniez un lucru şi anume faptul că, pentru prima oară, în Consiliul Local, am reuşit aprobarea unui Studiu de Fezabilitate privind infrastructura în zona cartierelor Mureşul şi Pricazului. Acest studiu cuprinde înlocuirea reţelelor de alimentare cu apă, amenajarea de alei, parcări, trotuare şi spaţii verzi. O altă investiţie importantă pe care dorim s-o începem în anul 2012 este cea privind canalizarea în zona Gării, respectiv pe străzile Luncii, Gării, Târgului şi Moţilor. Documentaţia este depusă la sediul Ministerului Mediului şi Pădurilor şi aşteptăm obţinerea finanţării. Valoarea lucrării se ridică la 4.600.000 lei. Tot în cursul anului 2012, încercăm să accesăm un program de finanţare privind construirea unei noi creşe”, a precizat primarul Orăştiei.

Politica, mai la urmă
Orăştienii spun despre Alexandru Munteanu că a inventat profesia de viceprimar al municipiului (trei mandate). El a cunoscut-o şi pe cea de consilier, iar în ultimii ani, pe cea de primar (un mandat), având, în total, o experienţă de 16 ani în administraţia publică locală. Acum, edilul s-a hotărât că e cazul să lase liber fotoliul de prim om al obştii, atât de mult râvnit şi disputat în ultima vreme. „Pot spune ceea ce am mai spus şi cu alte ocazii, şi anume faptul că, din punct de vedere politic, voi face un pas înapoi. Doresc să rămân în administraţie, dar voi susţine o echipă nouă, tânără, care să ducă mai departe cu succes ceea ce a fost început. Vom vorbi mai multe despre politică şi despre campania din acest an la momentul oportun“, a încheiat edilul şef al oraşului Paliei.

Cristina Ghenea

Elevii bolnavi, care necesită perioade lungi de spitalizare, pot beneficia de şcolarizare în cadrul unităţii sanitare în care sunt internaţi, potrivit unui ordin al Ministerului Educaţiei, intrat recent în vigoare.
Acesta se referă la metodologia de înfiinţare a claselor în spitale şi la şcolarizarea elevilor la domiciliu. „Reţeaua şcolară este propusă de unităţile şcolare şi aprobată de consiliile locale, cu avizul conform al Inspectoratului Şcolar Judeţean. În cazul în care o şcoală din judeţ ne solicită înfiinţarea unei astfel de clase, noi vom fi total de acord, pentru că şi aceşti copii au nevoie de educaţie“, a declarat Marta Mate, inspector şcolar general adjunct al ISJ Hunedoara.

Clasele vor avea cel mult 12 copii
Înfiinţarea unei clase în spital poate fi făcută pentru un număr de cel puţin şase elevi internaţi, care suferă de boli cronice, tulburări neurologice sau altfel de boli ce necesită perioade de spitalizare mai mari de patru săptămâni. De şcolarizarea în spital poate beneficia orice elev din clasele I-XII, iar o grupă nu poate cuprinde mai mult de 12 cursanţi. „Este o procedură binevenită, deşi, deocamdată, la nivelul judeţului nostru nu este nevoie de organizarea unei astfel de clase. Totuşi, în cazul în care vor exista solicitări, este bine să avem în vedere această opţiune. De exemplu, Valea Jiului este o zonă în care metoda ar putea să fie de mare ajutor elevilor, întrucât aici s-au înregistrat cele mai multe cazuri din judeţ, de copii infestaţi cu HIV. Cursurile vor fi susţinute de profesori calificaţi, iar aceştia vor fi plătiţi cu ora“, a mai precizat Marta Mate. Cât despre nivelul de dificultate al lecţiilor predate la aceste clase, cel mai probabil se va merge pe materiile de bază, predate în patru-şase ore pe săptămână, la fel ca şi în cazul elevilor şcolarizaţi la domiciliu. În prezent, în judeţul Hunedoara, 25 de elevi fac şcoală de acasă.

Compania Naţională a Huilei Petroşani va fi îngenucheată de majorarea redevenţelor la resursele minerale. Sumele de plată sunt extrem de mari, iar CNH, prea săracă să le mai poată suporta.
Guvernul a decis majorarea redevenţelor pentru toate resursele minerale aflate sub incidenţa Legii Minelor, pe lângă cele cuvenite statului din operaţiunile petroliere. Conform hotărârii Executivului, redevenţa pentru cărbuni, minereuri feroase şi neferoase a fost majorată de la 4 la sută la 6 la sută din valoarea producţiei miniere. Cele două procente adăugate de statul român vor sufoca CNH Petroşani, care anul trecut a fost oricum nevoită să se descurce, cu toate cheltuielile, fără nici un leu primit ca ajutor de stat sau subvenţie. „Odată cu creşterea redevenţiei la 6 la sută din valoarea producţiei marfă, va fi destul de greu pentru Companie. Nu vom mai putea funcţiona. Încă nu am primit această hotărâre din partea ANRM“, a declarat Constantin Jujan, directorul general al CNH Petroşani. În cifre, suma este extrem de mare, pentru că taxa de 6 procente se aplică la suma de 400 de milioane de lei noi, cât reprezintă producţia marfă a Companiei Naţionale a Huilei Petroşani. (C. Cosman)

Magdalena Şerban

Cine a zis că un primar nu este şi un bun strateg? Dacă nu sunt bani la instituţia ce o cârmuieşte, caută să facă rost din altă parte. La Peştişu Mic, edilul comunei, Leorean Casian Voina (foto), a intrat în noul an cu lecţia învăţată şi temele făcute. Iar dacă finanţele nu vor fi suficiente, nu aşteaptă să-i cadă nimic din cer.

Nimic nu e imposibil
„Nu voi transforma într-o dramă, criza economică. Indiferent de bugetul local, că e mic sau mare, voi încerca să mă descurc cum pot. Pentru 2012, avem în plan două sfinţiri de biserici (cea de la Dumbrava şi cea de la Mânerău), lucrările de reabilitare fiind începute cu aproximativ trei ani în urmă. Primăria a avut un aport financiar de câte 50.000 de lei pentru fiecare. De asemenea, vom inaugura căminul cultural din satul Nandru, lucrările fiind demarate, cam tot acum trei ani şi tot din bugetul propriu (8.000.000 de lei). A fost reabilitat (interior-exterior) şi s-a amenajat şi un loc de joacă pentru cei mici. Alimentarea cu apă a satului Mânerău, demarată prin HG 577 (14.000.000 de lei), este executată în jur de 40 la sută. Aşteptăm să primim şi ultimele tranşe de bani, pentru a o finaliza. În perioada imediat următoare, vom scoate la licitaţie lucrările de modernizare a trei drumuri comunale (din Mânerău, Josani şi Nandru)”, a spus omul din fruntea comunităţii din Peştişu Mic, primarul Leorean Casian Voina.

Se aşteaptă răspunsuri
Cum investiţiile presupun bani, muncă şi mai ales multe drumuri, edilul şi-a căutat din timp soluţii salvatoare la proiectele vizate. Nu i-a fost ruşine să bată la uşi şi să înfrunte birocraţia tipic românească. „Avem depus un proiect pe fonduri de mediu, pentru apă şi canalizare în satele Peştişu Mic, Josani, Nandru şi Valea Nandrului. Sperăm că a fost întocmit cu folos. Mai avem încă unul, la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, pentru asfaltarea a şase kilometri de drumuri, plus două poduri, unul în satul Joseni şi celălalt în Nandru. Construirea unui noi cămin cultural în Peştişu Mic este cuprinsă într-un proiect depus de peste doi ani. Are o valoare de 27.000.000 de lei şi sperăm să avem noroc anul acesta”, şi-a completat primarul comunei Peştişu Mic proiectele pentru acest an.

Cât este de mare pericolul ce roieşte în jurul SMURD-ului?

Proiectul de lege care modifică Legea Sănătăţii a creat controverse în întreaga ţară, întrucât se presupune că Serviciul Mobil de Urgenţă, Reanimare şi Descarcerare (SMURD) ar putea fi desfiinţat. Echipa VOCEA STRĂZII a vrut să afle părerea devenilor cu privire la acest proiect de lege, şi a adresat oamenilor următoarele întrebări:

1. Credeţi că prevederile din noua Lege a Sănătăţii, privind înfiinţarea unor entităţi private care să asigure serviciile de urgenţă, pune în pericol activitatea SMURD-ului?
2. De ce?

Ileana Iojesc, 52 de ani, pensionară:
1. Da.
2. Pentru că aceste servicii vor face o concurenţă neloială SMURD-ului, care este un sistem extraordinar de bun, de care avem mare nevoie.

Nicolae Păstaie, 70 de ani, pensionar:
1. Da.
2. Nu cred că ar fi bine să fie adoptat acest proiect care modifică Legea Sănătăţii, pentru că este foarte bine aşa şi SMURD-ul nu merită să dispară.

Eugenia Ghionţi, 70 de ani, pensionară:
1. Nu ştiu sigur dacă ar pune, sau nu, în pericol activitatea celor de la SMURD.
2. Părerea mea este că toţi cei implicaţi în această schimbare, de la preşedintele Traian Băsescu, până la Raed Arafat, ar trebui să se aşeze la aceeaşi masă şi să ajungă la un comun acord, în favoarea populaţiei, nu doar pentru propriile interese.

Maria Pătrulescu, 56 de ani, economist:
1. Nu ştiu exact.
2. Totuşi, nici bine nu cred că ar fi, pentru că tot ce e privat costă, merge pe profit maxim, şi majoritatea cetăţenilor nu îşi vor permite. Pe de altă parte, sunt de acord cu faptul că trebuie să existe şi un concurent, dar să fie loial.

Alexandru Ciortan, 77 de ani, pensionar:
1. Da, sunt convins că la asta se va ajunge.
2. Pentru că aşa este în România, tot ce este bun trebuie să dispară, iar dacă îl pierdem pe acest Raed Arafat, care a făcut minuni cu SMURD-ul, suntem toţi în plop.

Elena Zăvoianu, 64 de ani, pensionară:
1. Da.
2. Eu cred că cineva încearcă aici să pună mâna pe mulţi bani şi este păcat, pentru că până la urmă, SMURD-ul şi oamenii au de suferit.

Cristina Ghenea

După ce peste 9.700 de hunedoreni au beneficiat de vaccinarea gratuită împotriva gripei, Direcţia de Sănătate Publică (DSP) Hunedoara le-a cerut medicilor de familie din judeţ să sisteze administrarea dozelor. Până în prezent, nu a fost raportat nici un caz în care vaccinul să producă efecte secundare.
„Am fost anunţaţi de la minister că, având în vedere evoluţia favorabilă a virozelor respiratorii şi a gripei din ultimele săptămâni în România, dar şi a faptului că sunt probleme cu dozele de vaccin împărţite medicilor până la această oră, s-a convenit sistarea vaccinării antigripale sezoniere pe o perioadă de 7-10 zile. La rândul nostru, am anunţat toţi medicii de familie din judeţ, iar reluarea vaccinării antigripale nu se va face decât după primirea rezultatelor de la analizele care trebuie efectuate”, a declarat Dumitra Ştefan, directorul DSP Hunedoara. Cât despre proteina care ar lipsi din concentraţia vaccinului, Dumitra Ştefan spune că este vorba despre tulpina B, cea care ajută organismul uman să lupte împotriva îmbolnăvirii cu virusul gripal de tip B.
Doar săptămâna trecută, în judeţul Hunedoara, au fost înregistrate 902 cazuri de infecţii acute respiratorii, din care 343 sunt pneumonii. De la sfârşitul lunii noiembrie, de când a început campania gratuită de vaccinare a populaţiei, şi până în prezent, 9.705 persoane din judeţul nostru s-au vaccinat împotriva gripei.

Maximilian Gânju

Câteva zeci de foşti mineri de la unităţile miniere din Valea Jiului, care s-au disponibilizat în luna octombrie a anului trecut, s-au adunat ieri, încă de dimineaţă, în faţa Companiei Naţionale a Huilei din Petroşani, pentru a cere lămuriri cu privire la ultima tranşă de bani care trebuie să o primească.

În funcţie de vechime, ortacii ar trebui să primească de la CNH între 7.000 şi 8.000 de lei, însă aceşti bani nu se află în conturile companiei, în condiţiile în care ajutorul de stat n-a mai fost acordat pentru minerit. Prin urmare, foştii mineri n-au primit nici un răspuns clar cu privire la drepturile lor şi abia mâine (n.r. miercuri) ar putea primi un răspuns favorabil. „Între Crăciun şi Revelion, ar fi trebuit să intre a treia tranşă din plăţile compensatorii. Atunci, ni s-a spus că sunt bani şi că nu vor fi probleme, că Trezoreria lucrează şi să stăm liniştiţi. Am stat liniştiţi şi banii n-au intrat pe card. I-am lăsat să-şi facă şi ei în linişte sărbătorile, a trecut şi Sf. Ion şi banii tot nu i-am văzut. Deocamdată, vrem să atragem atenţia pentru drepturile noastre şi dacă tot nu vor fi rezolvate, intrăm în greva foamei”, spune unul dintre disponibilizaţi.
Directorul general al CNH, Constantin Jujan, s-a întâlnit cu foştii mineri, însă nu le-a putut da un răspuns cu privire la sumele pe care trebuie să le primească. Jujan le-a explicat oamenilor că în condiţiile în care ar fi avut banii în conturile companiei, nu s-ar fi ajuns la situaţia ca oamenii să protesteze, însă nu depinde doar de el ca sumele să fie alocate din  bugetul statului.

Cu 30 la sută mai puţin la bugetul local pentru 2012, comparativ cu cel de anul trecut, edilul comunităţii din Gurasada s-a pus pe calcule. Mai mult taie decât pune pe agenda de lucru, dar are speranţa că va reuşi să se gospodărească cum trebuie şi în 2012.

„Ce-o fi, o fi. Avem un buget mai mic cu peste 2.500.000 de lei, aşa că ne vom gândi de două ori, înainte de a ne apuca de ceva. Se pare că ne rămân bani doar de mici reparaţii, investiţii de anvergură nu cred că mai putem demara. Cel puţin, până nu pun totul pe hârtie şi îmi fac priorităţile, nu pot fi prea optimist. Mai avem de suportat şi cofinanţarea la proiectul european ce-l implementăm pe Măsura 322. Trebuie să ne orientăm să facem rost de câteva sute de mii de lei (cât presupune plata tva-ului). Proiectul are ca termen final anul 2013, dar îl vom duce la bun sfârşit în acest an, după cum merge execuţia lui. Deşi am încasat peste 90 la sută din taxele şi impozitele pe 2011, nu se ţine cont de acest lucru, în distribuirea banilor la buget. Asta mă supără cel mai tare. Căminele culturale din Gothatea şi Câmpuri de Sus, ce le aveam în perspectivă pentru modernizare, vom vedea cum le vom cuprinde pe listă. Încă mă gândesc cum să fac, ca să fie cât mai bine”, a declarat, nu prea fericit, Silviu Nan (foto), primarul comunei Gurasada. (M. Şerban)

Magdalena Şerban

Nu ştie cât de sărac va fi anul ce tocmai a început, însă ar vrea să ştie ce-i rezervă bugetul local. Aşa că Simion Meteșan (foto) , primarul comunei Balşa, nu-şi face planuri prea mari, până nu vede ce bani vor intra în puşculiţa instituţiei ce-o conduce.

„În funcţie de ce bani vom primi, vrem să punem bazele unui nou cămin cultural în satul centru. Aici a funcţionat unul, din 1990, până acum trei-patru ani, locaţia fiind la origine o şcoală-internat. Este o clădire cu ziduri groase, de piatră, aşa cum se ridicau edificiile în acea vreme. Acest vechi cămin a fost redat bisericii ortodoxe, iar localnicii pot să se folosească de el (să-l închirieze pentru diferite evenimente), dar cu acordul preotului. Sperăm să fie alocaţi bani mai mulţi şi pentru investiţiile ce pot fi demarate prin hotărâri de guvern. De asemenea, sperăm, în ciuda previziunilor sumbre, să reuşim să trecem cu bine şi peste acest an”, declară edilul comunei Balşa.

Cristina Ghenea

În curând, aproximativ 4.000 de elevi hunedoreni vor învăţa de la televizor lecţiile ştiinţifice de la anumite discipline, în cadrul unui program numit „Şcoala Discovery“.

Este vorba despre un program TV, unde vor fi prezentate subiecte ştiinţifice, de la materii ca matematică, chimie, fizică, biologie şi ecologie, până la invenţii. Scopul este de a diversifica resursele de învăţare, în completarea celor de la orele de curs. „Proiectul a fost lansat duminică, de către Ministerul Educaţiei şi cei de la Discovery Networks CEEMEA (n.r. Europa Centrală şi de Est, Orientul Mijlociu şi Africa). Este o iniţiativă care susţine educaţia ştiinţifică în România, încurajând elevii şi profesorii să utilizeze resurse new media la orele de curs“, a declarat Alexandru Lăutaru, şeful Inspectoratului Şcolar Judeţean (IŞJ) Hunedoara.

Cele mai bune şcoli din judeţ
Programul este dedicat elevilor cu vârste cuprinse între 10 şi 18 ani, şi va putea fi folosit începând din 16 ianuarie, până în data de 30 martie. În această perioadă vor fi difuzate peste 55 de episoade, urmând ca acestea să fie reluate pe parcursul semestrului. Programele vor fi dublate în limba română, fără a avea pauze publicitare şi pot fi vizionate acasă sau la şcoală, începând cu ora 14, sau, în reluare, de la ora 9. Potrivit lui Alexandru Lăutaru, cei de la Discovery Networks şi Ministerul Educaţiei au selectat 110 de şcoli din România, care vor fi monitorizate pe parcursul desfăşurării acestui proiect, printre care şi trei unităţi de învăţământ din judeţul Hunedoara. „Este vorba despre cele mai bune licee din judeţul nostru – Colegiul Naţional Decebal, din Deva, Colegiul Naţional Iancu de Hunedoara, din Hunedoara şi Colegiul Naţional Mihai Eminescu, din Petroşani. În total, în jur de 4.000 de elevi hunedoreni vor lua parte la desfăşurarea acestui program“, a mai precizat şeful IŞJ Hunedoara.

Maximilian Gânju

Vremea capricioasă a adus mai puţini turişti în cele două staţiuni din Valea Jiului. Chiar şi aşa, unii cabanieri au văzut oportunitatea de a-şi mai acoperi din pierderi investind, iar alţii, jecmănind turiştii.

Pentru un confort mai bun
Cabanierii şi proprietarii de pensiuni au ajuns la fundul sacului, după ce au înregistrat, de la deschiderea sezonului şi până acum, un grad de ocupare foarte mic. „Pierderile sunt mari şi vin după încă un sezon ratat. Nu ştiu când le vom recupera, pentru că, în vara trecută, s-au făcut investiţii în cabane. Fiecare a luat din buget după posibilităţi şi a mai îmbunătăţit câte ceva, pentru ca turiştii să aibă confort”, spun cabanierii.
Proprietarii de pensiuni şi cabane din Parâng nici nu s-au dat însă de ceasul morţii pentru a ademeni vizitatorii. Au făcut reduceri la cazare înainte de sărbători, pentru ca în ultimele zile, să ridice preţurile. Tot în ideea de a reduce din cheltuieli, nu s-au sinchisit să amenajeze corespunzător pârtiile.

Drumeţiile, o alternativă la schiat
Sezonul trecut a fost destul de greu şi pentru a doua staţiune a Văii Jiului, iar pierderile consistente. În plus, au o problemă destul de serioasă, dat fiind faptul că izvoarele au secat iar apa este insuficientă pentru a fi folosită şi la producerea zăpezii artificiale. Şi totuşi, cabanierii de aici au înţeles că nu-şi pot îndepărta clienţii. Astfel, au făcut pachete cu preţuri reduse, au pus mâna şi au adus zăpadă pentru locurile de pe pârtie unde aceasta s-a topit. Rezultatul se vede cu ochiul liber. Gradul de ocupare este cu mult mai mare faţă de Parâng, pârtiile sunt deschise şi întreţinute în permanenţă, iar turiştii sunt atraşi în staţiune. Când nu se poate schia, cabanierii din Straja încearcă să le ofere alternative turiştilor şi le propun drumeţii pe trasee montane şi petreceri la cluburile din staţiune.

Carmen Cosman

Ultima fiţă în materie de turism este cazarea în diverse castele, cele mai multe medievale, unde doritorii se pot simţi, măcar pentru o noapte, regi sau domniţe. La Castelul Corvinilor, însă, deocamdată se pot organiza doar evenimente festive, însă speranţele nu sunt pierdute.

Atmosferă de basm
Pentru turiştii iubitori de istorie şi o atmosferă medievală, unele castele vin în întâmpinarea acestor cerinţe şi pun la dispoziţie doritorilor spaţii de cazare care îi transferă, măcar imaginar, în Evul mediu. Tarifele sunt mai mari decât cele practicate la hotelurile obişnuite şi în unele cazuri, depăşesc 150 de euro de persoană, dar atmosfera de basm, cu regi sau domniţe, merită toţi banii. Pe lista castelelor care oferă cazare turiştilor, nu se regăseşte, cel puţin deocamdată, Castelul Corvinilor din Hunedoara, dar acest lucru s-ar putea întâmpla după finalizarea proiectului de restaurare. Asta, bineînţeles, cu acordul Ministerului Culturii, fiind vorba despre un monument istoric.

Două nunţi, după doi ani
Deocamdată, la Castelul Corvinilor din Hunedoara se pot organiza doar evenimente festive şi, după doi ani de pauză, două cupluri au spart din nou gheaţa şi şi-au unit aici destinele. „Este o hotărâre a Consiliului Local municipal Hunedoara, prin care se pot închiria anumite săli pentru ceremonii private, pentru 1.000 de lei pe oră. După doi ani de pauză, anul trecut au fost organizate aici două nunţi”, a declarat Nicolae Cerişer, directorul Muzeului Castelului Corvinilor. Pentru aceste evenimente, însă, trebuie respectate anumite reguli de protecţie a monumentului medieval. De asemenea, Castelul a fost şi locul unde s-au turnat mai multe producţii cinematografice, respectiv filme artistice, documentare sau chiar clipuri publicitare.

Unele spaţii ar putea primi noi destinaţii
Pe viitor, totuşi, am putea vorbi şi despre cazare în fosta reşedinţă a lui Iancu de Hunedoara. „Deocamdată, nu se poate vorbi despre cazare la Castel, pentru că trebuie îndeplinite anumite condiţii”, a mai spus directorul Cerişer. Proiectul de restaurare al edificiului este blocat în acest moment, iar vechiul studiu de fezabilitate, care presupunea anumite refuncţionalizări, a fost înlocuit cu un altul, agreat de Ministerul Culturii şi, cel puţin acum, nu se ştie ce va propune din punct de vedere al refuncţionalizării anumitor spaţii.
Castelul Corvinilor a fost construit în secolul al XV-lea de Iancu de Hunedoara, pe locul unei vechi întărituri, pe o stâncă la picioarele căreia curge pârâul Zlaşti. A fost una dintre cele mai mari şi vestite proprietăţi ale lui Iancu de Hunedoara şi, din acest motiv, castelul a cunoscut în timpul acestuia însemnate transformări. El devine astfel o somptuoasă locuinţă, nu numai un punct strategic întărit. Cu trecerea anilor, diverşii stăpâni ai castelului i-au modificat înfăţişarea, îmbogăţindu-l cu turnuri, săli şi camere de onoare. După ce şi-a pierdut utilitatea iniţială, castelul a fost restaurat şi transformat în muzeu. Unic în România ca arhitectură, monumentul este vizitat anual de mii de turişti. „Bântuit” chiar de legenda lui Dracula, Castelul Corvinilor din Hunedoara este recomandat de experţii de la Lonely Planet drept o destinaţie „de vis” şi este inclus în topul celor mai frumoase 10 castele din Europa.

Magdalena Şerban       

La Colegiul Tehnic Agricol „Alexandru Borza“, din Geoagiu, criza s-a oprit la uşă. Anul trecut a băgat ceva bani în buzunarul instituţiei şi a sporit şi numărul elevilor.
Vânzări consistente…
Meseriile pe care le deprind absolvenţii colegiului din Geoagiu sunt mai accesibile, mai la îndemână, având în vedere dezvoltarea fermelor agricole (de cultură şi de creşterea animalelor) şi lipsa acută a personalului calificat. Totodată, ele generează şi câştiguri frumoase. „În anul 2011, veniturile din lotul şcolar (comercializare cartofi, grâu, porumb, orz, legume, pomi, vânzare lapte şi produse lactate etc.), precum şi prestarea serviciilor agricole mecanizate (arat, discuit, semănat) s-au cifrat la 171.238 lei. Deţinem un teren în suprafaţă de 45 ha şi o fermă zootehnică cu un efectiv de 64 ovine, 8 bovine, 2 cabaline, 20 porcine. Putem vorbi de criză la nivel general, însă în ceea ce priveşte vânzarea produselor noastre, nu am simţit-o. Le comercializăm în pieţele şi târgurile de profil sau în mod direct, având clientelă care se deplasează la noi la sediu, pentru a-şi cumpăra cele necesare. Sunt produse bio, de calitate şi au rămas la mare căutare. La nivel de unitate, avem o comisie formată din trei membri, care stabileşte lunar preţurile de valorificare a produselor. Atunci când piaţa este mai dinamică, trebuie să ne adaptăm în timp real, aşa că este necesară o permanentă monitorizare a acesteia. De asemenea, asigurăm necesarul de hrană şi pentru cantina instituţiei, însă suntem mai indulgenţi aici, deoarece meniul trebuie să aibă un preţ cât mai mic şi să fie cât mai variat, elevii oferind şi mâna de lucru. Capacitatea internatului este de 160 locuri, iar a cantinei este de 140 locuri”, a spus Ioan Vălean (foto), directorul Colegiului Tehnic Agricol „Alexandru Borza“ din Geoagiu.
…şi elevi mai mulţi
„Numărul elevilor înregistraţi în anul şcolar 2011/2012 din punct de vedere al înscrierilor este 1.233, adică mai mare decât cel din anii precedenţi. Această creştere considerăm că are la bază faptul că se caută tot mai mult meseriile din agricultură, pentru accesare de proiecte şi pentru fermele particulare. De fapt, avem avantajul că suntem unici în judeţ din punct de vedere a profilului şi mai avem în spate şi o tradiţie de 120 de ani”, a mai precizat Ioan Vălean.

Maximilian Gânju

Zeci de copii din oraşele Văii Jiului, forţaţi de sărăcia în care trăiesc, ajung să fie unicii întreţinători ai unor familii destrămate. Trăiesc alături de bunicii sau mătuşile lor, care au refuzat să-i părăsească, atunci când părinţii lor au făcut acest lucru.
Chiar dacă unii dintre ei abia au învăţat să meargă în picioare, reuşesc să-şi câştige pâinea zilnică de pe urma unei munci nu de puţine ori istovitoare pentru un copil. Nu se plâng, chiar dacă le-ar plăcea să se joace în loc să muncească, dar ştiu că orele pierdute la joacă înseamnă mai puţină mâncare pe masă. De pildă, Valentin locuieşte în cartierul Colonie din Petroşani, într-o casă dărăpănată, împreună cu bunica lui şi alţi doi fraţi mai mici. Părinţii lor i-au părăsit când erau prea mici să-şi dea seama că vor ajunge ai nimănui, aşa că abia dacă şi-i mai amintesc. El este tată şi mamă pentru cei mici şi singurul ajutor al bunicii. Un copil firav, dar foarte isteţ şi muncitor, deşi nu are decât 14 ani.
Două fetiţe abandonate cu câţiva ani în urmă pe scările spitalului şi ajunse în grija bunicii au aceeaşi soartă ca şi Valentin. Fetiţele chiar dacă sunt bine hrănite şi îngrijite, trăiesc în condiţii foarte grele, doar din pensia bunicii. Până în urmă cu un an, îl aşteptau pe Moş într-o casă din lemn, ce aduce mai  mult a colibă. Nu aveau nici măcar lemne să se încălzească. Acum e mai bine, după ce au avut noroc şi au primit un apartament în blocul social.
Doi oficiali din Primăria Petroşani au aflat de situaţia copilelor şi de o bună perioadă de timp, ajută familia năpăstuită, dar şi pe cea a lui Valentin sau alte familii sărace. Nu vor să-şi facă publică identitatea, iar de sărbători, au mers la toţi cu alimente şi dulciuri. „Eu am încercat să ajut familia respectivă cum am putut. Stăteau într-o colibă şi erau vai şi amar, numai sărbători nu aveau”, spune unul dintre cei doi oficiali, care de trei ani încoace, ajută familiile respective ori de câte ori poate.

Cristina Ghenea

Începând din acest an, şcolile vor primi bani de la Guvern şi pentru cheltuieli curente şi utilităţi, nu doar pentru salariile profesorilor, ca până acum. Modificarea costului standard per elev reprezintă un pas înainte spre echitate în sistemul educaţional, declara ministrul Funeriu.
Nu doar salariile dascălilor
Dacă până acum, costul standard per elev prevedea doar plata salariilor pentru profesori, în timp ce plata utilităţilor şi a altor cheltuieli depindea de posibilităţile şi bunăvoinţa primăriilor, de acum, prin acest cost, vor fi finanţate atât salariile, cât şi cheltuielile cu întreţinerea, materialele şi serviciile pentru evaluarea periodică internă a elevilor şi cheltuielile cu formarea continuă a cadrelor didactice. Altfel spus, o şcoală dintr-o comună bogată şi una dintr-o comună săracă vor primi aceeaşi sumă pentru salarii şi pentru cheltuieli, dacă au acelaşi număr de elevi. Potrivit inspectorului general adjunct al IŞJ Hunedoara, Marta Mate, sumele venite de la Guvern reprezintă doar finanţarea de bază, pe lângă care primăriile darnice pot interveni cu finanţări suplimentare.
Hunedoara, poziţionată avantajos
Pentru stabilirea sumei, sunt luate în calcul patru criterii care guvernează variaţia cheltuielilor materiale la nivel naţional. Printre acestea, se numără şi zona de temperatură în care este încadrat judeţul din care provine şcoala respectivă şi astfel, România a fost împărţită în şase zone. Judeţul nostru se găseşte în zona 6, adică în zona în care sunt cele mai scăzute temperaturi, şi primeşte cele mai mari coeficiente, şi anume, 300 de lei cost standard per elev, pentru cheltuieli.

Cristina Ghenea

De la începutul acestui an, România şi toate celelalte state membre ale Uniunii Europene nu mai pot comercializa ouăle marcate cu cifra 3, care provin de la aşa-zisele găini „stresate”.
Cifra face diferenţa
Regula a fost impusă de Comisia Europeană, care este nemulţumită de ouăle de pe piaţa românească, iar asta, pentru că nu mai puţin de o treime din ele provin de la găini crescute în baterii. Din punct de vedere al calităţii, specialiştii spun că există patru feluri de ouă, iar cel mai bun dintre ele este cel ecologic, dat de găini hrănite cu grăunţe şi verdeaţă şi ţinute libere. La polul opus e oul „stresat“, opera unei găini oropsite.
Consumatorii pot face diferenţa între ouă prin prima cifră înscrisă pe ştampilă. Astfel, cifra 3 este pentru ouăle „stresate“, scoase de găini chinuite, ţinute în cutii speciale, iar cifra 2 este pentru ouăle înaripatelor crescute la sol, dar tot fără spaţiu de mişcare. Cifra 1 indică faptul că oul provine de la găini ţinute în aer liber, iar 0 este pentru ouăle găinilor hrănite ecologic.
29 de exploataţii nu corespund
Potrivit datelor furnizate de Autoritatea Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, la ora actuală, în România există 29 de exploataţii care nu corespund normelor europene privind creşterea păsărilor. La noi în ţară există în jur de 150-200 de producători de ouă, dintre care 35 sunt producători mari, ce realizează 85 la sută din producţie. Anual, aceasta este estimată la circa 1,36 de miliarde de ouă, iar valoarea pieţei avicole din România s-a ridicat la peste un miliard de euro în 2011. La noi în judeţ funcţionează trei exploataţii pentru creşterea păsărilor ouătoare, cea mai importantă fiind Avis Mintia (fosta Avicola), celelalte două funcţionând la Haţeg şi Beriu. Toate trei se încadrează în normele europene. Din 2007 şi până în prezent, în sectorul avicol s-au investit între 150 şi 200 de milioane de euro, bani folosiţi pentru schimbarea cuştilor pentru găinile ouătoare, în conformitate cu normele europene.

Cristina Ghenea

Proiectul de lege care prevede modificarea sistemului medical pune pe jar întreaga ţară, iar asta, deoarece unii se tem că Serviciul Mobil de Urgenţă, Reanimare şi Descarcerare (SMURD) ar putea fi desfiinţat. O petiţie on-line care se împotriveşte acestui proiect circulă pe toate site-urile de socializare, iar peste 5.000 de utilizatori ai Facebook-ului şi-au spus deja cuvântul.
Iniţiată sub numele „Spune NU desfiinţării SMURD!”, petiţia îşi propune modificarea proiectului de lege care ameninţă activitatea paramedicilor SMURD. „În mod direct, acest proiect de lege nu desfiinţează serviciul SMURD, însă în mod indirect, se pare că cetăţenii au simţit un pericol. Este vorba despre înfiinţarea unor servicii private pe medicina de urgenţă, servicii pe care le consider neloiale“, a declarat Petru Mărginean, preşedintele Asociaţiei Salvital Hunedoara – cea care gestionează serviciul SMURD din judeţul nostru.
Cu două module mai puţin
De asemenea, Petru Mărginean a adăugat că două dintre cele opt module SMURD din judeţul nostru sunt în pericol de desfiinţare, din cauza celor care nu-şi achită contribuţiile. Acest lucru s-ar putea întâmpla curând, întrucât bugetul Asociaţiei Salvital mai acoperă doar două luni de activitate. „Salariile paramedicilor nu au mai fost majorate din 2008 şi ajung până la maximum 1.100 de lei, cu tot cu sporuri. În schimb, numărul intervenţiilor creşte continuu. În 2011, de exemplu, SMURD Hunedoara a fost solicitat în 5.600 de situaţii de urgenţă, dublu faţă de 2007, anul în care ne-am început activitatea. Din păcate, însă, încă avem de recuperat circa 1,2 milioane de lei, iar modulele din zona Vulcan – Lupeni şi Ilia – Brad riscă să fie desfiinţate“, a mai precizat preşedintele Asociaţiei Salvital Hunedoara.

Cristina Ghenea

Intenţia Episcopiei Devei şi Hunedoarei de a construi cinci noi lăcaşe de cult în municipiul de pe Cerna a fost pusă în stand-by de Instituţia Prefectului. Aleşii Consiliului Local (CL) Hunedoara au fost nevoiţi să revoce hotărârea luată anul trecut, la începutul lunii septembrie.
Dacă în urmă cu câteva luni, părintele protopop Petru Costa susţinea că lucrările de construire a bisericilor vor demara la începutul acestui an şi vor fi finalizate până la sfârşitul lui 2014, se pare că hunedorenii mai au de aşteptat. În proiectul de hotărâre au fost găsite mai multe nereguli şi consilierii sunt nevoiţi să o ia de la capăt. „Printre motivele enunţate în nota de fundamentare se numără şi faptul că nu rezultă de nicăieri că terenurile sunt în proprietatea Statului Român. Cel mai probabil, proiectul va fi supus din nou la vot, după ce e adusă o serie de dovezi necesare“, a declarat consilierul hunedorean Dan Bobouţanu.
Reamintim că proiectul presupunea alocarea unor amplasamente cu suprafeţe cuprinse între 800 şi 1.000 de metri pătraţi, din diferite zone ale cartierelor Micro II, Micro III, Micro IV, Micro V Est, Micro V Vest şi Micro VII. Cinci dintre terenuri sunt necesare pentru construirea noilor biserici, iar al şaselea este destinat ridicării unei clădiri în care să fie mutat paraclisul de pe Bulevardul Dacia, care în prezent funcţionează într-un fost spaţiu comercial.

Carmen Cosman

Comasarea agenţiilor poştale a creat grave disfuncţionalităţi în judeţ, perturbând activitatea Oficiului Judeţean de Poştă (OJP) Hunedoara. Desfiinţarea a 16 agenţii poştale a dus la supraîncărcarea normei factorilor poştali rămaşi în sistem.

În cele aproximativ două luni care s-au scurs de la aplicarea măsurilor de reorganizare, OJP Hunedoara s-a confruntat cu o situaţie dificilă, mai ales în ceea ce priveşte personalul operativ din mediul rural. Practic, desfiinţarea a 16 agenţii poştale a condus la trecerea în şomaj tehnic a 15 factori poştali, fără să se ţină cont şi de datele normării acestora. „Un exemplu este cel al comasării a trei agenţii poştale. În aceste condiţii, un singur factor poştal deserveşte şapte localităţi: Dâncu Mare, Dâncu Mic, Jeledinţi, Tămăşasa, Mărtineşti, Măgura şi Turmaş, deşi cursa poştală auto trece prin faţa casei celorlalţi doi agenţi poştali care îşi desfăşurau activitatea în zonă, având un salariu tarifar mediu lunar de 650 de lei”, a declarat deputatul hunedorean Monica Iacob Ridzi, care a sesizat această situaţie ministrului Comunicaţiilor.
Pe de altă parte, deputatul amintit a atras atenţia asupra diminuării nejustificate a numărului şi calităţii serviciilor prestate, dat fiind faptul că, la nivelul judeţului Hunedoara, OJP derulează contracte care se adresează unui număr mare de beneficiari.

Aş dori să punctez câteva lucruri privind evoluţia României în 2011, ceasul urmând să anunţe, în scurt timp, trecerea în noul an. Iar dacă multă lume preferă să alunece pe panta pesimismului, eu nu am de gând să o fac, pentru că în ţara noastră se întâmplă şi lucruri pozitive, principalul este să le oferim atenţia cuvenită. Din păcate, unele canale media ne intoxică cu atâta negativism, încât îl transformă într-o stare de fapt. Ajungem să credem că nu mai există nimic bun în jur, fiindu-ne luată şi ultima umbră de speranţă.
Orice popor are problemele lui, ele fiind accentuate mai grav în perioadele de criză. În 2009 şi 2010, românii alături de restul lumii, au trecut printr-o recesiune sfâşietoare, dar din 2011, au început să se vindece cu ajutorul stimulentelor guvernamentale şi au descoperit cum se însănătoşeşte economia, după ce nu a mai fost ţinută în viaţă artificial. Contrar gurilor rele, guvernul român a fost singurul care a luat măsuri, adevărat, de austeritate, dar la momentul oportun, pe când state precum Italia, Spania sau Grecia, ţări etalon pentru noi, se află în pragul falimentului, punând în pericol chiar stabilitatea economică în zona euro. De ce? Tocmai pentru că nu au avut puterea să aplice strategii aspre de reducere a cheltuielilor publice, la timpul potrivit. Datorită acestor măsuri, acum putem vorbi de creştere economică, România fiind cotată de către Oficiul European de Statistică drept ţara cu cel mai bun trend economic, realizat în rândul statelor membre ale Uniunii Europene. În ceea ce priveşte 2012, ne aşteaptă, conform  previziunilor Comisiei Europene, o altă creştere din punct de vedere economic, dar şi o scădere a ratei şomajului.
În acest context al veştilor bune şi în prag de Crăciun, vă urez ca Sărbătoarea Naşterii Domnului să vă lumineze sufletele şi casa, să aveţi parte de sănătate, belşug şi fericire! Sfântul Praznic al Crăciunului să aducă liniştea pe care fiecare dintre noi o căutăm.
Crăciun Fericit şi La Mulţi Ani cu împliniri!
        TIBERIU MIRCEA BORCA, preşedinte PDL Deva, consilier municipal

Magdalena Şerban

Deşi este o perioadă dificilă pe piaţa construcţiilor, ICSH îşi continuă eforturile în vederea diversificării portofoliului de clienţi şi a onorării contractelor.

Contracte cu firme străine
Recent, reprezentanţi ai unor firme daneze au sosit la Hunedoara, pentru a încheia o colaborare cu ICSH, în vederea fabricării de confecţii metalice destinate industriei producătoare de utilaje. Oaspeţii au vizualizat punctele de lucru ale firmei hunedorene şi au analizat aspectele unui posibil parteneriat. Urmează ca şi partea română să cunoască mai bine cele două companii, printr-o viitoare vizită efectuată în ţara acestora. S-a discutat inclusiv de un schimb de experienţă între muncitori. „După vizita reprezentanţilor celor două societăţi, patronatul ne-a călcat şi el pragul, pentru a pune la punct primele comenzi. ICSH-ul nu este la primul contact cu Danemarca, ci a mai furnizat pe piaţa daneză confecţii metalice, fiind auditată şi anterior, din punct de vedere al calităţii produselor. De asemenea, mai avem parteneriate comerciale cu Germania, Austria, Italia, Suedia şi Anglia. În ceea ce priveşte discuţiile, un alt domeniu de colaborare cu cele două societăţi daneze ar fi şi furnizarea de structuri şi subansamble utilizate în cadrul parcurilor eoliene”, a declarat Dan Dehelean, directorul general al ICSH.

Echipa a funcţionat ca un ceas
Tot de curând, ICSH a realizat punerea în funcţiune a cuptorului LF nr. 2 de la DUCTIL STEEL SA din Oţelul Roşu. Proiectul a presupus demontarea echipamentelor existente la Mechel-Câmpia Turzii, recondiţionarea acestora, în unele cazuri, înlocuirea cu echipamente noi, transportul şi montarea ansamblului instalaţiei LF la punctul de lucru Oţelul Roşu, aparţinând grupului rus Mechel, grup care acoperă o mare parte din industria siderurgică românească. ICSH a asigurat antreprenoriatul general al acestui proiect, care a implicat lucrări ample atât în domeniul construcţiilor siderurgice, al fabricaţiei şi montajului de structuri metalice, cât şi în cel al montajului mecanic, hidraulic, pneumatic, electric şi de automatizare. „Reuşita se datorează întregului colectiv. Asemenea unui ceas, fără o rotiţă cât de mică, mecanismul s-ar fi oprit. Aceasta nu este prima lucrare realizată de noi pentru grupul Mechel. Au mai executat la Oţelul Roşu, lucrări de refacere acoperiş şi reparaţii cale de rulare la Hala Oţelăriei Electrice, montajul conductei de transport gaze arse, demontarea cuptorului nr. 4, demontarea Laminorului de profile mijlocii şi montarea sistemului de alimentare apă tehnică”, a adăugat directorul Dan Dehelean.

Magdalena Şerban

E mare lucru să ajungi să sărbătoreşti 100 de ani de viaţă. Marţi, Nicolae Precup (foto), născut în satul Stănija, din comuna Buceş, a împlinit această respectabilă vârstă. Rudele, împreună cu reprezentanţii Primăriei şi ai Consiliului Local Buceş, i-au urat cele bune într-un cadru festiv, aşa cum merită să fie sărbătorit un veteran al timpului, iar trei eleve ale Şcolii Generale din localitate i-au cântat „La mulţi ani!” şi l-au încântat cu dulcele colind românesc.

O vârstă specială
Rămas văduv din 1987, tată a trei copii, bunic a şase nepoţi şi străbunic a 21 de strănepoţi, Nicolae Precup şi-a sărbătorit ziua de naştere alături de câţiva dintre aceştia, la primărie. A fost răsfăţat cu tort, şampanie şi sucuri, un frumos buchet de flori, o diplomă  şi un plic cu o mică atenţie în bani. Deşi nu a putut participa la manifestare, fiind plecat cu treburi peste hotare, primarul comunei, Traian Mărcuş Achim, i-a transmis urările de bine prin intermediul consilierului său, Viorel Vulturar, care s-a îngrijit de toate cele necesare. „Ca să trăieşti 100 de ani, în primul rând, nu trebuie să faci politică”, a fost concluzia consilierului. Contactat telefonic, primarul a declarat pentru MESAGERUL HUNEDOREAN: „Mă simt onorat să-l avem printre noi pe Nicolae Precup, căruia îi doresc cât mai mulţi ani şi de acum încolo. Cine vrea să trăiască la fel de mult, să se mute la Buceş”, a îndemnat edilul.

Secretele celor 100 de ani
Cei care nu-l cunosc pe Nicolae Precup sunt tentaţi să-i dea cu mult mai puţin decât vârsta sa reală, deşi viaţa cruntă nu i-a oferit numai lucruri bune. Născut într-o familie cu mulţi copii, a fost marcat de neajunsuri de tot soiul. Îşi aminteşte că mâncarea nu era suficientă pentru toţi, uneori, potolindu-şi foamea cu câte un pumn de pământ. Greutăţile acestea nu l-au descurajat, ba mai mult, a strigat prezent în rândul armatei, participând la cel de-al Doilea Război Mondial. A scăpat cu viaţă şi s-a întors cu sufletul împăcat, pentru că şi-a servit ţara. De-a lungul timpului, mina i-a fost a doua casă, 35 de ani lucrând ca miner la IM Barza. La început, a făcut naveta pe jos, prin caniculă şi ger, nu mai puţin de 30 de kilometri pe zi, dar nu s-a plâns niciodată. Cum la fel, nu a cedat nicicând durerii, necunoscând ce înseamnă medicamentele. De la 74 de ani, nu a mai mâncat gram de carne, iar de la 90 de ani, s-a axat pe lactate. Nu a fumat, viciile nereuşind să pună stăpânire pe viaţa sa.
Oamenii cred că pe lângă toate acestea, secretul longevităţii lui ţine de caracter. Îl descriu ca fiind un bărbat muncitor şi credincios, căruia îi sunt străine înjurăturile (nu l-au auzit înjurând măcar o dată), dar apropiate vorbele lui Dumnezeu, când era mai tânăr, fiind şi crâsnic la biserica din satul Stănija.

Magdalena Şerban

La Unitatea de Asistenţă Medico-Socială Baia de Criş, a fost inaugurată, ieri, noua extindere a instituţiei. Managerul unităţii, Călin  Marian,  şi primarul comunei Baia de Criş, Romeo Farcaş, şi-au exprimat mulţumirea că dintr-un loc afectat de timp, s-a ajuns în doar câteva luni, la unul foarte modern.
„Cele 35 de locuri destinate asistaţilor sociali din zonă s-au dovedit insuficiente, astfel că s-a realizat extinderea şi modernizarea unei clădiri dezafectate a vechiului spital, suplimentându-se numărul locurilor cu încă opt. Vechiul edificiu a fost extrem de dărăpănat şi am hotărât să valorificăm cum se poate mai bine spaţiul existent, pe care l-am compartimentat în patru saloane, cu câte două locuri fiecare, o cameră de gardă, o magazie de haine şi un oficiu de servire a mesei. Există plasmă în fiecare salon, lenjerie şi mobilier nou. Investiţia se ridică la suma de 600.000 de lei şi a fost suportată de CJ Hunedoara. Pe această cale, doresc să-i adresez mulţumiri preşedintelui Mircea Ioan Moloţ. Acum, aşteptăm să angajăm personalul necesar, adică două infirmiere şi o asistentă”, a precizat Călin Marian. La rândul său, primarul Romeo Farcaş a declarat că este mulţumit că a cedat Consiliului Judeţean vechiul spital, deoarece administraţia comunei nu putea asigura condiţiile şi banii necesari întreţinerii şi modernizării lui, el felicitând conducerea instituţiei şi pentru ceea ce s-a realizat într-o aşa scurtă perioadă de timp.

Sub sloganul „Crăciun în fiecare casă”, ieri, o echipă formată din nouă reprezentanţi ai PDL Deva, în frunte cu preşedintele organizaţiei municipale, Tiberiu Mircea Borca, şi-a atribuit, la propriu, rolul de Moş Crăciun, mergând din casă-n casă şi oferind câte un brad şi un pachet cu cele necesare împodobirii acestuia, unui număr de 20 de familii devene, cu probleme sociale. „Am descoperit multă bucurie, dar şi multe neajunsuri. Spre exemplu, o familie, formată din doi adulţi şi şase copii, ce locuieşte într-un apartament de nici 40 de mp, tocmai îl sărbătorea pe unul dintre ei. Modest, aşa cum situaţia îi permite. A fost un moment emoţionant să-i vezi ochişorii celui mic în lacrimi, când i-am cântat cu toţii „La Mulţi Ani“. Mă bucur că am putut să ofer, alături de colegii mei, un dram de bucurie, în prag de sărbătoare. De Crăciun, fiecare copil ar trebui să aibă un brad al lui”, a spus Tiberiu Mircea Borca, liderul PDL Deva şi consilier municipal. (M. Şerban)

Magdalena Şerban

Primăria şi Consiliul Local Vălişoara îl aduc pe Moş Crăciun la copiii din comună. Astăzi, el va ajunge la elevii şcolii din satul Dealu Mare şi mâine, la cei ai şcolii din Vălişoara.
Nu vor lipsi programele artistice oferite de copii. „Sunt pregătite în jur de 100 de pachete pentru cei mici. Din păcate, aşa cum s-a observat şi la recensământul din acest an, populaţia comunei a scăzut, regresul făcându-se simţit şi în ceea ce priveşte numărul de elevi. Moşul însă nu îi va ocoli nici în acest an. În ceea ce priveşte datinile străbune şi perpetuarea lor, în 18 decembrie, am avut un spectacol filmat cu dubaşii din Vălişoara, ce va fi difuzat şi pe două posturi naţionale. Este o tradiţie care a înregistrat un recul în ultimii ani şi am dorit s-o readucem în actualitate. Irozii şi stelaşii sunt alte două obiceiuri care din păcate nu se mai păstrează ca acum 100, 200 de ani, ci prestaţiile se recompensează cu bani, nu cu produse tradiţionale, ca altădată”, a spus Mircea Rovinar, edilul şef din Vălişoara.
Tot astăzi, 420 de copii din comuna Dobra se vor alege cu pacheţele primite de la însuşi Moş Crăciun în persoană, care va participa la acţiunea festivă organizată la căminul cultural din satul-centru. „Duminica trecută am avut spectacol pentru cei mari, acum, e rândul celor mici. A fost Festivalul Dubaşilor în cadrul căruia au evoluat grupuri din judeţul nostru şi din Timiş. În această perioadă, când colindele sunt pe buzele noastre, un grup de colindători a fost plecat la Slobozia, iar o altă trupă de dansatori şi colindători a prezentat obiceiurile zonei în Serbia”, a precizat Ghiorghe Şuiagă, primarul comunei Dobra.