Cristina Ghenea

Deşi unii cetăţeni se plâng de starea drumurilor din judeţ, administraţiile publice susţin că acţiunile de deszăpezire sunt efectuate continuu. Sute de tone de material antiderapant şi zeci de utilaje vor fi folosite în această iarnă pentru curăţarea şoselelor.

Ce spun primarii din marile municipii
La Petroşani, de exemplu, utilajele au fost scoase pe drumurile municipiului de când a dat primul îngheţ. „Avem un contract pe toată perioada sezonului rece 2011-2012, în valoare de aproximativ 15.000 de euro, potrivit căruia trei utilaje mari, cu plug şi dispozitive de împrăştiere a materialului antiderapant, asigură deszăpezirea pe raza municipiului nostru. În aceeaşi sumă, intră şi circa 200 de tone de sare şi nisip“, a declarat pentru MESAGERUL HUNEDOREAN, Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroşani. De altfel, şi locuitorii municipiului de pe Cerna au parte de străzi curate. „Nu mai puţin de 800 de tone de nisip şi 200 de tone de sare, două autospeciale de deszăpezire, două tractoare cu plug, un buldoexcavator şi două autoutilitare sunt folosite pentru a curăţa drumurile municipiului Hunedoara în această iarnă. Personal, verific dacă deszăpezirea este făcută aşa cum trebuie, iar în ceea ce priveşte plata serviciilor, aceasta se face în baza unui grafic, în funcţie de cât s-a lucrat“, a precizat Ovidiu Hada, edilul şef al municipiului Hunedoara. Cât despre drumurile reşedinţei de judeţ, acestea sunt curăţate cu utilajele primăriei, lucru care aduce economii substanţiale la bugetul administraţiei locale. „Am făcut economii de peste 100.000 de lei până acum. Folosim utilajele pe care le avem şi investim bani doar în materialele antiderapante şi în combustibil, astfel încât să avem şi drumuri curate fără să aruncăm banii aiurea“, spune Mircia Muntean, primarul Devei.

Utilajele, scoase la lucru
Potrivit şefului Serviciului tehnic din cadrul Consiliului Judeţean, Cornel Pricăjan, de curăţarea arterelor judeţene se ocupă patru firme, care au de deszăpezit, în total, 1.420 de kilometri de drumuri. „Pe zona Deva – Brad – Păuliş, lucrează patru autogredere, patru caterpillare, două vole şi şapte utilaje cu lamă şi sare. În zona Orăştiei, se lucrează cu patru utilaje cu lamă şi sare, în Valea Jiului cu două utilaje cu lamă şi unu cu sare, precum şi cu două tractoare cu lamă. Nu în ultimul rând, în zona Haţeg – Hunedoara, au fost scoase patru tractoare cu lamă, patru utilaje cu lamă şi sare şi două buldoexcavatoare cu lamă“, a precizat Pricăjan. Acesta a adăugat că pentru deszăpezirea drumurilor din judeţ, au fost achiziţionaţi 16.400 metri cubi de nisip şi 820 de tone de sare. Consiliul Judeţean a alocat suma de 2.850.000 de lei, pentru aprovizionarea cu materiale antiderapante şi pentru utilajele de deszăpezire necesare acestui sezon, sumă care urmează să fie suplimentată luna viitoare.

Va ceda preşedintele în faţa protestatarilor?
Cei care au luat parte la manifestaţiile antiprezidenţiale desfăşurate în ultima perioadă în toată ţara vor acelaşi lucru: demisia preşedintelui Traian Băsescu. Echipa VOCEA STRĂZII a vrut să afle părerea devenilor cu privire la protestele din ţară şi la posibilele urmări ale acestora şi a adresat oamenilor următoarele întrebări:

1. Credeţi că oamenii vor continua să iasă în stradă, iar preşedintele Traian Băsescu va ceda în faţa protestelor şi va demisiona?
2. De ce?
Daniela Chisiuc, 25 de ani, ospătar:
1. Nu.
2. Pentru că lui îi este bine pe funcţia pe care o ocupă şi nu cred că va renunţa la preşedinţie, oricâte persoane vor ieşi în stradă.

Ioan Soare, 67 de ani, pensionar:
1. Da.
2. Pentru că nu are încotro. Dacă în următoarele două zile, românii tot aşa o ţin, atunci nu va mai avea ce face şi va renunţa.

Mircea Bolunduţ, 67 de ani, pensionar:
1. Da.
2. Pentru că lumea e prea sătulă de toate greutăţile în care ne-a târât. Protestatarii vor continua manifestaţiile şi preşedintele ar trebui să asculte opinia oamenilor care nu-l mai vor.

Gheorghe Uifaluş, 67 de ani, pensionar:
1. Nu, nu cred că va demisiona.
2. La cât e de viclean, mă îndoiesc că îşi va da demisia doar din cauza părerii unor oameni de care, oricum, nu îi pasă.

Rodica Bisorca, 50 de ani, cofetar:
1. S-ar putea să cedeze într-un final.
2. Pentru că oamenii cu siguranţă vor continua protestele în toată ţara şi deja e prea mare presiunea.

Ioan Muntean, 59 de ani, administrator:
1. Da, aşa ar trebui.
2. Pentru că nu merită să fie preşedintele României şi oamenii nu vor înceta cu protestele, până nu îşi vor atinge scopurile.

Ionel Resiga, 33 de ani, muncitor calificat:
1. Nu ştiu.
2. Cu siguranţă, românii vor ieşi la manifestaţii în continuare, pentru că lumea s-a săturat de atâtea greutăţi. Probabil că până la urmă va ceda.

Echipa „Vocea străzii”: Cristina Ghenea – reporter şi Mihai Mărginean – fotoreporter

Cristina Ghenea

Zeci de pensionari, foşti angajaţi ai CFR, s-au înghesuit ieri la ghişeele din Gara Deva, pentru a-şi ridica permisele de călătorie. Spre marea lor uimire, numărul călătoriilor gratuite, aferente acestui an, este de patru ori mai mic decât anul trecut.
Nemulţumiţi, pensionarii au cerut explicaţii reprezentanţilor CFR din gară, însă nimeni nu i-a putut lămuri. „Nu înţeleg cum după 37 de ani de muncă, dintre care 22 am fost angajat al CFR, au tăiat nouă drumuri dus-întors, la care aveam dreptul. Şi nici nu ne spune nimeni de ce s-a ajuns aici“, a declarat pentru MESAGERUL HUNEDOREAN Gheorghe Kuron, unul dintre pensionari. Acesta spune că anul trecut, foştii angajaţi ai CFR, precum şi rudele actualilor ceferişti, au primit permise de călătorie cu 24 de file, care puteau fi folosite pentru 12 drumuri gratuite dus-întors. „Diferenţa este foarte mare şi am vrea să ştim şi noi măcar unul dintre motive. Asta, după ce am lucrat 32 de ani la CFR“, a precizat un alt pensionar devean, Nicolae Groza.

Motivele, o enigmă până şi pentru reprezentanţii CFR
Contactat de MESAGERUL HUNEDOREAN, Romulus Bratu, purtătorul de cuvânt al Regionalei CFR Timişoara, a declarat că nu se ştie dacă pe parcursul anului urmează ca numărul călătoriilor să fie suplimentat. „Este o dispoziţie dată de Societatea Naţională de Transport Feroviar Călători, pentru regionalele CFR din întreaga ţară. Din cele 12 călătorii duble pe care le primeau până acum, s-au tăiat nouă, deci, pensionarii care sunt foşti angajaţi ai CFR, precum şi rudele actualilor angajaţi, nu mai beneficiază decât de trei călătorii gratuite dus-întors. În ceea ce priveşte motivele care stau la baza deciziei, acestea nu ne-au fost aduse la cunoştinţă“, a declarat Romulus Bratu.

Magdalena Şerban

La Vălişoara, începutul de an a accentuat nu numai satisfacţia realizărilor obţinute cu greu în 2011, în urma implementării proiectelor locale de modernizare şi dezvoltare, dar şi vechi nemulţumiri şi noi semne de întrebare.

Câteva nemulţumiri de edil
„Din păcate, după cum s-a observat la recensământul efectuat în 2011, populaţia comunei a scăzut, ceea ce este o veste nu tocmai bună pentru noi. Astfel, de la 1.388 de locuitori câţi erau înregistraţi în 2002, am ajuns la 1.266. Acest regres se observă şi la nivelul şcolilor, numărul elevilor scăzând şi el. Satul românesc începe să tragă serioase semnale de alarmă, generând şi un mare semn de întrebare: încotro ne îndreptăm? O altă nemulţumire sufletească şi nu numai este că avem un proiect demarat prin programul Biblionet şi tot încercăm din luna februarie a anului trecut, să scoatem postul de bibliotecar la concurs, dar nu reuşim nicicum. Ne tot plimbăm cu organigrame şi documete pentru avizări, însă degeaba”, au fost supărările lui Mircea Rovinar (foto), edilul-şef din Vălişoara.

Pro-reorganizare administrativă
Dacă până mai ieri, zvonul unei posibile reorganizări la nivel administrativ îi dădea fiori primarului, în 2012, acesta pune altfel problema. „Deşi am fost împotriva reorganizării unităţilor şcolare, respectiv administrativ-teritoriale, trebuie să recunosc că este o idee care nu cred că ar fi rău să prindă contur. De ce? Spre exemplu, în cadrul Primăriei Vălişoara, din 15 posturi prevăzute în organigramă, avem ocupate doar 13, la final de 2011, aveam trei demisii pe birou, iar în acest an, nu e exclus să apară şi altele. Fiind şi posturi unice, nemaiavând oameni la taxe şi impozite, la registrul agricol, asistenţă socială, nemaiavând un inginer sau un cadru de specialitate la urbanism-cadastru, cred că actualul drum al administraţilor publice locale nu este chiar unul bun. Până la urmă, tot ceea ce ne dorim este să se poată desfăşura o activitate publică normală, cu funcţionari bine pregătiţi, dar şi bine plătiţi, fiindcă, din păcate, cu salariile care sunt acum în sistemul bugetar, mi se pare că se cer foarte multe. Există numai responsabilităţi şi obligaţii, iar drepturi, din ce în ce mai puţine. Nu se poate realiza o activitate eficientă fără un număr de personal corespunzător şi o salarizare pe măsură. Altfel, nu pot fi decât doar disfuncţionalităţi care se manifestă atât la noi în comună, cât şi în alte unităţi administrative din judeţ”, a mai precizat primarul din Vălişoara.

Magdalena Şerban

Finalul anului  2011 a luat o piatră de pe inima edilului din Sântămăria-Orlea, Victor Ioan Filip (foto). În trei cămine culturale proaspăt modernizate, au răsunat colindele şi cântecele de suflet ale românilor.

„Au fost executate reparaţii capitale la trei cămine culturale din comună, pentru că trecerea timpului le-a cam afectat din toate punctele de vedere. La cel din satul Sânpetru, s-a realizat o amplă reabilitare, atât interioară, cât şi exterioară, lucrări care mai apoi au fost inaugurate şi sfinţite. La final de 2011, localnicii au putut să se bucure de căminul modernizat, adunându-se la o seară de colinde. În cazul celui din Bucium, a fost reabilitat doar interiorul,  iar bucătăria a fost dotată cu cele necesare oricărui gen de eveniment dorit de comunitate. Şi aici a fost făcută sfinţirea şi s-a ţinut, luna trecută, o seară de colinde. La Balomir, căminul a impus o reabilitare interioară şi exterioară, inclusiv scări noi, copertină, dotări şi modernizare. A fost şi el sfinţit şi a găzduit o seară de colinde. Avem opt astfel de lăcaşuri în total, mai rămânând să fie reabilitate căminul din Subcetate şi cel din satul centru, pentru că au mare nevoie. În funcţie de bani, vedem cum reuşim să le facem şi pe acestea. Cele trei edificii au fost modernizate pe spinarea bugetului local, pe care ne bazăm mai mereu”, a subliniat Victor Ioan Filip, primarul comunei Sântămăria Orlea.

Carmen Cosman

Minerii din Valea Jiului nu vor protesta la Bucureşti, alături de ceilalţi nemulţumiţi, dar au deschis propriul lor conflict de muncă, înregistrat deja la ITM.

Vor rezolvarea problemelor prin dialog
Nu pleacă la Bucureşti să protesteze, chiar dacă mulţi se gândeau că nu pot să stea deoparte de mulţimea de nemulţumiţi ieşiţi în stradă. Minerii din Valea Jiului au propriile ofuri, dar vor să le rezolve pe cale paşnică, prin dialog. Petre Nica, reprezentantul Sindicatului „Muntele”, a declarat că nu crede în chemarea la „proteste paşnice”, făcută de anumite persoane pe diverse canale. „Cine vrea să protesteze paşnic, participă la un miting organizat de către sindicate sau reprezentanţii lor legali. Ca să chemi atâta lume la un protest paşnic, mi se pare puţin cusută cu aţă albă. Noi vom pleca la Bucureşti, într-o delegaţie, atunci când va binevoi să ne primească ministrul Economiei, căruia i-am trimis o adresă oficială”, a declarat Nica.

E posibilă şi începerea grevei generale
Minerii din Valea Jiului au propriile nemulţumiri, pentru care au declanşat deja conflictul de muncă, înregistrat la ITM şi notificat la CNH Petroşani, aşa cum cere legislaţia în vigoare. Petre Nica nu exclude posibilitatea să se ajungă la grevă generală, dar spune că este un proces mai îndelungat. „Săptămâna aceasta, sau la începutul săptămânii viitoare, vom avea o întâlnire cu mediatorul desemnat de Inspectoratul Teritorial de Muncă Hunedoara. Vom parcurge toţi paşii legali pentru rezolvarea doleanţelor noastre, până la declanşarea grevei generale”, a mai spus Nica. Minerii cer, în principal, majorarea sporului de periculozitate, de la 600 de lei, cât este acum, la 700 de lei, însă conducerea CNH le-a refuzat cererea, pe motiv că nu există banii necesari. „Nemulţumirile noastre vin de la faptul că, în ultimii trei ani, angajaţii CNH nu au mai beneficiat de nici o indexare a salariilor, în timp ce preţurile au tot crescut. Nivelul de trai al oamenilor a scăzut foarte mult”, a  explicat sindicalistul.

Cristina Ghenea

Comisarii de la Protecţia Consumatorului au început controalele în staţiunea Straja. Peste 10 pensiuni şi localuri au fost luate la puricat, în vederea depistării unor nereguli care încalcă drepturile clienţilor.

Potrivit comisarului şef de la CJPC Hunedoara, Romi Cărmăzan, majoritatea abaterilor constatate la operatorii economici controlaţi sunt legate de neafişarea listei de preţuri sau de lipsa unor informaţii importante pentru consumatori. „De exemplu, în unele unităţi de cazare, nu era afişată categoria de clasificare, nu erau afişate tarifele, dar am constatat chiar şi lipsa unor dotări în camerele de cazare“, a precizat comisarul şef Romi Cărmăzan. Astfel, din cele 12 unităţi controlate, în opt au fost găsite nereguli. Patru dintre operatori au scăpat cu avertismente, însă ceilalţi patru au fost amendaţi, valoarea totală a sancţiunilor fiind de 20.000 de lei.

Magdalena Şerban

Primarii judeţului trag tare în 2012, pentru a-şi duce la bun sfârşit lucrările derulate în timpul mandatului. Unii şi-au făcut planuri pentru încă o candidatură, alţii se mai gândesc. Cert este că la trasul liniei, vor să ţină fruntea sus în faţa comunităţii. La fel se întâmplă şi cu primarul din Vaţa de Jos, Milu Folescu (foto), edilul care s-a zbătut ca investiţiile să nu lipsească din agenda sa de prim gospodar al obştii.

Infrastructură pentru dezvoltare
Drumurile, indiferent de natura lor (comunale, judeţene sau naţionale) ar trebui să fie practicabile sută la sută, este de părere Milu Folescu. Aşa că pentru cele din comuna Vaţa de Jos, a luat măsuri. „Am depus în 2011, un proiect la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului pentru modernizarea a 14 km de drum. Este vorba de DC 172 (4 km) şi DC 173 (10 km). A fost aprobat pentru finanţare şi a avut loc licitaţia. Din luna aprilie, preconizăm că vor începe lucrările. Din bugetul local, vrem să asfaltăm drumurile din satele Ociu, Vaţa de Sus, Târnava, Brotuna, Ocişor şi Birtin. Vom mai avea de făcut reparaţii la alte drumuri deteriorate, dar prin balastare şi finalizarea noului pod de la şcoala din Prăvăleni, lucrare efectuată cu bani de la bugetul local. Sunt câteva proiecte care era necesar să fie demarate, pentru că fie nu au existat modernizări, iar situaţia o impunea, fie s-au înregistrat deteriorări cauzate de trecerea timpului sau a traficului intens. Le vom rezolva, pas cu pas”, a subliniat primarul din Vaţa de Jos.

Nici foarte bine, dar nici rău
Cu toate bătăile de cap, uneori, multe supărări şi alergătură cât pentru o viaţă de om, Milu Folescu are şi mulţumiri şi speranţe. „Pentru apă şi canalizare, am depus două proiecte, tot la MDRT. Primul vizează aducţiunea cu apă de la peştera Prihodişte (izvorul de aici am dorit să fie o sursă de alimentare cu apă pentru locuitorii din satele Vaţa de Jos, Vaţa de Sus, Prihodişte şi Basarabasa) şi celălalt, o nouă staţie de epurare, una modernă, pentru Vaţa de Jos. Avem o staţie, dar e primitivă şi nu face faţă aşa cum ar trebui. În satul Prăvăleni, a fost executată lucrarea la reţeaua cu apă, în proporţie de 90 la sută, urmează doar să o finalizăm. Avem multe în lucru, dar le realizăm organizat, pe etape. Dacă ar fi bani foarte mulţi, le-am face toate deodată şi în cel mai scurt timp posibil. Chiar şi aşa, nu ne putem plânge. Mai există şi probleme de natură financiară, ca peste tot, dar sănătoşi să fim, să putem lucra”, a mai spus primarul Milu Folescu.

Magdalena Şerban

Cine ar fi crezut că o comună mică, din judeţul Hunedoara, poate câştiga proiecte pe bandă rulantă? La Vorţa, primarul Emil Radu Bureană (foto) a demonstrat că nimic nu este imposibil, chiar şi într-o zonă în care sărăcia a devenit umbra localnicilor.

Proiecte în desfăşurare
„O primă noutate de bun augur este faptul că proiectul accesat pe Măsura 125A (modernizare drumuri agricole în comuna Vorţa) a fost declarat eligibil, luna trecută. Aşa că am intrat în noul an cu ceva ce nu aveam în 2011: o mare speranţă că proiectul va intra la finanţare (1.000.000 de euro). O altă veste bună este că s-au demarat lucrările la partea de infrastructură a noului parc. Amenajarea lui se face în satul Visca (proiect în valoare de 4.000.000 de lei, reprezentând fonduri de mediu). Abia aşteptăm să-l vedem gata. Va fi un parc de peste 2.000 de metri pătraţi, cu alei, băncuţe, fântână arteziană, locuri de joacă pentru copii, filigorii pentru pensionari, arbori ornamentali şi multă verdeaţă. Toate acestea se completează cu aerul curat de la noi. Tot în 2012, vom continua implementarea proiectului câştigat pe Măsura 322 (modernizare drumuri comunale şi uliţe, înfiinţare «after- school» în reşedinţa de comună şi reeditare festival «Primăvara vorţană»), în valoare de aproximativ 2,5 milioane de euro. La cel accesat şi câştigat pe Măsura 313 (177.000 de euro pentru un centru de informare turistică în Vorţa), urmează demararea procedurii de achiziţie”, a rezumat edilul.

Carmen Cosman

Au intrat din nou în greva foamei şi sunt decişi să nu renunţe la protest, până când problema lor se va rezolva, ori cât le va rezista organismul.

Patru foşti mineri, disponibilizaţi de la CNH Petroşani în luna septembrie a anului trecut, au renunţat la hrană. Ei spun că au recurs la acest protest extrem din nou, pentru că altfel, nimeni nu îi ia în seamă şi încă nu au nici o veste în ceea ce priveşte cea de-a treia tranşă a salariilor compensatorii. „Nu mai renunţăm. Ne cerem un drept promis la disponibilizare. Din fericire, starea noastră de sănătate este bună şi am fost monitorizaţi mereu de echipajele de la salvare. Stăm aici, până aflăm ce s-a întâmplat cu banii noştri, sau cât rezistă organismul”, a precizat Sabin Firizoiu, unul dintre disponibilizaţi. „Am 52 de ani şi am lucrat în mină ani de zile. Acum, când am plecat, sunt nevoit să stau în grevă, deşi atunci când ne-am disponibilizat, ne-au zis că ne dau banii până în decembrie. Asta e, am ajuns să murim de foame pentru un drept al nostru”, spune Petru Blikling. Cei patru ortaci, susţinuţi şi de alţi colegi de-ai lor, au intrat joi seara în greva foamei şi vor să afle de ce au fost minţiţi. Aceştia l-au chestionat vineri după amiază şi pe secretarul de stat în Ministerul Economiei, Sorin Găman, preşedintele Consiliului de Administraţie al CNH, despre problema lor, şi i-au cerut un răspuns, însă, din păcate, nimeni nu poate spune când vor ajunge banii la disponibilizaţi.

Cristina Ghenea

Inspectorii hunedoreni de la Direcţia Generală a Finanţelor Publice (DGFP) şi-au atins obiectivele propuse pentru anul trecut. Sumele atrase suplimentar la buget au fost cu 120 la sută mai mari decât în anul precedent.

Potrivit purtătorului de cuvânt al DGFP Hunedoara, Liviu Beldean, în 2011, inspectorii au efectuat 1.327 de controale la persoanele juridice din judeţ. „Peste 600 dintre aceste controale au fost încrucişate sau au fost cercetări la faţa locului, alte 473 au fost inspecţii fiscale parţiale şi 178 au fost generale”, a precizat Liviu Beldean. Inspectorii care au desfăşurat aceste controale au avut în vedere respectarea legilor de către contribuabili, mai precis respectarea plăţii taxelor şi a impozitelor, dar şi legalitatea operaţiunilor pentru care agenţii economici au solicitat rambursarea taxei pe valoarea adăugată. „În 2011, a fost soluţionat un număr de 428 solicitări de rambursare sau restituire a taxei pe valoare adăugată. Din suma totală solicitată, în valoare de 34.959.000 de lei, s-a admis la rambursare şi restituire, suma de 29.307.000 de lei, iar restul s-a respins”, a adăugat reprezentantul DGFP Hunedoara.

Mai mulţi bani la buget
Ca urmare a acestor controale efectuate la persoanele juridice din judeţul nostru, suma de 261.576.000 de lei a intrat, pe tot parcursul anului trecut, în bugetul Statului. „Mare parte din această sumă vine din diferenţe de impozite şi taxe – mai precis 160.011.000 de lei, în timp ce 67.520.000 de lei reprezintă suma încasată din accesorii, 338.000 de lei este valoarea amenzilor date, iar 33.707.000 de lei sunt bani din confiscări. De asemenea, au fost diminuate pierderile fiscale cu peste 51 de milioane de lei”, mai precizează Liviu Beldean. Astfel, dacă în 2010, în bugetul general consolidat au intrat 118.792.000 de lei, în 2011, valoarea a fost cu 120 la sută mai mare, adică de 261.576.000 de lei.

Magdalena Şerban

„Nu ne vom mai gândi la criză, dacă vom şti să ne canalizăm atenţia spre lucruri concrete“ – este de părere Alexandru Munteanu (foto), primarul municipiului Orăştie.

Ce aduce anul 2012
Perioada de criză a impus unele oprelişti pentru administraţiile publice locale. La Orăştie însă, 2011 a fost un an al investiţiilor, al investitorilor şi al proiectelor europene. Cât despre planurile pentru 2012, numai de bine. „În primul rând, ne vom concentra pe continuarea, respectiv finalizarea proiectelor începute. Aici mă refer la reabilitarea Colegiului Naţional Aurel Vlaicu. De asemenea, Grupul Şcolar Nicolaus Olahus şi cele două şcoli generale sunt beneficiare ale unor programe europene similare, iar în acest an se va lucra şi la reabilitarea lor. Ambulatoriul integrat al Spitalului Municipal Orăştie va intra şi el, în lucrări de modernizare. În prezent, ne aflăm în faza de licitaţie pentru stabilirea firmei care se va ocupa de execuţie. Încercăm, cu resurse proprii, să continuăm lucrările de reabilitare ale Canalului Morii, lucrări pe care le-am început în anul 2009. Le vom continua pe cele din zona blocurilor din cartierele Pricazului şi Mureşul, respectiv lucrări de reparaţii la covorul asfaltic şi amenajarea de noi parcări în soluţie pavaj. Doresc să mai subliniez un lucru şi anume faptul că, pentru prima oară, în Consiliul Local, am reuşit aprobarea unui Studiu de Fezabilitate privind infrastructura în zona cartierelor Mureşul şi Pricazului. Acest studiu cuprinde înlocuirea reţelelor de alimentare cu apă, amenajarea de alei, parcări, trotuare şi spaţii verzi. O altă investiţie importantă pe care dorim s-o începem în anul 2012 este cea privind canalizarea în zona Gării, respectiv pe străzile Luncii, Gării, Târgului şi Moţilor. Documentaţia este depusă la sediul Ministerului Mediului şi Pădurilor şi aşteptăm obţinerea finanţării. Valoarea lucrării se ridică la 4.600.000 lei. Tot în cursul anului 2012, încercăm să accesăm un program de finanţare privind construirea unei noi creşe”, a precizat primarul Orăştiei.

Politica, mai la urmă
Orăştienii spun despre Alexandru Munteanu că a inventat profesia de viceprimar al municipiului (trei mandate). El a cunoscut-o şi pe cea de consilier, iar în ultimii ani, pe cea de primar (un mandat), având, în total, o experienţă de 16 ani în administraţia publică locală. Acum, edilul s-a hotărât că e cazul să lase liber fotoliul de prim om al obştii, atât de mult râvnit şi disputat în ultima vreme. „Pot spune ceea ce am mai spus şi cu alte ocazii, şi anume faptul că, din punct de vedere politic, voi face un pas înapoi. Doresc să rămân în administraţie, dar voi susţine o echipă nouă, tânără, care să ducă mai departe cu succes ceea ce a fost început. Vom vorbi mai multe despre politică şi despre campania din acest an la momentul oportun“, a încheiat edilul şef al oraşului Paliei.

Cristina Ghenea

Elevii bolnavi, care necesită perioade lungi de spitalizare, pot beneficia de şcolarizare în cadrul unităţii sanitare în care sunt internaţi, potrivit unui ordin al Ministerului Educaţiei, intrat recent în vigoare.
Acesta se referă la metodologia de înfiinţare a claselor în spitale şi la şcolarizarea elevilor la domiciliu. „Reţeaua şcolară este propusă de unităţile şcolare şi aprobată de consiliile locale, cu avizul conform al Inspectoratului Şcolar Judeţean. În cazul în care o şcoală din judeţ ne solicită înfiinţarea unei astfel de clase, noi vom fi total de acord, pentru că şi aceşti copii au nevoie de educaţie“, a declarat Marta Mate, inspector şcolar general adjunct al ISJ Hunedoara.

Clasele vor avea cel mult 12 copii
Înfiinţarea unei clase în spital poate fi făcută pentru un număr de cel puţin şase elevi internaţi, care suferă de boli cronice, tulburări neurologice sau altfel de boli ce necesită perioade de spitalizare mai mari de patru săptămâni. De şcolarizarea în spital poate beneficia orice elev din clasele I-XII, iar o grupă nu poate cuprinde mai mult de 12 cursanţi. „Este o procedură binevenită, deşi, deocamdată, la nivelul judeţului nostru nu este nevoie de organizarea unei astfel de clase. Totuşi, în cazul în care vor exista solicitări, este bine să avem în vedere această opţiune. De exemplu, Valea Jiului este o zonă în care metoda ar putea să fie de mare ajutor elevilor, întrucât aici s-au înregistrat cele mai multe cazuri din judeţ, de copii infestaţi cu HIV. Cursurile vor fi susţinute de profesori calificaţi, iar aceştia vor fi plătiţi cu ora“, a mai precizat Marta Mate. Cât despre nivelul de dificultate al lecţiilor predate la aceste clase, cel mai probabil se va merge pe materiile de bază, predate în patru-şase ore pe săptămână, la fel ca şi în cazul elevilor şcolarizaţi la domiciliu. În prezent, în judeţul Hunedoara, 25 de elevi fac şcoală de acasă.

Compania Naţională a Huilei Petroşani va fi îngenucheată de majorarea redevenţelor la resursele minerale. Sumele de plată sunt extrem de mari, iar CNH, prea săracă să le mai poată suporta.
Guvernul a decis majorarea redevenţelor pentru toate resursele minerale aflate sub incidenţa Legii Minelor, pe lângă cele cuvenite statului din operaţiunile petroliere. Conform hotărârii Executivului, redevenţa pentru cărbuni, minereuri feroase şi neferoase a fost majorată de la 4 la sută la 6 la sută din valoarea producţiei miniere. Cele două procente adăugate de statul român vor sufoca CNH Petroşani, care anul trecut a fost oricum nevoită să se descurce, cu toate cheltuielile, fără nici un leu primit ca ajutor de stat sau subvenţie. „Odată cu creşterea redevenţiei la 6 la sută din valoarea producţiei marfă, va fi destul de greu pentru Companie. Nu vom mai putea funcţiona. Încă nu am primit această hotărâre din partea ANRM“, a declarat Constantin Jujan, directorul general al CNH Petroşani. În cifre, suma este extrem de mare, pentru că taxa de 6 procente se aplică la suma de 400 de milioane de lei noi, cât reprezintă producţia marfă a Companiei Naţionale a Huilei Petroşani. (C. Cosman)

Magdalena Şerban

Cine a zis că un primar nu este şi un bun strateg? Dacă nu sunt bani la instituţia ce o cârmuieşte, caută să facă rost din altă parte. La Peştişu Mic, edilul comunei, Leorean Casian Voina (foto), a intrat în noul an cu lecţia învăţată şi temele făcute. Iar dacă finanţele nu vor fi suficiente, nu aşteaptă să-i cadă nimic din cer.

Nimic nu e imposibil
„Nu voi transforma într-o dramă, criza economică. Indiferent de bugetul local, că e mic sau mare, voi încerca să mă descurc cum pot. Pentru 2012, avem în plan două sfinţiri de biserici (cea de la Dumbrava şi cea de la Mânerău), lucrările de reabilitare fiind începute cu aproximativ trei ani în urmă. Primăria a avut un aport financiar de câte 50.000 de lei pentru fiecare. De asemenea, vom inaugura căminul cultural din satul Nandru, lucrările fiind demarate, cam tot acum trei ani şi tot din bugetul propriu (8.000.000 de lei). A fost reabilitat (interior-exterior) şi s-a amenajat şi un loc de joacă pentru cei mici. Alimentarea cu apă a satului Mânerău, demarată prin HG 577 (14.000.000 de lei), este executată în jur de 40 la sută. Aşteptăm să primim şi ultimele tranşe de bani, pentru a o finaliza. În perioada imediat următoare, vom scoate la licitaţie lucrările de modernizare a trei drumuri comunale (din Mânerău, Josani şi Nandru)”, a spus omul din fruntea comunităţii din Peştişu Mic, primarul Leorean Casian Voina.

Se aşteaptă răspunsuri
Cum investiţiile presupun bani, muncă şi mai ales multe drumuri, edilul şi-a căutat din timp soluţii salvatoare la proiectele vizate. Nu i-a fost ruşine să bată la uşi şi să înfrunte birocraţia tipic românească. „Avem depus un proiect pe fonduri de mediu, pentru apă şi canalizare în satele Peştişu Mic, Josani, Nandru şi Valea Nandrului. Sperăm că a fost întocmit cu folos. Mai avem încă unul, la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, pentru asfaltarea a şase kilometri de drumuri, plus două poduri, unul în satul Joseni şi celălalt în Nandru. Construirea unui noi cămin cultural în Peştişu Mic este cuprinsă într-un proiect depus de peste doi ani. Are o valoare de 27.000.000 de lei şi sperăm să avem noroc anul acesta”, şi-a completat primarul comunei Peştişu Mic proiectele pentru acest an.

Cât este de mare pericolul ce roieşte în jurul SMURD-ului?

Proiectul de lege care modifică Legea Sănătăţii a creat controverse în întreaga ţară, întrucât se presupune că Serviciul Mobil de Urgenţă, Reanimare şi Descarcerare (SMURD) ar putea fi desfiinţat. Echipa VOCEA STRĂZII a vrut să afle părerea devenilor cu privire la acest proiect de lege, şi a adresat oamenilor următoarele întrebări:

1. Credeţi că prevederile din noua Lege a Sănătăţii, privind înfiinţarea unor entităţi private care să asigure serviciile de urgenţă, pune în pericol activitatea SMURD-ului?
2. De ce?

Ileana Iojesc, 52 de ani, pensionară:
1. Da.
2. Pentru că aceste servicii vor face o concurenţă neloială SMURD-ului, care este un sistem extraordinar de bun, de care avem mare nevoie.

Nicolae Păstaie, 70 de ani, pensionar:
1. Da.
2. Nu cred că ar fi bine să fie adoptat acest proiect care modifică Legea Sănătăţii, pentru că este foarte bine aşa şi SMURD-ul nu merită să dispară.

Eugenia Ghionţi, 70 de ani, pensionară:
1. Nu ştiu sigur dacă ar pune, sau nu, în pericol activitatea celor de la SMURD.
2. Părerea mea este că toţi cei implicaţi în această schimbare, de la preşedintele Traian Băsescu, până la Raed Arafat, ar trebui să se aşeze la aceeaşi masă şi să ajungă la un comun acord, în favoarea populaţiei, nu doar pentru propriile interese.

Maria Pătrulescu, 56 de ani, economist:
1. Nu ştiu exact.
2. Totuşi, nici bine nu cred că ar fi, pentru că tot ce e privat costă, merge pe profit maxim, şi majoritatea cetăţenilor nu îşi vor permite. Pe de altă parte, sunt de acord cu faptul că trebuie să existe şi un concurent, dar să fie loial.

Alexandru Ciortan, 77 de ani, pensionar:
1. Da, sunt convins că la asta se va ajunge.
2. Pentru că aşa este în România, tot ce este bun trebuie să dispară, iar dacă îl pierdem pe acest Raed Arafat, care a făcut minuni cu SMURD-ul, suntem toţi în plop.

Elena Zăvoianu, 64 de ani, pensionară:
1. Da.
2. Eu cred că cineva încearcă aici să pună mâna pe mulţi bani şi este păcat, pentru că până la urmă, SMURD-ul şi oamenii au de suferit.

Cristina Ghenea

După ce peste 9.700 de hunedoreni au beneficiat de vaccinarea gratuită împotriva gripei, Direcţia de Sănătate Publică (DSP) Hunedoara le-a cerut medicilor de familie din judeţ să sisteze administrarea dozelor. Până în prezent, nu a fost raportat nici un caz în care vaccinul să producă efecte secundare.
„Am fost anunţaţi de la minister că, având în vedere evoluţia favorabilă a virozelor respiratorii şi a gripei din ultimele săptămâni în România, dar şi a faptului că sunt probleme cu dozele de vaccin împărţite medicilor până la această oră, s-a convenit sistarea vaccinării antigripale sezoniere pe o perioadă de 7-10 zile. La rândul nostru, am anunţat toţi medicii de familie din judeţ, iar reluarea vaccinării antigripale nu se va face decât după primirea rezultatelor de la analizele care trebuie efectuate”, a declarat Dumitra Ştefan, directorul DSP Hunedoara. Cât despre proteina care ar lipsi din concentraţia vaccinului, Dumitra Ştefan spune că este vorba despre tulpina B, cea care ajută organismul uman să lupte împotriva îmbolnăvirii cu virusul gripal de tip B.
Doar săptămâna trecută, în judeţul Hunedoara, au fost înregistrate 902 cazuri de infecţii acute respiratorii, din care 343 sunt pneumonii. De la sfârşitul lunii noiembrie, de când a început campania gratuită de vaccinare a populaţiei, şi până în prezent, 9.705 persoane din judeţul nostru s-au vaccinat împotriva gripei.

Maximilian Gânju

Câteva zeci de foşti mineri de la unităţile miniere din Valea Jiului, care s-au disponibilizat în luna octombrie a anului trecut, s-au adunat ieri, încă de dimineaţă, în faţa Companiei Naţionale a Huilei din Petroşani, pentru a cere lămuriri cu privire la ultima tranşă de bani care trebuie să o primească.

În funcţie de vechime, ortacii ar trebui să primească de la CNH între 7.000 şi 8.000 de lei, însă aceşti bani nu se află în conturile companiei, în condiţiile în care ajutorul de stat n-a mai fost acordat pentru minerit. Prin urmare, foştii mineri n-au primit nici un răspuns clar cu privire la drepturile lor şi abia mâine (n.r. miercuri) ar putea primi un răspuns favorabil. „Între Crăciun şi Revelion, ar fi trebuit să intre a treia tranşă din plăţile compensatorii. Atunci, ni s-a spus că sunt bani şi că nu vor fi probleme, că Trezoreria lucrează şi să stăm liniştiţi. Am stat liniştiţi şi banii n-au intrat pe card. I-am lăsat să-şi facă şi ei în linişte sărbătorile, a trecut şi Sf. Ion şi banii tot nu i-am văzut. Deocamdată, vrem să atragem atenţia pentru drepturile noastre şi dacă tot nu vor fi rezolvate, intrăm în greva foamei”, spune unul dintre disponibilizaţi.
Directorul general al CNH, Constantin Jujan, s-a întâlnit cu foştii mineri, însă nu le-a putut da un răspuns cu privire la sumele pe care trebuie să le primească. Jujan le-a explicat oamenilor că în condiţiile în care ar fi avut banii în conturile companiei, nu s-ar fi ajuns la situaţia ca oamenii să protesteze, însă nu depinde doar de el ca sumele să fie alocate din  bugetul statului.

Cu 30 la sută mai puţin la bugetul local pentru 2012, comparativ cu cel de anul trecut, edilul comunităţii din Gurasada s-a pus pe calcule. Mai mult taie decât pune pe agenda de lucru, dar are speranţa că va reuşi să se gospodărească cum trebuie şi în 2012.

„Ce-o fi, o fi. Avem un buget mai mic cu peste 2.500.000 de lei, aşa că ne vom gândi de două ori, înainte de a ne apuca de ceva. Se pare că ne rămân bani doar de mici reparaţii, investiţii de anvergură nu cred că mai putem demara. Cel puţin, până nu pun totul pe hârtie şi îmi fac priorităţile, nu pot fi prea optimist. Mai avem de suportat şi cofinanţarea la proiectul european ce-l implementăm pe Măsura 322. Trebuie să ne orientăm să facem rost de câteva sute de mii de lei (cât presupune plata tva-ului). Proiectul are ca termen final anul 2013, dar îl vom duce la bun sfârşit în acest an, după cum merge execuţia lui. Deşi am încasat peste 90 la sută din taxele şi impozitele pe 2011, nu se ţine cont de acest lucru, în distribuirea banilor la buget. Asta mă supără cel mai tare. Căminele culturale din Gothatea şi Câmpuri de Sus, ce le aveam în perspectivă pentru modernizare, vom vedea cum le vom cuprinde pe listă. Încă mă gândesc cum să fac, ca să fie cât mai bine”, a declarat, nu prea fericit, Silviu Nan (foto), primarul comunei Gurasada. (M. Şerban)

Magdalena Şerban

Nu ştie cât de sărac va fi anul ce tocmai a început, însă ar vrea să ştie ce-i rezervă bugetul local. Aşa că Simion Meteșan (foto) , primarul comunei Balşa, nu-şi face planuri prea mari, până nu vede ce bani vor intra în puşculiţa instituţiei ce-o conduce.

„În funcţie de ce bani vom primi, vrem să punem bazele unui nou cămin cultural în satul centru. Aici a funcţionat unul, din 1990, până acum trei-patru ani, locaţia fiind la origine o şcoală-internat. Este o clădire cu ziduri groase, de piatră, aşa cum se ridicau edificiile în acea vreme. Acest vechi cămin a fost redat bisericii ortodoxe, iar localnicii pot să se folosească de el (să-l închirieze pentru diferite evenimente), dar cu acordul preotului. Sperăm să fie alocaţi bani mai mulţi şi pentru investiţiile ce pot fi demarate prin hotărâri de guvern. De asemenea, sperăm, în ciuda previziunilor sumbre, să reuşim să trecem cu bine şi peste acest an”, declară edilul comunei Balşa.

Cristina Ghenea

În curând, aproximativ 4.000 de elevi hunedoreni vor învăţa de la televizor lecţiile ştiinţifice de la anumite discipline, în cadrul unui program numit „Şcoala Discovery“.

Este vorba despre un program TV, unde vor fi prezentate subiecte ştiinţifice, de la materii ca matematică, chimie, fizică, biologie şi ecologie, până la invenţii. Scopul este de a diversifica resursele de învăţare, în completarea celor de la orele de curs. „Proiectul a fost lansat duminică, de către Ministerul Educaţiei şi cei de la Discovery Networks CEEMEA (n.r. Europa Centrală şi de Est, Orientul Mijlociu şi Africa). Este o iniţiativă care susţine educaţia ştiinţifică în România, încurajând elevii şi profesorii să utilizeze resurse new media la orele de curs“, a declarat Alexandru Lăutaru, şeful Inspectoratului Şcolar Judeţean (IŞJ) Hunedoara.

Cele mai bune şcoli din judeţ
Programul este dedicat elevilor cu vârste cuprinse între 10 şi 18 ani, şi va putea fi folosit începând din 16 ianuarie, până în data de 30 martie. În această perioadă vor fi difuzate peste 55 de episoade, urmând ca acestea să fie reluate pe parcursul semestrului. Programele vor fi dublate în limba română, fără a avea pauze publicitare şi pot fi vizionate acasă sau la şcoală, începând cu ora 14, sau, în reluare, de la ora 9. Potrivit lui Alexandru Lăutaru, cei de la Discovery Networks şi Ministerul Educaţiei au selectat 110 de şcoli din România, care vor fi monitorizate pe parcursul desfăşurării acestui proiect, printre care şi trei unităţi de învăţământ din judeţul Hunedoara. „Este vorba despre cele mai bune licee din judeţul nostru – Colegiul Naţional Decebal, din Deva, Colegiul Naţional Iancu de Hunedoara, din Hunedoara şi Colegiul Naţional Mihai Eminescu, din Petroşani. În total, în jur de 4.000 de elevi hunedoreni vor lua parte la desfăşurarea acestui program“, a mai precizat şeful IŞJ Hunedoara.

Maximilian Gânju

Vremea capricioasă a adus mai puţini turişti în cele două staţiuni din Valea Jiului. Chiar şi aşa, unii cabanieri au văzut oportunitatea de a-şi mai acoperi din pierderi investind, iar alţii, jecmănind turiştii.

Pentru un confort mai bun
Cabanierii şi proprietarii de pensiuni au ajuns la fundul sacului, după ce au înregistrat, de la deschiderea sezonului şi până acum, un grad de ocupare foarte mic. „Pierderile sunt mari şi vin după încă un sezon ratat. Nu ştiu când le vom recupera, pentru că, în vara trecută, s-au făcut investiţii în cabane. Fiecare a luat din buget după posibilităţi şi a mai îmbunătăţit câte ceva, pentru ca turiştii să aibă confort”, spun cabanierii.
Proprietarii de pensiuni şi cabane din Parâng nici nu s-au dat însă de ceasul morţii pentru a ademeni vizitatorii. Au făcut reduceri la cazare înainte de sărbători, pentru ca în ultimele zile, să ridice preţurile. Tot în ideea de a reduce din cheltuieli, nu s-au sinchisit să amenajeze corespunzător pârtiile.

Drumeţiile, o alternativă la schiat
Sezonul trecut a fost destul de greu şi pentru a doua staţiune a Văii Jiului, iar pierderile consistente. În plus, au o problemă destul de serioasă, dat fiind faptul că izvoarele au secat iar apa este insuficientă pentru a fi folosită şi la producerea zăpezii artificiale. Şi totuşi, cabanierii de aici au înţeles că nu-şi pot îndepărta clienţii. Astfel, au făcut pachete cu preţuri reduse, au pus mâna şi au adus zăpadă pentru locurile de pe pârtie unde aceasta s-a topit. Rezultatul se vede cu ochiul liber. Gradul de ocupare este cu mult mai mare faţă de Parâng, pârtiile sunt deschise şi întreţinute în permanenţă, iar turiştii sunt atraşi în staţiune. Când nu se poate schia, cabanierii din Straja încearcă să le ofere alternative turiştilor şi le propun drumeţii pe trasee montane şi petreceri la cluburile din staţiune.

Carmen Cosman

Ultima fiţă în materie de turism este cazarea în diverse castele, cele mai multe medievale, unde doritorii se pot simţi, măcar pentru o noapte, regi sau domniţe. La Castelul Corvinilor, însă, deocamdată se pot organiza doar evenimente festive, însă speranţele nu sunt pierdute.

Atmosferă de basm
Pentru turiştii iubitori de istorie şi o atmosferă medievală, unele castele vin în întâmpinarea acestor cerinţe şi pun la dispoziţie doritorilor spaţii de cazare care îi transferă, măcar imaginar, în Evul mediu. Tarifele sunt mai mari decât cele practicate la hotelurile obişnuite şi în unele cazuri, depăşesc 150 de euro de persoană, dar atmosfera de basm, cu regi sau domniţe, merită toţi banii. Pe lista castelelor care oferă cazare turiştilor, nu se regăseşte, cel puţin deocamdată, Castelul Corvinilor din Hunedoara, dar acest lucru s-ar putea întâmpla după finalizarea proiectului de restaurare. Asta, bineînţeles, cu acordul Ministerului Culturii, fiind vorba despre un monument istoric.

Două nunţi, după doi ani
Deocamdată, la Castelul Corvinilor din Hunedoara se pot organiza doar evenimente festive şi, după doi ani de pauză, două cupluri au spart din nou gheaţa şi şi-au unit aici destinele. „Este o hotărâre a Consiliului Local municipal Hunedoara, prin care se pot închiria anumite săli pentru ceremonii private, pentru 1.000 de lei pe oră. După doi ani de pauză, anul trecut au fost organizate aici două nunţi”, a declarat Nicolae Cerişer, directorul Muzeului Castelului Corvinilor. Pentru aceste evenimente, însă, trebuie respectate anumite reguli de protecţie a monumentului medieval. De asemenea, Castelul a fost şi locul unde s-au turnat mai multe producţii cinematografice, respectiv filme artistice, documentare sau chiar clipuri publicitare.

Unele spaţii ar putea primi noi destinaţii
Pe viitor, totuşi, am putea vorbi şi despre cazare în fosta reşedinţă a lui Iancu de Hunedoara. „Deocamdată, nu se poate vorbi despre cazare la Castel, pentru că trebuie îndeplinite anumite condiţii”, a mai spus directorul Cerişer. Proiectul de restaurare al edificiului este blocat în acest moment, iar vechiul studiu de fezabilitate, care presupunea anumite refuncţionalizări, a fost înlocuit cu un altul, agreat de Ministerul Culturii şi, cel puţin acum, nu se ştie ce va propune din punct de vedere al refuncţionalizării anumitor spaţii.
Castelul Corvinilor a fost construit în secolul al XV-lea de Iancu de Hunedoara, pe locul unei vechi întărituri, pe o stâncă la picioarele căreia curge pârâul Zlaşti. A fost una dintre cele mai mari şi vestite proprietăţi ale lui Iancu de Hunedoara şi, din acest motiv, castelul a cunoscut în timpul acestuia însemnate transformări. El devine astfel o somptuoasă locuinţă, nu numai un punct strategic întărit. Cu trecerea anilor, diverşii stăpâni ai castelului i-au modificat înfăţişarea, îmbogăţindu-l cu turnuri, săli şi camere de onoare. După ce şi-a pierdut utilitatea iniţială, castelul a fost restaurat şi transformat în muzeu. Unic în România ca arhitectură, monumentul este vizitat anual de mii de turişti. „Bântuit” chiar de legenda lui Dracula, Castelul Corvinilor din Hunedoara este recomandat de experţii de la Lonely Planet drept o destinaţie „de vis” şi este inclus în topul celor mai frumoase 10 castele din Europa.

Magdalena Şerban       

La Colegiul Tehnic Agricol „Alexandru Borza“, din Geoagiu, criza s-a oprit la uşă. Anul trecut a băgat ceva bani în buzunarul instituţiei şi a sporit şi numărul elevilor.
Vânzări consistente…
Meseriile pe care le deprind absolvenţii colegiului din Geoagiu sunt mai accesibile, mai la îndemână, având în vedere dezvoltarea fermelor agricole (de cultură şi de creşterea animalelor) şi lipsa acută a personalului calificat. Totodată, ele generează şi câştiguri frumoase. „În anul 2011, veniturile din lotul şcolar (comercializare cartofi, grâu, porumb, orz, legume, pomi, vânzare lapte şi produse lactate etc.), precum şi prestarea serviciilor agricole mecanizate (arat, discuit, semănat) s-au cifrat la 171.238 lei. Deţinem un teren în suprafaţă de 45 ha şi o fermă zootehnică cu un efectiv de 64 ovine, 8 bovine, 2 cabaline, 20 porcine. Putem vorbi de criză la nivel general, însă în ceea ce priveşte vânzarea produselor noastre, nu am simţit-o. Le comercializăm în pieţele şi târgurile de profil sau în mod direct, având clientelă care se deplasează la noi la sediu, pentru a-şi cumpăra cele necesare. Sunt produse bio, de calitate şi au rămas la mare căutare. La nivel de unitate, avem o comisie formată din trei membri, care stabileşte lunar preţurile de valorificare a produselor. Atunci când piaţa este mai dinamică, trebuie să ne adaptăm în timp real, aşa că este necesară o permanentă monitorizare a acesteia. De asemenea, asigurăm necesarul de hrană şi pentru cantina instituţiei, însă suntem mai indulgenţi aici, deoarece meniul trebuie să aibă un preţ cât mai mic şi să fie cât mai variat, elevii oferind şi mâna de lucru. Capacitatea internatului este de 160 locuri, iar a cantinei este de 140 locuri”, a spus Ioan Vălean (foto), directorul Colegiului Tehnic Agricol „Alexandru Borza“ din Geoagiu.
…şi elevi mai mulţi
„Numărul elevilor înregistraţi în anul şcolar 2011/2012 din punct de vedere al înscrierilor este 1.233, adică mai mare decât cel din anii precedenţi. Această creştere considerăm că are la bază faptul că se caută tot mai mult meseriile din agricultură, pentru accesare de proiecte şi pentru fermele particulare. De fapt, avem avantajul că suntem unici în judeţ din punct de vedere a profilului şi mai avem în spate şi o tradiţie de 120 de ani”, a mai precizat Ioan Vălean.

Maximilian Gânju

Zeci de copii din oraşele Văii Jiului, forţaţi de sărăcia în care trăiesc, ajung să fie unicii întreţinători ai unor familii destrămate. Trăiesc alături de bunicii sau mătuşile lor, care au refuzat să-i părăsească, atunci când părinţii lor au făcut acest lucru.
Chiar dacă unii dintre ei abia au învăţat să meargă în picioare, reuşesc să-şi câştige pâinea zilnică de pe urma unei munci nu de puţine ori istovitoare pentru un copil. Nu se plâng, chiar dacă le-ar plăcea să se joace în loc să muncească, dar ştiu că orele pierdute la joacă înseamnă mai puţină mâncare pe masă. De pildă, Valentin locuieşte în cartierul Colonie din Petroşani, într-o casă dărăpănată, împreună cu bunica lui şi alţi doi fraţi mai mici. Părinţii lor i-au părăsit când erau prea mici să-şi dea seama că vor ajunge ai nimănui, aşa că abia dacă şi-i mai amintesc. El este tată şi mamă pentru cei mici şi singurul ajutor al bunicii. Un copil firav, dar foarte isteţ şi muncitor, deşi nu are decât 14 ani.
Două fetiţe abandonate cu câţiva ani în urmă pe scările spitalului şi ajunse în grija bunicii au aceeaşi soartă ca şi Valentin. Fetiţele chiar dacă sunt bine hrănite şi îngrijite, trăiesc în condiţii foarte grele, doar din pensia bunicii. Până în urmă cu un an, îl aşteptau pe Moş într-o casă din lemn, ce aduce mai  mult a colibă. Nu aveau nici măcar lemne să se încălzească. Acum e mai bine, după ce au avut noroc şi au primit un apartament în blocul social.
Doi oficiali din Primăria Petroşani au aflat de situaţia copilelor şi de o bună perioadă de timp, ajută familia năpăstuită, dar şi pe cea a lui Valentin sau alte familii sărace. Nu vor să-şi facă publică identitatea, iar de sărbători, au mers la toţi cu alimente şi dulciuri. „Eu am încercat să ajut familia respectivă cum am putut. Stăteau într-o colibă şi erau vai şi amar, numai sărbători nu aveau”, spune unul dintre cei doi oficiali, care de trei ani încoace, ajută familiile respective ori de câte ori poate.