Metoda de desfăşurare a şedinţelor de la „parlamentul judeţean”, i-a inspirat şi pe edilii din fruntea municipalităţii Petroşani. Mai exact, aceştia vroiau ca proiectele de hotărâre să fie prezentate consilierilor locali în format electronic.
De o bună perioadă de timp, Consiliul Judeţean Hunedoara îşi ţine şedinţele lunare sau pe cele extraordinare cu ajutorul tehnicii de calcul. Fiecare consilier judeţean a primit un calculator portabil, pe care îşi primeşte toate proiectele propuse pe ordinea de zi. Astfel, a fost eliminată cheltuiala cu hârtia necesară pentru tipărirea fiecărui proiect destinat aleşilor judeţeni. Economia este considerabilă pe lângă faptul că are şi o componentă ecologică.
Viceprimarul din Petroşani a fost inspirat de metoda CJ Hunedoara şi a propus în 2011 aleşilor locali, ca toţi să vină cu calculatoarele personale la şedinţe. Consilierii s-au arătat interesaţi de propunerea edilului şi au fost de acord cu ea. Numai că, până să fie şi pusă în practică propunerea, mai este ceva cale de străbătut. Unii dintre aleşi spun că n-au calculatoare portabile şi le-ar fi imposibil să vină la şedinţe cu cele fixe. Prin urmare, pentru ei ar trebui achiziţionate laptop-uri. Cum bani pentru acest fel de investiţii încă nu sunt în buget, nici hotărârea votată de consilieri nu poate fi aplicată. Doar pentru un consilier local, la o şedinţă se foloseşte în medie cam jumătate dintr-un top de hârtie de imprimantă. (M. Gânju)

Sorina Popa

Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Hunedoara a reuşit, în anul trecut, să depisteze 432 de persoane care lucrau la negru în judeţ.

S-ar putea spune că este un număr destul de mare, comparativ cu ce se întâmpla în anii precedenţi. Dar, dacă ne raportăm la cât se vehiculează că se ridică munca la negru în Hunedoara şi la campania de extirpare a acesteia, lansată în acest an de actualul guvern, numărul poate fi considerat mic. Totuşi, inspectorii de muncă hunedoreni se pot lăuda că au efectuat, în 2011, 2.376 de controale, aplicându-se amenzi în valoare de peste două milioane de lei.

Trei firme rău platnice
„Încercăm să recuperăm sumele ce ne revin din serviciile prestate către angajatori pe vremea când păstram carnetele de muncă ale salariaţilor la noi. Anul trecut, am predat 84.000 de carnete de muncă angajatorilor, restul neputând să le distribuim, din diferite motive, fie că firmele nu ne-au plătit comisioanele necesare, fie că s-au desfiinţat. În aceste condiţii, avem de recuperat 49.500 de lei din aceste comisioane. Trei unităţi, Hercules Lupeni, Atomis şi Clubul Jiul au să ne dea jumătate din această sumă pentru serviciile prestate. Recuperăm cu greu banii de la aceste societăţi”, a declarat Horea Raţiu, şeful ITM Hunedoara.

Se aşteaptă rezultatele anchetei de la ArcelorMittal
Întrebat cum s-a finalizat ancheta privind accidentul de muncă, soldat cu doi morţi, de pe platforma siderurgică de la ArcelorMittal Hunedoara, inspectorul şef al ITM a afirmat că în scurt timp, vor anunţa concluziile. Ancheta respectivă este tărăgănată de mai mult timp, existând suspiciuni că persoanele decedate nu erau angajate la firmele lor cu contract de muncă şi că, în acest caz, nu au fost asigurate condiţii normale de lucru, patronii de acolo făcând presiuni ca totul să se muşamalizeze. Horea Raţiu a dat asigurări, însă, că ancheta de la ArcelorMittal Hunedoara nu va fi muşamalizată.
Pe de altă parte, un lucru îmbucurător este, totuşi, că anul trecut, faţă de 2010, numărul accidentelor de muncă a scăzut de la  317, la 268 de accidente.

Maximilian Gânju

Unităţile medicale din Valea Jiului şi chiar din restul judeţului se bazează pe donatorii de sânge care provin din industria minieră. Deşi nu sunt răsplătiţi pe măsură, minerii rămân principalii furnizori de sânge, fiind categoria socială pe care se bazează Laboratorul de Transfuzie Sanguină din Petroşani.

Astfel, dintre cei circa 200 de donatori care trec în fiecare lună pragul acestuia, mai bine de jumătate sunt mineri. Aceasta, chiar şi în condiţiile în care, în urmă cu câţiva ani de zile, conducerea CNH SA Petroşani a decis să nu le mai plătească minerilor donatori ziua liberă acordată pentru gestul lor umanitar. „Cândva, aveam aproape 500 de donatori pe lună, mai mult de jumătate dintre aceştia fiind mineri. După ce conducerea Companiei a aplicat acea decizie de regulament intern de a nu mai plăti ziua liberă, numărul minerilor s-a redus drastic, dar, totuşi, şi în continuare, ei sunt singurii pe care ne putem baza. Mai avem însă şi tineri sau şomeri care vin să doneze sânge. Interesant este şi faptul că numărul donatorilor creşte înaintea sărbătorilor de Paşte, sau Crăciun”, au precizat reprezentanţii Laboratorului de Transfuzie Sanguină Petroşani. Dintre cei 200 de donatori de sânge care s-au prezentat la laborator în luna decembrie, aproximativ 100 sunt, sau au fost, angajaţi ai unora dintre exploatările miniere din Valea Jiului.
Un donator este răsplătit cu tichete de masă în valoare de 60 de lei şi cu o motivare pentru ziua în care s-a prezentat să-şi îndeplinească îndatorirea cetăţenească. În plus, în municipiul Petroşani, cei care au la activ cinci donări într-un singur an sunt scutiţi de plata impozitului pe casă.

Magdalena Şerban

În comuna Luncoiu de Jos, la început de 2012, minusurile sunt mari doar la bugetul local (cu 30 la sută mai puţini bani faţă de anul trecut), plusurile regăsindu-se la partea de investiţii.

An nou, cu drumuri noi
Fie că e vorba de şcoli, cămine culturale sau drumuri comunale, Călin Dud (foto), primarul din Luncoiu de Jos, încearcă să le modernizeze pe toate. Nu are cum să facă totul deodată, banii numărându-se uşor, de puţini ce sunt, dar pentru fiecare dintre ele, are câte un dram pus deoparte. „Şi în acest an, punem şaua pe bugetul local. Avem în lucru şcoala generală din satul-centru (clasele I-VIII), aceasta fiind inclusă într-un program de reabilitare interioară, iar la căminul cultural din acelaşi sat, s-a reamenajat interiorul şi s-a investit în partea de dotare, acest capitol fiind deficitar. Acum e pregătit pentru orice eveniment, fie el comunal sau cu oaspeţi din afara comunei. Chiar de Dragobete, ca şi anul trecut, vrem să-l punem în valoare printr-un spectacol special, cu şi pentru tinerii locului. Dragostea va străluci din nou pe scena de la Luncoiu de Jos”, a spus edilul. Cât despre drumuri, acesta va continua să le uşureze oamenilor accesul la terenurile agricole şi în egală măsură, la cele forestiere. „Am lucrat inclusiv în perioada dintre sărbători, pentru ca primăvara să ne prindă cu ele finalizate şi oamenii să-şi poată face treaba. Ne-am folosit de buldozer ca să creăm noi drumuri care să faciliteze deplasarea localnicilor către păşuni sau în locurile unde au terenuri sau pădure”, a mai precizat Călin Dud.

„Dacă am promis, aşa va fi“
Pentru anul în curs, nu poate schiţa pronosticuri, însă oferă garanţia promisiunilor făcute către localnici, la început de mandat. Aşa că fie ce o fi din punct de vedere financiar, promisiunile şi le va transpune în fapte. „Avem o cofinanţare de la bugetul local (aproximativ 10.000 de euro) pentru proiectul câştigat pe Măsura 313 (centru de informare turistică în Luncoiu de Jos), care va avea licitaţia în perioada următoare. Pentru că vechea maşină de la primărie dădea semne că nu mai duce mult şi se strica tot câte ceva la ea, am calculat şi am ajuns la concluzia că decât să mai dăm atâţia bani pe piese şi pe service, mai bine luăm una nouă. Aşa că am achiziţionat un nou mijloc de transport, prin programul Rabla. Tot pentru acest an, mai vreau să atac fondurile europene pe Măsurile 125 A şi 125 B (drumuri agricole şi forestiere) şi mai avem în perspectivă renovarea căminelor culturale din Podele, respectiv Stejărel. Acestea sunt doar câteva dintre planuri, lor adăugându-li-se şi alte proiecte de modernizare şi dezvoltare. Dacă nu sunt bani, nu înseamnă că stăm să ne plângem de milă. Ne descurcăm noi cumva, încercând să atragem fonduri din alte părţi. La mine, promisiunea nu e doar promisiune”, a încheiat primarul din Luncoiu de Jos.

Magdalena Şerban

Deşi conducerile din anii trecuţi, de la Termocentrala Mintia, liberale şi pesediste, nu au reuşit să ducă la bun sfârşit investiţiile de mediu, ele critică, totuşi, proiectele actualului director, Tiberiu Mircea Borca (foto). Însă, acesta nu se lasă influenţat şi merge mai departe. Astfel, la sfârşitul anului trecut, la Termocentrala Mintia s-a derulat licitaţia de implementare a procedurii de colectare şi transport a zgurii, cenuşii şi a produselor de desulfurare, o politică de mediu vitală pentru companie. Directorul instituţiei, Tiberiu Mircea Borca, susţine că investiţiile de acest gen vor continua, până când vor fi îndeplinite toate cerinţele impuse de UE.

Fără poluare a solului

„De fapt, investiţia respectivă înseamnă punerea în funcţiune a unei staţii de şlam dens, iar procedeul presupune rezultarea unui material inert, care să nu aibă nici o influenţă asupra mediului înconjurător. Soluţia în acest caz este una mai pretenţioasă, însă e mai sigură. Încercăm să realizăm implementarea pe parcursul a 36 de luni, în funcţie de cum vom reuşi să alocăm fondurile din bugetul propriu (16 milioane de euro). Un alt proiect de mediu ce urmează  să fie derulat reprezintă procedura de desulfurare a gazelor de ardere pentru Grupul energetic 3”, a precizat Tiberiu Mircea Borca.

Grupurile energetice, modernizate rând pe rând

Grupul nr. 3 a fost reabilitat, în urma unei investiţii în valoare de 80 de milioane de euro, sub formă de credit garantat de statul român. “Grupul nr. 3 este în exploatare comercială, reabilitat cu sistem de control distribuit, însă mai necesită investiţia de mediu, care este absolut necesară, chiar dacă apasă pe umerii societăţii şi grevează preţul energiei electrice produse. Amortizarea acestei investiţii probabil că va genera pentru o anumită perioadă, creşterea preţului la energie”, a declarat Tiberiu Mircea Borca, directorul unităţii. La Termocentrala Mintia, mai trebuie să fie reabilitate grupurile nr. 4, 5 şi 6. Pentru grupul nr. 4 se încearcă găsirea unui credit-furnizor, adică un executant care să vină şi cu finanţarea. Mai este necesară apoi desulfurarea, dar după finalizarea procedurii de la Grupul 3. Grupurile 5 şi 6 au termen de conformare în 2013, iar în locul Grupurilor 1 şi 2 se vrea implementarea unui grup în ciclu combinat.

Cărbune mai scump

Deoarece 2011 a fost secetos, hidrocentralele nu au putut funcţiona la capacităţi mari, iar în schimb, Mintia a avut contracte pentru mai multă energie electrică, obligând unitatea să apeleze la import de cărbune, pe lângă cel provenit din contractul cu CNH Petroşani. Vestea mai puţin bună este că preţul cărbunelui din Valea Jiului va creşte. „Anul trecut, am avut un contract cu CNH pentru 1,2 milioane de tone de cărbune. Sperăm că vom reuşi să încheiem un nou contract şi pentru 2012. Nu putem vorbi de o cantitate fixă, anual, totul este în funcţie de cerinţele pieţei”, a declarat Tiberiu Mircea Borca.

Dacă în 2011, Unitatea de Asistenţă Medico-Socială Baia de Criş a beneficiat de o amplă investiţie, în valoare de 600.000 de lei, speranţa pentru bugetul din acest an stă tot în condeiul Consiliului Judeţean Hunedoara, în subordinea căruia se află instituţia.  
„Ni se va aproba bugetul în prima săptămână din luna februarie. Probabil că va fi unul mai mic decât cel avut anul trecut, când am demarat şi finalizat lucrări majore. Pentru 2012, ne-am propus să facem reamenajări la spaţiile de cazare de la corpul vechi (pentru cele 35 de locuri) care necesită modernizare. Vom înlocui mobilierul (acolo unde se impune), vom zugrăvi, igieniza şi reabilita saloanele, la toate acestea adăugându-se reparaţiile curente. Mai avem în vedere schimbarea gardului de împrejmuire din incinta unităţii şi multe alte lucruri mici, care pot însemna foarte mult în procesul de dezvoltare şi modernizare”, a precizat Călin Petru Marian (foto), managerul Unităţii de Asistenţă Medico-Socială Baia de Criş. (M. Şerban)

Carmen Cosman

Investiţiile din Staţiunea Parâng, realizate cu bani de la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, încep să-şi arate roadele. Municipalitatea din Petroşani anunţă că în weekend-ul trecut, în Parâng, s-a aflat un număr record de turişti.
„Conform datelor deţinătorilor de instalaţii de transport pe cablu – telescaun, s-a înregistrat un număr de 5.900 de accesări ale acestor instalaţii, totodată, fiind înregistrat şi un număr de peste 1.000 de maşini. Numărul turiştilor care vizitează Masivul Parâng a fost în creştere în această iarnă, după ce a fost dată în folosinţă Pârtia B, care măsoară 3,3 km şi este prevăzută cu instalaţie de zăpadă artificială”, a declarat primarul municipiului Petroşani, Tiberiu Iacob-Ridzi.
Unii turişti au reclamat că starea pârtiilor nu este tocmai bună, iar zăpada nu a fost bătătorită, însă primarul a negat categoric aceste informaţii. „Vă pot spune cu certitudine că nu este aşa. Pârtia B are deja un pat de gheaţă făcut şi cu zăpadă artificială. Este cea mai bună din punct de vedere al condiţiilor de schi”, a precizat acesta.
Până acum, lucrările executate în Staţiunea Parâng au înghiţit aproximativ 15 milioane de lei. Domeniul schiabil se va întinde pe o suprafaţă de 150 hectare şi va avea 17 pârtii. De asemenea, pentru acces, între Petroşani şi staţiunea montană Parâng va fi amenajată o telegondolă. Investiţia se cifrează la peste 68 de milioane de euro.

Magdalena Şerban

Printre luptele aprige cu gândacul tipograf care ucide pădurile, conducerea Direcţiei Silvice Hunedoara a reuşit ca în ultimii doi ani să-şi dubleze profitul. Aşa că pentru 2012, provocarea este şi mai mare.

Un an bun…

Dacă în 2009, Direcţia Silvică Hunedoara avea datorii la furnizori, în valoare de 4.000.000 de lei şi o pierdere de 1.270.000 lei, acum, totul este istorie. „În ceea ce priveşte 2011, ţinând cont că a fost un an de recesiune, rezultatele sunt peste aşteptări. Am atins o cifră de afaceri de 30.000.000 de lei, faţă de 28.000.0000 de lei, cât am avut programat, iar profitul înregistrat este aproape dublu faţă de cel din 2009, depăşind 500.000 de lei. Toate aceste rezultate le-am obţinut în contextul în care nu am făcut disponibilizări sau abateri de la acordarea drepturilor cuvenite salariaţilor, ceea ce oferă o şi mai mare valoare cifrelor. Însă, a trebuit să reducem cheltuielile la maximum şi să dezvoltăm mai riguros, relaţiile comerciale cu agenţii economici. Am încheiat relaţii cu agenţi economici din judeţele limitrofe, am dezvoltat relaţii contractuale oneste, toate acestea ducând la rezultate pozitive. Este important ca orice instituţie care are relaţii comerciale cu agenţii economici să le dezvolte nu doar în interesul propriu. Nu putem trăi singuri într-un mediu economic. Depindem unii de alţii”, a spus directorul Direcţiei Silvice Hunedoara, Emil Ignat (foto).

…cu resurse pe măsură

Pe lângă câştigul din comercializarea lemnului, pădurea mai poate genera şi alte venituri, deloc neglijabile. „Din activităţi conexe, tot anul trecut am reuşit să recoltăm şi să valorificăm peste 40 de tone fructe de pădure (pe piaţa internă, iar prin agenţii comisionari şi pe cea externă), 23 de tone de ciuperci comestibile de pădure şi peste 16 tone de păstrăv provenit de la unitatea noastră din Roşcani. Legat de contractele de pază, aici am avut fluctuaţii. Constantă rămâne doar suprafaţa de aproximativ 60.000 de ha pe care o administrăm. Regretul nostru este că deşi Codul Silvic prevede obligativitatea încheierii contractelor de pază şi administrare de către deţinătorii de pădure – persoane fizice sau juridice (indiferent că le încheie cu Direcţia Silvică Hunedoara sau cu structuri ale ocoalelor private), aproximativ 30.000 de ha rămân totuşi neacoperite contractual”, a adăugat Emil Ignat.

Mai multe împăduriri în 2012

Pe de altă parte, şeful Direcţiei Silvice hunedorene consideră că regenerările naturale ale pădurii sunt absolut necesare, însă nu şi suficiente, tocmai de aceea, ele trebuie sporite artificial. „Pentru 2012, ne propunem să creăm pădure, în continuare. Vrem să creştem suprafaţa împădurită cu 30 de ha, adică să marcăm un total de 200 de ha. Noi nu  doar exploatăm şi valorificăm. Referitor la indicatorii financiari, vrem să ajungem la o cifră de afaceri de 32.000.000 de lei şi un profit de 600.000 lei”, a declarat Emil Ignat.
Salariaţii de la Direcţia Silvică se confruntă şi cu incendiile de păduri, anul trecut fiind înregistrate peste 100 de asemenea incidente. Dacă e să ne luăm după statistici, numărul incendiilor de păduri s-a dublat anul trecut faţă de 2010.

Sorina Popa

Pentru că aleşii locali ai comunei Băcia au votat un proiect de hotărâre, elevii şcolii de aici au în fiecare clasă, câte un laptop şi un videoproiector. Asta, susţine directoarea şcolii, Camelia Duşa, pentru creşterea atractivităţii cursurilor şi pentru ca dascălii să aibă posibilitatea să aplice metodele cele mai moderne de predare.
„Încercăm să aplicăm la unitatea noastră un program denumit «Şcoală după şcoală». Vrem să implementăm programul, pentru ca părinţilor să le fie mai uşor, deoarece elevii pot rămâne astfel, după cursuri, să participe la diferite activităţi. În acest fel, părinţii ar fi scutiţi să se ocupe de lecţiile copiilor, pentru că ei le-ar putea face în cadrul acestui program”, a spus directoarea Şcolii generale din comuna Băcia, Camelia Duşa. Unitatea de învăţământ din Băcia a realizat, dealtfel, cel de-al doilea număr al unei publicaţii, denumită „Gânduri de copil”, realizată exclusiv de elevii şcolii sub coordonarea dascălilor de aici. Este o publicaţie reuşită, care se adresează nu doar elevilor, ci într-o oarecare măsură, întregii comunităţii din Băcia. Pe de altă parte, elevii de aici participă, pe lângă cursuri, şi la multe activităţi extraşcolare, cum ar fi atelierele de pictură, dans popular şi cor.
Primarul comunei Băcia, Emil Rîşteiu, spune că este mulţumit de modul în care se desfăşoară lucrurile la şcoală, subliniind că va susţine activitatea educaţională, atât timp cât sunt profesionişti cei care conduc unitatea şcolară. „Îi încurajez pe specialişti. Şcoala din comuna noastră trebuie să se transforme într-una modernă şi atractivă, astfel ca părinţii să nu îşi mai trimită copiii la Simeria sau în alte oraşe. Există toate premisele ca şcoala noastră să fie competitivă, mai exact, să nu existe, din nici un punct de vedere, diferenţe între ea şi cele din oraş. Am încredere că se poate realiza acest lucru”, a declarat Emil Rîşteiu, edilul şef din Băcia.

Maximilian Gânju

După numai un semestru, câteva sute de copii din Valea Jiului au renunţat sau au fost nevoiţi să renunţe la şcoală. În timp ce unii au ales să nu mai meargă la ore şi au fost exmatriculaţi, alţii s-au retras singuri.
Dintre aceştia din urmă, unii au plecat după părinţii aflaţi la muncă în străinătate, în ideea că-şi vor continua acolo studiile. Alţii, însă, au ajuns „afară“ de capul lor, în speranţa că vor găsi ceva de lucru, chiar dacă sunt minori. Foarte puţini dintre elevii exmatriculaţi îşi vor mai relua, însă, studiile. Nu de alta, dar au înţeles că şi un bacalaureat luat nu mai reprezintă o garanţie de angajare. În acest timp, alţi copii au fost siliţi, din cauza problemelor familiale, să renunţe la şcoală. Chiar dacă unii ar fi vrut să-şi continue studiile, părinţii au fost nevoiţi să-i retragă, nemaiputându-le asigura banii necesari rechizitelor sau hainelor. Ca un exemplu, numai de la Colegiul Tehnic „Dimitrie Leonida“ din Petroşani, lipsesc aproape 150 de copii. Mai exact, dintre cei care în urmă cu trei luni de zile începeau un nou an şcolar, 145 de elevi au fost deja exmatriculaţi din cauza absenţelor sau au renunţat de bunăvoie să mai meargă la ore.

Carmen Cosman

Din adâncul pământului, în vârful muntelui. Foşti mineri disponibilizaţi din Valea Jiului au dat munca din subteran pe schi.
Au renunţat de bună voie la extracţia huilei, au ieşit din sistem şi lucrează acum în lumina soarelui. Foşti mineri din Valea Jiului, care au plecat din sistem în cadrul programului de restructurare a mineritului sunt acum monitori de schi sau chiar salvamontişti. În primul caz, sunt remuneraţi pentru activitatea lor. Ca salvatori montani, însă, o fac din pasiune, fiind voluntari. Pentru câţiva ortaci, viaţa a luat o întorsătură neaşteptată, după ce au urmat cursuri de monitori de schi şi practică acum această meserie. Câţiva dintre ei sunt în Staţiunea Straja, unde îi iniţiază pe doritori în tainele acestui sport. Cursanţii plătesc câte 50 de lei pe o oră şi sunt mulţumiţi de serviciile acestora. Nu se strâng sume foarte mari, însă foştii mineri îmbină pasiunea cu utilitatea. Alţi foşti mineri sunt acum salvatori montani în Straja. “Salvamontiştii care au fost disponibilizaţi din minerit sunt voluntari. Ei au ieşit din sistemul public şi, odată ieşit, nu te mai poţi angaja tot în sistemul public. Aproximativ 90 la sută din salvatorii montani din Lupeni sunt foşti mineri, dar pe contract de voluntariat”, a declarat George Resiga, şeful Formaţiunii Salvamont Lupeni.
Pe de altă parte, problemele financiare ale salvamontiştilor din Straja sunt pe cale să ia sfârşit, în baza unui protocol încheiat cu Consiliul Judeţean Hunedoara. “În proporţie de 99,99 la sută, problemele sunt rezolvate. Urmează să semnăm un contract de asociere cu Consiliul Judeţean, în vederea derulării activităţii de salvamont pe perioada de iarnă în zona turistică Straja”, a mai spus Resiga.

Magdalena Şerban

Colectarea selectivă a deşeurilor se dezvoltă încet, dar sigur şi în judeţul Hunedoara, ca de altfel, în întreaga Românie. Oamenii au învăţat că locul sticlei nu este lângă hârtie sau PET-uri, spre exemplu, iar gunoiul, chiar dacă este doar gunoi, trebuie aruncat organizat.

În creştere, de şase ori

Statistica aferentă anului trecut, în ceea ce priveşte  procesul colectării selective, ilustrează o mai bună conştientizare din partea hunedorenilor şi totodată, o implicare mai mare a acestora. „În 2011, comparativ cu anul 2010, cantitatea de deşeuri colectată selectiv de S.C. Salubritate S.A. (pe raza pe care societatea îşi desfăşoară activitatea) a crescut de şase ori, rezultând suplimentarea numărului de recipienţi de colectare de la 90, la 255. Dintre aceştia, 189 sunt la Deva, 36 sunt la Călan, iar la Simeria, 30. Dacă se va constata că este necesar, în acest an, putem suplimenta şi mai mult. Credem că trendul ascendent înregistrat se datorează campaniilor iniţiate de S.C. Salubritate S.A. Deva, în colaborare cu partenerii săi, oferind o mai bună informare a populaţiei. Referitor la procesul de colectare selectivă, putem să spunem că am debutat, timid, în 2006-2007, cu nişte containere de 4 mc, din sârmă, destinate numai colectării PET-urilor, însă din a doua jumătate a anului 2009, lucrurile au început să ia amploare“, a spus Dana Ghiura, reprezentanta S.C. Salubritate S.A. Deva.

Proiect-pilot de colectare individuală, la Deva

Pentru ca oamenii să nu fie nevoiţi să se deplaseze la punctele speciale de colectare selectivă, în 2011, la Deva, s-au pus bazele unei noi posibilităţi de colectare, cu eforturi zero din partea cetăţenilor. „În trimestrul patru al anului trecut, am demarat un proiect-pilot de colectare individuală, la case, pe bază de recipienţi speciali. Au fost distribuiţi saci la casele de pe strada Horea din Deva, oamenii putându-ne solicita deplasarea pentru ridicarea gunoiului selectat, aşa încât să nu mai fie nevoiţi să meargă la cel mai apropiat punct de colectare. În funcţie de răspunsul din partea populaţiei, putem dezvolta acest proiect şi în alte locaţii“, a mai precizat reprezentanta societăţii de salubritate.

Conducerea Inspectoratului Şcolar vă adresează rugămintea – pe care am adresat-o tuturor publicaţiilor şi celorlalţi reprezentanţi media din judeţ – ca în viitoarele articole privind clasa pregătitoare, să fie folosit exclusiv acest termen, şi nu termenul „clasa zero“, întrucât în nici un text oficial nu apare sintagma „clasa zero“, şi mai mult, ar fi devalorizant, atât pentru copiii care vor fi începând din toamna acestui an şcolar în clasa pregătitoare, cât şi pentru părinţii acestora să se spună că s-au înscris în „clasa zero“.
Conducerea Inspectoratului Şcolar vă mulţumeşte pentru înţelegere şi că ne veţi sprijini în acest demers.

Cu stimă,
Alexandru Lăutaru,
inspectorul general al IŞJ Hunedoara

Carmen Cosman

Direcţia de Sănătate Publică a Judeţului Hunedoara a anunţat toţi medicii de familie şi unităţile medicale din judeţ că trebuie să returneze, pe bază de proces-verbal de predare-primire, toate cantităţile de vaccin gripal existente în stoc.
În judeţul Hunedoara, au fost înregistrate în săptămâna 9-15 ianuarie, 890 de infecţii acute respiratorii, din care 451 pneumonii, faţă de aceeaşi săptămână din anul 2011, în care s-au înregistrat 1.307 de infecţii acute respiratorii, din care 586 pneumonii. Dar până la această oră, nu s-a înregistrat nici un caz de gripă pe teritoriul judeţului  şi nu a fost raportat nici un caz de efect secundar la vaccinul antigripal. Ministerul Sănătăţii a achiziţionat la sfârşitul anului 2011, un număr de 745.400 doze de vaccin antigripal de la Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare Cantacuzino, care au fost repartizate direcţiilor de sănătate publică din ţară. În judeţ, au ajuns 11.850 doze de vaccin, din cele 46.764, solicitate de către DSP.
Avându-se în vedere evoluţia favorabilă a virozelor respiratorii şi a gripei din ultimele săptămâni în România, s-a convenit iniţial sistarea vaccinării antigripale sezoniere pe o perioada de 7-10 zile. De asemenea, la analizele de control asupra vaccinului antigripal sezonier, s-a observat o scădere a concentraţiei tulpinii B din acesta, ceea ce ar putea duce la scăderea protecţiei organismului uman împotriva îmbolnăvirii cu virus gripal de tip B. Ca urmare, Ministerul Sănătăţii a decis oprirea definitivă a campaniei de vaccinare antigripală în ţară şi returnarea tuturor dozelor de vaccin din teritoriu neadministrate.

Cristina Ghenea

Deşi unii cetăţeni se plâng de starea drumurilor din judeţ, administraţiile publice susţin că acţiunile de deszăpezire sunt efectuate continuu. Sute de tone de material antiderapant şi zeci de utilaje vor fi folosite în această iarnă pentru curăţarea şoselelor.

Ce spun primarii din marile municipii
La Petroşani, de exemplu, utilajele au fost scoase pe drumurile municipiului de când a dat primul îngheţ. „Avem un contract pe toată perioada sezonului rece 2011-2012, în valoare de aproximativ 15.000 de euro, potrivit căruia trei utilaje mari, cu plug şi dispozitive de împrăştiere a materialului antiderapant, asigură deszăpezirea pe raza municipiului nostru. În aceeaşi sumă, intră şi circa 200 de tone de sare şi nisip“, a declarat pentru MESAGERUL HUNEDOREAN, Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroşani. De altfel, şi locuitorii municipiului de pe Cerna au parte de străzi curate. „Nu mai puţin de 800 de tone de nisip şi 200 de tone de sare, două autospeciale de deszăpezire, două tractoare cu plug, un buldoexcavator şi două autoutilitare sunt folosite pentru a curăţa drumurile municipiului Hunedoara în această iarnă. Personal, verific dacă deszăpezirea este făcută aşa cum trebuie, iar în ceea ce priveşte plata serviciilor, aceasta se face în baza unui grafic, în funcţie de cât s-a lucrat“, a precizat Ovidiu Hada, edilul şef al municipiului Hunedoara. Cât despre drumurile reşedinţei de judeţ, acestea sunt curăţate cu utilajele primăriei, lucru care aduce economii substanţiale la bugetul administraţiei locale. „Am făcut economii de peste 100.000 de lei până acum. Folosim utilajele pe care le avem şi investim bani doar în materialele antiderapante şi în combustibil, astfel încât să avem şi drumuri curate fără să aruncăm banii aiurea“, spune Mircia Muntean, primarul Devei.

Utilajele, scoase la lucru
Potrivit şefului Serviciului tehnic din cadrul Consiliului Judeţean, Cornel Pricăjan, de curăţarea arterelor judeţene se ocupă patru firme, care au de deszăpezit, în total, 1.420 de kilometri de drumuri. „Pe zona Deva – Brad – Păuliş, lucrează patru autogredere, patru caterpillare, două vole şi şapte utilaje cu lamă şi sare. În zona Orăştiei, se lucrează cu patru utilaje cu lamă şi sare, în Valea Jiului cu două utilaje cu lamă şi unu cu sare, precum şi cu două tractoare cu lamă. Nu în ultimul rând, în zona Haţeg – Hunedoara, au fost scoase patru tractoare cu lamă, patru utilaje cu lamă şi sare şi două buldoexcavatoare cu lamă“, a precizat Pricăjan. Acesta a adăugat că pentru deszăpezirea drumurilor din judeţ, au fost achiziţionaţi 16.400 metri cubi de nisip şi 820 de tone de sare. Consiliul Judeţean a alocat suma de 2.850.000 de lei, pentru aprovizionarea cu materiale antiderapante şi pentru utilajele de deszăpezire necesare acestui sezon, sumă care urmează să fie suplimentată luna viitoare.

Va ceda preşedintele în faţa protestatarilor?
Cei care au luat parte la manifestaţiile antiprezidenţiale desfăşurate în ultima perioadă în toată ţara vor acelaşi lucru: demisia preşedintelui Traian Băsescu. Echipa VOCEA STRĂZII a vrut să afle părerea devenilor cu privire la protestele din ţară şi la posibilele urmări ale acestora şi a adresat oamenilor următoarele întrebări:

1. Credeţi că oamenii vor continua să iasă în stradă, iar preşedintele Traian Băsescu va ceda în faţa protestelor şi va demisiona?
2. De ce?
Daniela Chisiuc, 25 de ani, ospătar:
1. Nu.
2. Pentru că lui îi este bine pe funcţia pe care o ocupă şi nu cred că va renunţa la preşedinţie, oricâte persoane vor ieşi în stradă.

Ioan Soare, 67 de ani, pensionar:
1. Da.
2. Pentru că nu are încotro. Dacă în următoarele două zile, românii tot aşa o ţin, atunci nu va mai avea ce face şi va renunţa.

Mircea Bolunduţ, 67 de ani, pensionar:
1. Da.
2. Pentru că lumea e prea sătulă de toate greutăţile în care ne-a târât. Protestatarii vor continua manifestaţiile şi preşedintele ar trebui să asculte opinia oamenilor care nu-l mai vor.

Gheorghe Uifaluş, 67 de ani, pensionar:
1. Nu, nu cred că va demisiona.
2. La cât e de viclean, mă îndoiesc că îşi va da demisia doar din cauza părerii unor oameni de care, oricum, nu îi pasă.

Rodica Bisorca, 50 de ani, cofetar:
1. S-ar putea să cedeze într-un final.
2. Pentru că oamenii cu siguranţă vor continua protestele în toată ţara şi deja e prea mare presiunea.

Ioan Muntean, 59 de ani, administrator:
1. Da, aşa ar trebui.
2. Pentru că nu merită să fie preşedintele României şi oamenii nu vor înceta cu protestele, până nu îşi vor atinge scopurile.

Ionel Resiga, 33 de ani, muncitor calificat:
1. Nu ştiu.
2. Cu siguranţă, românii vor ieşi la manifestaţii în continuare, pentru că lumea s-a săturat de atâtea greutăţi. Probabil că până la urmă va ceda.

Echipa „Vocea străzii”: Cristina Ghenea – reporter şi Mihai Mărginean – fotoreporter

Cristina Ghenea

Zeci de pensionari, foşti angajaţi ai CFR, s-au înghesuit ieri la ghişeele din Gara Deva, pentru a-şi ridica permisele de călătorie. Spre marea lor uimire, numărul călătoriilor gratuite, aferente acestui an, este de patru ori mai mic decât anul trecut.
Nemulţumiţi, pensionarii au cerut explicaţii reprezentanţilor CFR din gară, însă nimeni nu i-a putut lămuri. „Nu înţeleg cum după 37 de ani de muncă, dintre care 22 am fost angajat al CFR, au tăiat nouă drumuri dus-întors, la care aveam dreptul. Şi nici nu ne spune nimeni de ce s-a ajuns aici“, a declarat pentru MESAGERUL HUNEDOREAN Gheorghe Kuron, unul dintre pensionari. Acesta spune că anul trecut, foştii angajaţi ai CFR, precum şi rudele actualilor ceferişti, au primit permise de călătorie cu 24 de file, care puteau fi folosite pentru 12 drumuri gratuite dus-întors. „Diferenţa este foarte mare şi am vrea să ştim şi noi măcar unul dintre motive. Asta, după ce am lucrat 32 de ani la CFR“, a precizat un alt pensionar devean, Nicolae Groza.

Motivele, o enigmă până şi pentru reprezentanţii CFR
Contactat de MESAGERUL HUNEDOREAN, Romulus Bratu, purtătorul de cuvânt al Regionalei CFR Timişoara, a declarat că nu se ştie dacă pe parcursul anului urmează ca numărul călătoriilor să fie suplimentat. „Este o dispoziţie dată de Societatea Naţională de Transport Feroviar Călători, pentru regionalele CFR din întreaga ţară. Din cele 12 călătorii duble pe care le primeau până acum, s-au tăiat nouă, deci, pensionarii care sunt foşti angajaţi ai CFR, precum şi rudele actualilor angajaţi, nu mai beneficiază decât de trei călătorii gratuite dus-întors. În ceea ce priveşte motivele care stau la baza deciziei, acestea nu ne-au fost aduse la cunoştinţă“, a declarat Romulus Bratu.

Magdalena Şerban

La Vălişoara, începutul de an a accentuat nu numai satisfacţia realizărilor obţinute cu greu în 2011, în urma implementării proiectelor locale de modernizare şi dezvoltare, dar şi vechi nemulţumiri şi noi semne de întrebare.

Câteva nemulţumiri de edil
„Din păcate, după cum s-a observat la recensământul efectuat în 2011, populaţia comunei a scăzut, ceea ce este o veste nu tocmai bună pentru noi. Astfel, de la 1.388 de locuitori câţi erau înregistraţi în 2002, am ajuns la 1.266. Acest regres se observă şi la nivelul şcolilor, numărul elevilor scăzând şi el. Satul românesc începe să tragă serioase semnale de alarmă, generând şi un mare semn de întrebare: încotro ne îndreptăm? O altă nemulţumire sufletească şi nu numai este că avem un proiect demarat prin programul Biblionet şi tot încercăm din luna februarie a anului trecut, să scoatem postul de bibliotecar la concurs, dar nu reuşim nicicum. Ne tot plimbăm cu organigrame şi documete pentru avizări, însă degeaba”, au fost supărările lui Mircea Rovinar (foto), edilul-şef din Vălişoara.

Pro-reorganizare administrativă
Dacă până mai ieri, zvonul unei posibile reorganizări la nivel administrativ îi dădea fiori primarului, în 2012, acesta pune altfel problema. „Deşi am fost împotriva reorganizării unităţilor şcolare, respectiv administrativ-teritoriale, trebuie să recunosc că este o idee care nu cred că ar fi rău să prindă contur. De ce? Spre exemplu, în cadrul Primăriei Vălişoara, din 15 posturi prevăzute în organigramă, avem ocupate doar 13, la final de 2011, aveam trei demisii pe birou, iar în acest an, nu e exclus să apară şi altele. Fiind şi posturi unice, nemaiavând oameni la taxe şi impozite, la registrul agricol, asistenţă socială, nemaiavând un inginer sau un cadru de specialitate la urbanism-cadastru, cred că actualul drum al administraţilor publice locale nu este chiar unul bun. Până la urmă, tot ceea ce ne dorim este să se poată desfăşura o activitate publică normală, cu funcţionari bine pregătiţi, dar şi bine plătiţi, fiindcă, din păcate, cu salariile care sunt acum în sistemul bugetar, mi se pare că se cer foarte multe. Există numai responsabilităţi şi obligaţii, iar drepturi, din ce în ce mai puţine. Nu se poate realiza o activitate eficientă fără un număr de personal corespunzător şi o salarizare pe măsură. Altfel, nu pot fi decât doar disfuncţionalităţi care se manifestă atât la noi în comună, cât şi în alte unităţi administrative din judeţ”, a mai precizat primarul din Vălişoara.

Magdalena Şerban

Finalul anului  2011 a luat o piatră de pe inima edilului din Sântămăria-Orlea, Victor Ioan Filip (foto). În trei cămine culturale proaspăt modernizate, au răsunat colindele şi cântecele de suflet ale românilor.

„Au fost executate reparaţii capitale la trei cămine culturale din comună, pentru că trecerea timpului le-a cam afectat din toate punctele de vedere. La cel din satul Sânpetru, s-a realizat o amplă reabilitare, atât interioară, cât şi exterioară, lucrări care mai apoi au fost inaugurate şi sfinţite. La final de 2011, localnicii au putut să se bucure de căminul modernizat, adunându-se la o seară de colinde. În cazul celui din Bucium, a fost reabilitat doar interiorul,  iar bucătăria a fost dotată cu cele necesare oricărui gen de eveniment dorit de comunitate. Şi aici a fost făcută sfinţirea şi s-a ţinut, luna trecută, o seară de colinde. La Balomir, căminul a impus o reabilitare interioară şi exterioară, inclusiv scări noi, copertină, dotări şi modernizare. A fost şi el sfinţit şi a găzduit o seară de colinde. Avem opt astfel de lăcaşuri în total, mai rămânând să fie reabilitate căminul din Subcetate şi cel din satul centru, pentru că au mare nevoie. În funcţie de bani, vedem cum reuşim să le facem şi pe acestea. Cele trei edificii au fost modernizate pe spinarea bugetului local, pe care ne bazăm mai mereu”, a subliniat Victor Ioan Filip, primarul comunei Sântămăria Orlea.

Carmen Cosman

Minerii din Valea Jiului nu vor protesta la Bucureşti, alături de ceilalţi nemulţumiţi, dar au deschis propriul lor conflict de muncă, înregistrat deja la ITM.

Vor rezolvarea problemelor prin dialog
Nu pleacă la Bucureşti să protesteze, chiar dacă mulţi se gândeau că nu pot să stea deoparte de mulţimea de nemulţumiţi ieşiţi în stradă. Minerii din Valea Jiului au propriile ofuri, dar vor să le rezolve pe cale paşnică, prin dialog. Petre Nica, reprezentantul Sindicatului „Muntele”, a declarat că nu crede în chemarea la „proteste paşnice”, făcută de anumite persoane pe diverse canale. „Cine vrea să protesteze paşnic, participă la un miting organizat de către sindicate sau reprezentanţii lor legali. Ca să chemi atâta lume la un protest paşnic, mi se pare puţin cusută cu aţă albă. Noi vom pleca la Bucureşti, într-o delegaţie, atunci când va binevoi să ne primească ministrul Economiei, căruia i-am trimis o adresă oficială”, a declarat Nica.

E posibilă şi începerea grevei generale
Minerii din Valea Jiului au propriile nemulţumiri, pentru care au declanşat deja conflictul de muncă, înregistrat la ITM şi notificat la CNH Petroşani, aşa cum cere legislaţia în vigoare. Petre Nica nu exclude posibilitatea să se ajungă la grevă generală, dar spune că este un proces mai îndelungat. „Săptămâna aceasta, sau la începutul săptămânii viitoare, vom avea o întâlnire cu mediatorul desemnat de Inspectoratul Teritorial de Muncă Hunedoara. Vom parcurge toţi paşii legali pentru rezolvarea doleanţelor noastre, până la declanşarea grevei generale”, a mai spus Nica. Minerii cer, în principal, majorarea sporului de periculozitate, de la 600 de lei, cât este acum, la 700 de lei, însă conducerea CNH le-a refuzat cererea, pe motiv că nu există banii necesari. „Nemulţumirile noastre vin de la faptul că, în ultimii trei ani, angajaţii CNH nu au mai beneficiat de nici o indexare a salariilor, în timp ce preţurile au tot crescut. Nivelul de trai al oamenilor a scăzut foarte mult”, a  explicat sindicalistul.

Cristina Ghenea

Comisarii de la Protecţia Consumatorului au început controalele în staţiunea Straja. Peste 10 pensiuni şi localuri au fost luate la puricat, în vederea depistării unor nereguli care încalcă drepturile clienţilor.

Potrivit comisarului şef de la CJPC Hunedoara, Romi Cărmăzan, majoritatea abaterilor constatate la operatorii economici controlaţi sunt legate de neafişarea listei de preţuri sau de lipsa unor informaţii importante pentru consumatori. „De exemplu, în unele unităţi de cazare, nu era afişată categoria de clasificare, nu erau afişate tarifele, dar am constatat chiar şi lipsa unor dotări în camerele de cazare“, a precizat comisarul şef Romi Cărmăzan. Astfel, din cele 12 unităţi controlate, în opt au fost găsite nereguli. Patru dintre operatori au scăpat cu avertismente, însă ceilalţi patru au fost amendaţi, valoarea totală a sancţiunilor fiind de 20.000 de lei.

Magdalena Şerban

Primarii judeţului trag tare în 2012, pentru a-şi duce la bun sfârşit lucrările derulate în timpul mandatului. Unii şi-au făcut planuri pentru încă o candidatură, alţii se mai gândesc. Cert este că la trasul liniei, vor să ţină fruntea sus în faţa comunităţii. La fel se întâmplă şi cu primarul din Vaţa de Jos, Milu Folescu (foto), edilul care s-a zbătut ca investiţiile să nu lipsească din agenda sa de prim gospodar al obştii.

Infrastructură pentru dezvoltare
Drumurile, indiferent de natura lor (comunale, judeţene sau naţionale) ar trebui să fie practicabile sută la sută, este de părere Milu Folescu. Aşa că pentru cele din comuna Vaţa de Jos, a luat măsuri. „Am depus în 2011, un proiect la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului pentru modernizarea a 14 km de drum. Este vorba de DC 172 (4 km) şi DC 173 (10 km). A fost aprobat pentru finanţare şi a avut loc licitaţia. Din luna aprilie, preconizăm că vor începe lucrările. Din bugetul local, vrem să asfaltăm drumurile din satele Ociu, Vaţa de Sus, Târnava, Brotuna, Ocişor şi Birtin. Vom mai avea de făcut reparaţii la alte drumuri deteriorate, dar prin balastare şi finalizarea noului pod de la şcoala din Prăvăleni, lucrare efectuată cu bani de la bugetul local. Sunt câteva proiecte care era necesar să fie demarate, pentru că fie nu au existat modernizări, iar situaţia o impunea, fie s-au înregistrat deteriorări cauzate de trecerea timpului sau a traficului intens. Le vom rezolva, pas cu pas”, a subliniat primarul din Vaţa de Jos.

Nici foarte bine, dar nici rău
Cu toate bătăile de cap, uneori, multe supărări şi alergătură cât pentru o viaţă de om, Milu Folescu are şi mulţumiri şi speranţe. „Pentru apă şi canalizare, am depus două proiecte, tot la MDRT. Primul vizează aducţiunea cu apă de la peştera Prihodişte (izvorul de aici am dorit să fie o sursă de alimentare cu apă pentru locuitorii din satele Vaţa de Jos, Vaţa de Sus, Prihodişte şi Basarabasa) şi celălalt, o nouă staţie de epurare, una modernă, pentru Vaţa de Jos. Avem o staţie, dar e primitivă şi nu face faţă aşa cum ar trebui. În satul Prăvăleni, a fost executată lucrarea la reţeaua cu apă, în proporţie de 90 la sută, urmează doar să o finalizăm. Avem multe în lucru, dar le realizăm organizat, pe etape. Dacă ar fi bani foarte mulţi, le-am face toate deodată şi în cel mai scurt timp posibil. Chiar şi aşa, nu ne putem plânge. Mai există şi probleme de natură financiară, ca peste tot, dar sănătoşi să fim, să putem lucra”, a mai spus primarul Milu Folescu.

Magdalena Şerban

Cine ar fi crezut că o comună mică, din judeţul Hunedoara, poate câştiga proiecte pe bandă rulantă? La Vorţa, primarul Emil Radu Bureană (foto) a demonstrat că nimic nu este imposibil, chiar şi într-o zonă în care sărăcia a devenit umbra localnicilor.

Proiecte în desfăşurare
„O primă noutate de bun augur este faptul că proiectul accesat pe Măsura 125A (modernizare drumuri agricole în comuna Vorţa) a fost declarat eligibil, luna trecută. Aşa că am intrat în noul an cu ceva ce nu aveam în 2011: o mare speranţă că proiectul va intra la finanţare (1.000.000 de euro). O altă veste bună este că s-au demarat lucrările la partea de infrastructură a noului parc. Amenajarea lui se face în satul Visca (proiect în valoare de 4.000.000 de lei, reprezentând fonduri de mediu). Abia aşteptăm să-l vedem gata. Va fi un parc de peste 2.000 de metri pătraţi, cu alei, băncuţe, fântână arteziană, locuri de joacă pentru copii, filigorii pentru pensionari, arbori ornamentali şi multă verdeaţă. Toate acestea se completează cu aerul curat de la noi. Tot în 2012, vom continua implementarea proiectului câştigat pe Măsura 322 (modernizare drumuri comunale şi uliţe, înfiinţare «after- school» în reşedinţa de comună şi reeditare festival «Primăvara vorţană»), în valoare de aproximativ 2,5 milioane de euro. La cel accesat şi câştigat pe Măsura 313 (177.000 de euro pentru un centru de informare turistică în Vorţa), urmează demararea procedurii de achiziţie”, a rezumat edilul.

Carmen Cosman

Au intrat din nou în greva foamei şi sunt decişi să nu renunţe la protest, până când problema lor se va rezolva, ori cât le va rezista organismul.

Patru foşti mineri, disponibilizaţi de la CNH Petroşani în luna septembrie a anului trecut, au renunţat la hrană. Ei spun că au recurs la acest protest extrem din nou, pentru că altfel, nimeni nu îi ia în seamă şi încă nu au nici o veste în ceea ce priveşte cea de-a treia tranşă a salariilor compensatorii. „Nu mai renunţăm. Ne cerem un drept promis la disponibilizare. Din fericire, starea noastră de sănătate este bună şi am fost monitorizaţi mereu de echipajele de la salvare. Stăm aici, până aflăm ce s-a întâmplat cu banii noştri, sau cât rezistă organismul”, a precizat Sabin Firizoiu, unul dintre disponibilizaţi. „Am 52 de ani şi am lucrat în mină ani de zile. Acum, când am plecat, sunt nevoit să stau în grevă, deşi atunci când ne-am disponibilizat, ne-au zis că ne dau banii până în decembrie. Asta e, am ajuns să murim de foame pentru un drept al nostru”, spune Petru Blikling. Cei patru ortaci, susţinuţi şi de alţi colegi de-ai lor, au intrat joi seara în greva foamei şi vor să afle de ce au fost minţiţi. Aceştia l-au chestionat vineri după amiază şi pe secretarul de stat în Ministerul Economiei, Sorin Găman, preşedintele Consiliului de Administraţie al CNH, despre problema lor, şi i-au cerut un răspuns, însă, din păcate, nimeni nu poate spune când vor ajunge banii la disponibilizaţi.

Cristina Ghenea

Inspectorii hunedoreni de la Direcţia Generală a Finanţelor Publice (DGFP) şi-au atins obiectivele propuse pentru anul trecut. Sumele atrase suplimentar la buget au fost cu 120 la sută mai mari decât în anul precedent.

Potrivit purtătorului de cuvânt al DGFP Hunedoara, Liviu Beldean, în 2011, inspectorii au efectuat 1.327 de controale la persoanele juridice din judeţ. „Peste 600 dintre aceste controale au fost încrucişate sau au fost cercetări la faţa locului, alte 473 au fost inspecţii fiscale parţiale şi 178 au fost generale”, a precizat Liviu Beldean. Inspectorii care au desfăşurat aceste controale au avut în vedere respectarea legilor de către contribuabili, mai precis respectarea plăţii taxelor şi a impozitelor, dar şi legalitatea operaţiunilor pentru care agenţii economici au solicitat rambursarea taxei pe valoarea adăugată. „În 2011, a fost soluţionat un număr de 428 solicitări de rambursare sau restituire a taxei pe valoare adăugată. Din suma totală solicitată, în valoare de 34.959.000 de lei, s-a admis la rambursare şi restituire, suma de 29.307.000 de lei, iar restul s-a respins”, a adăugat reprezentantul DGFP Hunedoara.

Mai mulţi bani la buget
Ca urmare a acestor controale efectuate la persoanele juridice din judeţul nostru, suma de 261.576.000 de lei a intrat, pe tot parcursul anului trecut, în bugetul Statului. „Mare parte din această sumă vine din diferenţe de impozite şi taxe – mai precis 160.011.000 de lei, în timp ce 67.520.000 de lei reprezintă suma încasată din accesorii, 338.000 de lei este valoarea amenzilor date, iar 33.707.000 de lei sunt bani din confiscări. De asemenea, au fost diminuate pierderile fiscale cu peste 51 de milioane de lei”, mai precizează Liviu Beldean. Astfel, dacă în 2010, în bugetul general consolidat au intrat 118.792.000 de lei, în 2011, valoarea a fost cu 120 la sută mai mare, adică de 261.576.000 de lei.