Adriana Năstase

La iniţiativa primarului Diniş Damian şi cu sprijinul mai multor oameni care iubesc meleagurile mirifice din Băiţa, a fost organizată cea de-a V-a ediţie a „Serbărilor Băiţei”. ,,Ar fi fost mare păcat ca, din cauza crizei economice, localnicii şi vizitatorii obişnuiţi deja cu această întâlnire să aibă de suferit. Aşa că, dispunând de un buget mic, dar de suflete mari, dornice să facă lobby acestui tărâm de vis, ediţia specială a Zilelor Comunei a fost binevenită”, a spus primarul comunei Băiţa, Damian Diniş.

Monografia satului Sălişte

Cu această ocazie, au fost disputate meciuri în cadrul Campionatului Comunal de Fotbal (au participat 12 echipe). Seara primei zile a evenimentului a fost dedicată celor tineri, pentru care, pe scenă au urcat membrii Ansamblului şcolii din Băiţa, urmaţi apoi de formaţia pop-rock „Profetu”. Discoteca organizată a adunat atât tineri, cât şi pe cei mai puţini tineri, dornici să se distreze. Monografia satului Sălişte, realizată de localnica Maria Toma Damşa şi sponsorizată de inginerul Mircea Moga, cetăţean de onoare al comunei Băiţa, a adus un plus cultural manifestărilor. Nu a lipsit punerea în practică a obiceiului Cununa Grăului pe haldina din Băiţa.

Spectacol folcloric de excepţie

Spectacolul folcloric a adunat în număr mare iubitorii de cântec românesc. Pe scenă au urcat nume mari ale muzicii populare autohtone ca: Mariana Deac, Monica Lupu, Cristian Fodor, Ciprian Roman, Bogdan Toma, Mihai Petreuş, Lenuţa Evsei şi mulţi altţii. Acompaniamentul a fost susţinut de Ansamblul Doina Crişului.

Tradiţia merge mai departe

„Sunt mândru de materializarea acestui eveniment şi o să fac tot posibilul ca tradiţia locală să fie transmisă dincolo de graniţele ei, pentru că, să nu uităm că tradiţia nu este doar o amintire a ceea ce a fost, ci mai degrabă o datorie de a o transmite mai departe şi a o îmbogăţi”, a declarat Damian Diniş, edilul şef al comunei Băiţa, omul care susţine atât ansamblul folcloric „Ritmuri zărăndene”, cât şi orice activitate care promovează şi dezvoltă tradiţia acestei frumoase localităţi hunedorene.

Adriana Raluca Mîţ

Din numărul total de locuri de muncă înregistrate în evidenţa Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) Hunedoara, doar 10 la sută sunt în domeniul comerţului. Şi asta, pentru că patronii preferă să angajeze vânzători recomandaţi de persoane de încredere, în detrimentul persoanelor necunoscute.

Locuri de muncă vacante în comerţ

Din cele peste 500 de locuri vacante puse la bătaie de către AJOFM Hunedoara în ultima săptămână, nici măcar 50 nu sunt în comerţ. Astfel, există în jur de 10 locuri de muncă pentru postul de barman, aproape 20 pentru vânzător, cinci pentru ospătar, patru pentru lucrător comercial şi câteva pentru alte posturi din domeniul comerţului.

„Angajaţii iau şi din ce nu le aparţine”

Criza financiară din ultimii ani i-a determinat pe patronii firmelor din comerţul hunedorean să se gândească de două ori înainte de a spune unui posibil candidat „Eşti angajat!”. Chiar dacă teoretic, se spune că „prima impresie contează”, practic, lucrurile nu stau chiar aşa. În momentul în care se prezintă la interviu, candidaţii încearcă să fie cât mai serioşi, obiectivul lor fiind acela de a da o impresie cât mai bună. Dar, o dată ce prin mâinile lor trec constant sume de bani, mult mai mari decât propriul salariu, tentaţia e mare şi unii dintre ei se lasă conduşi de ea. Ana-Maria Szabo, patroana unui magazin cu obiecte de artizanat, situat în centrul Devei, este de părere că: „în ultimul timp, se angajează numai dacă ai relaţii şi asta, pentru că în ziua de azi nu mai există încredere, angajaţii încearcă să ia şi din ce nu le aparţine. Mai nou, se angajează pe bază de interviu, dar pe mine mă interesează în primul rând aspectul fizic şi apoi ce ai în cap, cât de inteligent eşti.” Ionica Lungu lucrează pe postul de vânzătoare de peste patru ani la aceeaşi firmă, şi asta, pentru că a reuşit să câştige, e drept, cu greu, încrederea patroanei: „Am lucrat trei ani la bar şi apoi, patroana a căpătat încredere în mine şi m-a mutat la magazinul alimentar pe care l-a deschis în urmă cu un an, unde sunt şi un fel de administrator. Pe celelalte fete le-a angajat după ce a dat anunţ într-un ziar local, dar nu au stat prea mult. Dacă îţi faci treaba cum trebuie, patronii nu au nici o problemă cu tine, dar dacă eşti neserioasă, la fel eşti şi tratată iar banii sunt pe măsura muncii depuse.”

Adriana Năstase

Comuna Teliucu Inferior, situată în apropierea municipiului Hunedoara, are în componenţă patru sate, respectiv centrul de comună, Cinciş – Cerna, Izvoarele şi Teliucu Inferior, precum şi colonia Frontul II.

2,5 milioane de euro pentru dezvoltarea comunei

Conştienţi de importanţa fondurilor nerambursabile, reprezentanţii administraţiei publice locale din Teliucu Inferior au depus un proiect integrat, în baza măsurii 322, însă diminuarea celor 64 de puncte obţinute iniţial pentru eligibilitatea proiectului a făcut ca administraţia locală să conteste evaluarea acestuia.,,În cadrul acestei măsuri, a Fondului European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, ne-am propus concretizarea a şapte componente de proiect, şi anume: modernizarea mai multor străzi din satele Cinciş – Cerna şi Teliucu Inferior; realizarea alimentării cu apă şi a canalizării în satul Teliucu Superior, precum şi în Colonia „Frontul II“; reabilitarea canalizării menajere pe strada Zorilor din Teliucu Inferior; achiziţionarea unei autovidanje; construirea unei grădiniţe cu program normal în centrul de comună; reabilitarea şi modernizarea căminelor culturale din satele Teliucu Inferior, Cinciş – Cerna şi Izvoarele şi reabilitarea şi modernizarea parcului din Cinciş – Cerna. Valoarea totală a proiectului este de 2,5 milioane de euro”, a declarat ing. Daniel Pupeză (foto), edilul-şef al comunei Teliucu Inferior.

Grupuri de iniţiativă

În Teliucu Inferior funcţionează grupurile de iniţiativă „Moştenitorii“, „Libertatea“ şi „Gospodari europeni“, care implementează proiecte prin administrarea unor granturi obţinute de la Agenţia Naţională de Dezvoltare a Zonelor Miniere (ANDZM) şi, respectiv, de la Agenţia Română pentru Dezvoltarea Durabilă a Zonelor Industriale (ARDDZI). Au fost finalizate cinci astfel de proiecte, pentru: un centru de educaţie tineret; un parc al copiilor şi bunicilor; un teren de sport şi joacă din curtea şcolii primare Cinciş-Cerna; parcul Pinochio, din satul Teliucu Superior precum şi proiectul de susţinere a tradiţiilor şi obiceiurilor strămoşeşti pentru echipa de dansuri şi obiceiuri folclorice a şcolii din Cinciş – Cerna. Proiectul se referă la îmbunătăţirea accesului formaţiei la costume populare autentice şi crearea de condiţii optime de participare la festivalurile de gen. Fiecare proiect a avut o valoare de 20.000 lei, iar acum se vizează depunerea unui alt proiect, pentru un centru cultural în Teliucu Superior, cu o valoare de 60.000 lei. Primăria s-a implicat şi din punct de vedere material, având o contribuţie de peste 10 la sută pentru fiecare investiţie.

Adriana Raluca Mîţ

O zi „cu noroc” pierdută în inima munţilor, în căutare de ciuperci sau fructe de pădure, poate aduce un câştig de 20-30 de lei celor care se ocupă de această „afacere” sezonieră. Dar, oamenii se plâng că preţurile au scăzut mult, faţă de anii precedenţi.

O muncă grea…

Înainte de răsăritul soarelui, la ora patru, ciupercarii pornesc la drum, pentru a nu-i prinde arşiţa zilei. După două ore de mers pe jos, ajung în locurile bine ştiute de „veteranii” acestei meserii, acolo unde ar trebui să se găsească ciupercile. Cât e ziua de mare, ciupercarii se plimbă dintr-o parte într-alta şi adună ciupercile într-un coş mare de paie, pe care îl cară în spate. Seara, sleiţi de putere, merg grăbiţi la punctul de colectare din sat, pentru a vedea cât valorează ziua lor de muncă prin pădure. Pentru a porni într-o nouă „aventură” prin munţi, oamenii au nevoie de cel puţin două zile de odihnă pentru a-şi recăpăta puterile. La fel de istovitoare este şi munca afinarilor: „Sunt plecată de două zile cu soţul meu după afine şi de-abia de o oră am ajuns acasă. A fost foarte greu, am prins şi ploaie şi caniculă, dar s-a meritat. Am adunat în jur de 40 de kilograme de afine şi o să mergem cu ele în Deva sau în Petroşani la piaţă, să le vindem”, spune Cristina Ilie.

…de care profită „colectorii”

„Nu ducem afinele la „colector”, pentru că ne oferă doar patru lei pe kilogram, pe când la piaţă le vindem dublu. Cel care colectează afinele îşi bate joc de munca noastră, pentru că le dă de trei-patru ori mai scumpe”, mai spune Cristina llie. Gheorghe Lascu, 55 de ani, merge după ciuperci în fiecare an, şi asta, pentru că singurul său venit este ajutorul social oferit de primărie, de 125 de lei. Dar, în acest an, a mers de câteva ori şi s-a dat bătut, deoarece „colectorii” au redus foarte mult preţurile: „Umblu o zi întreagă după 10 kilograme de ciuperci, pe care primesc 15-20 de lei. Anul trecut, a meritat să merg, obţineam şi cinci-şase lei pe un kilogram de pitoance.” Florin Munteanu locuieşte în comuna Pui, o regiune înconjurată de munţi. Bărbatul adună fructe de pădure şi ciuperci pentru că este nevoit să o facă: „În acest an, nu se prea rentează să strâng ciuperci sau afine. În anii trecuţi reuşeam să fac pe zi din ciuperci şi 100-150 de lei, acum, în zilele cele mai bune de-abia strâng 20-30 de lei. Şi asta, pentru că au scăzut mult preţurile. Dar nu am ce face, am un copil de crescut şi cu ajutorul de la Primărie de 250 de lei, nu prea mă descurc.” Chiar dacă ciupercarii şi afinarii sunt nemulţumiţi de preţurile care li se oferă, ei continuă să meargă în pădure la cules şi asta pentru că totuşi reuşesc să aducă nişte bani în casă, dar sunt optimişti şi speră că preţul merişoarelor sau al zmeurei, care mai au puţin şi se coc, vor fi mai ridicate şi astfel, munca le va fi răsplătită.

Reprezentanţii Inspectoratului Judeţean de Poliţie (IPJ) Hunedoara au deschis oficial, de astăzi, un cont pe reţeaua socială de comunicare virtuală Facebook, pe care vor posta informaţii despre activitatea lor zilnică.

Prieten cu Poliţia

Oamenii legii hunedoreni s-au hotărât să elimine barierele de comunicare dintre ei şi cei pentru care lucrează şi au decis că un cont pe o reţea virtuală de socializare este binevenit. Poliţiştii hunedoreni vor posta pe această pagină imagini de la acţiunile desfăşurate în judeţ, filmuleţe şi spoturi preventive, buletine informative, dar şi alte informaţii, ce ar putea veni în sprijinul cetăţenilor. „Activarea acestui cont înseamnă un alt instrument de comunicare cu comunitatea, prin care să transmitem mesajele noastre preventive. Pe această pagină, vor fi încărcate clipuri şi spoturi video, pe diferite domenii de interes, pe care cetăţenii le vor putea vizualiza, date statistice la zi, dar şi fotografii de la acţiunile desfăşurate de poliţiştii hunedoreni în comunitate”, a declarat inspectorul Andrea Fieraru, din cadrul Compartimentului de Analiză şi Prevenire a Criminalităţii al IPJ Hunedoara. În prezent, site-ul Facebook are pe glob circa 400 de milioane de utilizatori înregistraţi, fiind frecventat de 540 de milioane de persoane în fiecare lună. (L. Botici)

Livia Botici

În comuna Râu de Mori, primarul Niculiţă Mang (foto) a demarat lucrările la implementarea unui proiect, pentru realizarea reţelei de canalizare în localităţile Clopotiva, Ostrovu Mare şi Ostrovu Mic, precum şi modernizarea drumului dintre „Casa Verde” şi satul Brazi.

Lucrările au început

Proiectul reprezintă „renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale”, iar în comuna Râu de Mori, au început deja săpăturile necesare, la ora actuală, drumul dintre Ostrovu Mic şi Clopotiva fiind impracticabil. „De asemenea, momentan, se mai fac unele amenajări la primărie. Astfel, se betonează câteva alei de acces şi urmează ca, pe viitor, să montăm şi două fântâni arteziene”, ne-a spus, Niculiţă Mang, primarul comunei Râu de Mori.

Proiecte peste proiecte

În prezent, lucrările la Căminul Cultural din Ohaba – Sibişel sunt aproape la final. De asemenea, de acum încolo, echipa de fotbal Retezatul Râu de Mori va putea juca acasă, întrucât terenul de fotbal este funcţional. „În zona de agrement de la Râuşor se execută defrişări în vederea amenajării unei pârtii de schi, obiectiv ce se va realiza în colaborare cu un agent economic privat. Totodată, am lucrat şi la drumul din centrul de comună, unde s-a amenajat o rigolă betonată, pentru captarea scurgerilor de ape de pe versanţi şi s-au făcut pietruiri, construindu-se şi podeţe de acces la fiecare poartă”, spune Niculiţă Mang.

Centru de Informare Turistică în comună

Un alt succes al primarului Niculiţă Mang reprezintă faptul că proiectul prin care se urmăreşte înfiinţarea unui Centru de Informare Turistică în comună a fost declarat eligibil. „Suntem în stadiul pregătirii documentaţiei necesare pentru realizarea achiziţiilor publice, a proiectării. Sperăm ca în acest fel, să punem în valoare adevăratele bogăţii ale zonei, oferind suportul informaţional necesar. Valoarea totală a proiectului este de 199.000 euro”, ne-a declarat edilul.

Adriana Raluca Mîţ

În ultimele săptămâni, controalele de stat pe trenurile personale hunedorene s-au intensificat. Cei vizaţi sunt atât călătorii, cât şi „naşii”, iar scopul acestora este diminuarea numărului călătoriilor frauduloase.

Controale la navetişti

Dacă până acum câteva săptămâni, unii dintre cei care călătoreau cu trenul nu îşi procurau bilet, ci „mergeau cu naşul”, pentru că ieşeau mai ieftin, se pare că reprezentanţii CFR s-au prins de acest lucru şi au hotărât să ia măsuri. „Controale în trenuri s-au efectuat tot timpul, dar în ultimele săptămâni, s-au intensificat”, spune Romulus Bradu, purtătorul de cuvânt al Regionalei TF Timişoara. Activitatea de supracontrol este, în principiu, efectuată de către Serviciul Control Trenuri, în toate trenurile, dar mai intensificată în cele personale unde sunt înregistrate cele mai multe călătorii frauduloase. „Pot să vă spun că în aceste săptămâni, de când se efectuează controale, s-a redus numărul celor care circulă ilegal, dar încă nu pot să vă dau o cifră exactă”, mai spune Romulus Bradu.

Legislaţia feroviară

„În cazul în care călătorii sunt prinşi fără legitimaţie de călătorie, li se taie bilet cu tarif de taxare în tren, care, bineînţeles, este superior tarifului de la casă, iar celor care fac scandal sau nu au bani să plătească biletul li se întocmeşte proces verbal”, declară purtătorul de cuvânt al Regionalei TF Timişoara. „La tarif de casă, se emit bilete doar când călătorii urcă în tren din puncte de oprire unde nu există posibilitatea procurării de la personal autorizat, cu condiţia solicitării acestora imediat după urcare, în caz contrar aplicându-se tariful de taxare în tren”, se arată în Condiţiile de Călătorie ale CFR.

Adriana Raluca Mîţ

Într-un ziar cu anunţuri de mică publicitate local, există şapte anunţuri de vânzare a mai multor locuri de veci în cimitirele din Deva sau Hunedoara. Ceea ce „comercianţii”, însă, nu ştiu, e faptul că traficul de locuri de veci prin ziare este ilegal.

Un business rentabil

Hunedorenii încearcă să se descurce cum pot pe timp de criză şi vin cu tot felul de idei, din cele mai ciudate. Mai nou, s-a extins un business, prin care se vând morminte, din care se obţin sume mari de bani, ţinând cont de faptul că preţurile oscilează între 3.000 şi 7.500 de lei. „Vând loc de veci în cimitirul Buna Vestire. Preţ foarte avantajos” sau „Vând loc de veci în cimitirul catolic”, acestea sunt doar două dintre anunţurile apărute în ziarul de mică publicitate local. I-am contactat telefonic pe cei doi ofertanţi. Femeia care a dat unul dintre anunţuri a cerut 4.500-5.000 de lei pentru un cavou, dar este dispusă să lase din preţ cel mult 1.000-1.500 de lei, pentru că „am nevoie de bani urgent şi de-aia mai las din preţ”, dar m-a asigurat că „mormântul este lângă alee, nu e nevoie să mergi printre alte morminte, pentru a ajunge la el”. Autoarea celui de-al doilea anunţ oferă un mormânt în care pot fi construite trei cavouri, de aceea a şi ridicat preţul la 6.700 de lei, negociabil. „Este un loc frumos, are bordură de ciment. În privinţa actelor nu trebuie să faceţi nimic, îi daţi 100 de lei administratoarei cimitirului şi ea va face toate actele prin care mormântul va fi trecut pe numele dvs”.

Ce spune legea

Potrivit art. 13 şi 15 din Regulamentul pentru Organizarea şi Funcţionarea Cimitirelor Parohiale şi Mănăstireşti din cuprinsul Eparhiilor Bisericii Ortodoxe Române „este interzisă vânzarea locurilor concesionate, dreptul de concesiune putând fi dobândit numai prin donaţie şi succesiune legală sau testamentară, orice convenţie contrară fiind nulă. „Ceea ce se poate vinde în mod legal sunt „doar monumentele de pe locul de veci concesionat (placa de marmură, cavoul etc)”, spune Camelia Cotoară, purtătorul de cuvânt al Primăriei Deva, care ne-a asigurat că acele locuri de veci puse spre vânzare sunt de fapt cavouri şi nu morminte. Atunci, cum se explică al doilea anunţ la care am sunat?

Pentru a obţine un loc de veci legal, „solicitantul trebuie să se adreseze direct Parohiilor ortodoxe sau către SC Urban Construct SA, instituţii care concesionează cimitirele care se află în domeniul public al municipiului Deva”, a mai spus Camelia Cotoară.

Recent, au avut loc manifestările ocazionate de împlinirea a cinci ani de la înfiinţarea Asociaţiei Judeţene „Sarmizegetusa” a Cadrelor Militare în Rezervă şi în Retragere.

Monumente impunătoare

Invitatul special al rezerviştilor orăştieni la eveniment a fost primarul municipiului Orăştie, Alexandru Munteanu (foto). „Noi reprezentăm Orăştia, considerată a fi poarta de intrare către marea cultură şi civilizaţie dacică, reprezentată de cetăţile din Munţii Orăştiei. Istoria noastră de început s-a făurit şi s-a scris dinspre Costeşti înspre Deva. De aceea, oricine trece prin Orăştie va putea vedea impunătoare monumente, care amintesc de strămoşi: Burebista, Decebal, Semnul Dacic sau Izvorul de Aur al Dacilor. Acestea ne reprezintă, alături de monumentul Paliei lui Şerban Coresi şi suntem mândri de originile noastre”, a declarat edilul orăştian.

Paradă militară

Manifestările au debutat cu un simpozion şi cu lansarea volumului monografic „Sub faldurile tricolore”, redactat în condiţii tipografice excepţionale, de către Asociaţia Judeţeană „Sarmizegetusa” şi sub coordonarea unui colectiv de cadre militare, condus de colonelul în rezervă Dănilă Moldovan. La final, publicul şi invitaţii au asistat la desfăşurarea unei parade militare în centrul municipiului Deva.

Speriaţi de situaţia dezastruoasă în care se află economia ţării, tot mai mulţi hunedoreni şi-au pus nădejdea în jocurile de noroc gen Super Bingo Metropolis sau Loteria Română, dar au cam evitat aparatele de jocuri electronice.

Favorite sunt cele cu numere

„Speranţa moare ultima”-acesta este proverbul după care se ghidează hunedorenii, chiar şi pe timp de criză. Dovada celebrului proverb românesc o reprezintă numărul mare de persoane care bagă bani în jocurile de noroc, sperând că vor avea un trai mai bun. În timpul scurt în care am stat de vorbă cu Teodor Negru, vânzător ambulant pentru emisiunea-concurs Super Bingo Metropolis, aproape în fiecare minut, veneau oameni şi introduceau bilete în urnă. „Deşi preţurile biletelor sunt destul de ridicate, între 10 şi 20 de lei, sunt tot mai multe persoane care vin şi joacă la noi şi asta, pentru că oamenii încă mai trăiesc cu speranţă”. Am stat de vorbă şi cu o casieră a unei agenţii a Loteriei Române din Deva, Dina Lilianu: „Faţă de anul trecut, a mai crescut numărul celor care joacă la Loteria Română, iar când sunt reportate sume mari de bani, se înghesuie foarte multă lume”.

Nu de aceleaşi profituri se bucură însă agenţiile de pariuri sportive şi deţinătorii aparatelor de jocuri electronice. „Situaţia stă foarte rău la jocurile electronice. Este ora 13 şi nu sunt în aparat nici măcar doi lei”, mai spune Dina Lilianu. La casele de pariuri din Deva, numărul clienţilor este cam tot acelaşi ca şi în anii trecuţi dar nu se mai joacă sume mari de bani, în medie câte doi-trei lei, cel mult cinci lei. Am cerut şi părerea unui jucător: „Joc la pariuri sportive o dată, de două ori pe săptămână, cel mult cinci lei pe bilet şi asta, pentru că nu are rost să bag mai mult, pentru că poate nu câştig”, spune Sorin Lihu. (A. R. Mîţ)