Pentru comuna Buceş, casele dispersate înseamnă crearea şi consolidarea unor drumuri de acces. Iar primarul de aici, Traian Mărcuş Achim (foto), vrea să asigure tuturor membrilor comunităţii aceleaşi condiţii, începând cu drumurile şi până la sistemul de iluminat public. Aşa că munca e pe măsură.

“Acum, amenajăm un drum de acces la şapte case în satul Vulcan. Era impracticabil total şi trebuia să luăm măsuri în acest sens. Nu se putea ajunge cu maşina, de exemplu, ceea ce putea fi vital în caz de nevoie de salvare sau de alte complicaţii. Pe Măsura 125B am câştigat o finanţare europeană de 1,5 milioane de euro, cu ajutorul căreia modernizăm drumurile forestiere din satele Stănija, Tarniţa şi Mihăileni. A avut loc licitaţia şi suntem în plin proces de execuţie. Ne vom încadra cu brio în termenul limită, care este luna noiembrie a acestui an. Am mai depus un proiect şi pentru drumurile agricole, pe Măsura 125A, dar din cauza poziţionării acestora, la nivel de comună, am pierdut mult la punctaj şi nu a fost declarat eligibil. Vom încerca însă să ne reorientăm, pentru a cuprinde pe lista de investiţii şi respectivele drumuri”, a spus Traian Mărcuş Achim, primarul comunei Buceş.

Magdalena Şerban

Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor Deva a demarat formalităţile legale necesare recuperării sumelor reţinute din pensie, cu titlu de CAS (5,5 la sută), de către Casa Judeţeană de Pensii. Pot beneficia de demers toţi pensionarii cărora le-au fost făcute aceste reţineri băneşti.

Gratuit, fără termene, fără cozi şi fără birocraţie
“E nevoie de o copie în două exemplare după cartea, respectiv buletinul de identitate, copie tot în două exemplare a tuturor taloanelor de pensie pentru perioada reţinerii (în situaţia în care sunt pensionari care nu-şi mai găsesc taloanele, pot prezenta doar ultimul talon) şi un tabel nominal semnat, privind acordul pentru demararea litigiului. Tabelele vor fi completate şi semnate la  sediul nostru din Deva, Strada Împăratul Traian, nr. 33, în perioada 2 mai-15 iunie 2012”, a precizat Francisc Kovacs (foto), preşedintele CARP Deva. Potrivit lui, prin aceste acţiuni se preîntâmpină îngreunarea sau chiar blocarea activităţii instanţelor de judecată, iar pensionarii nu trebuie să mai aştepte la registratura instanţei pentru depunerea actelor, iar mai apoi, să se prezinte la termenele de judecată. Reprezentarea juridică se face prin avocatul CARP Deva, acesta asigurând asistenţă până la recuperarea efectivă a sumelor de bani obţinute. “Ne adresăm şi nemembrilor pensionari care doresc să-şi recupereze sumele, cu obligaţia ca şi aceştia să prezinte aceleaşi acte”, a mai arătat Francisc Kovacs.

Magdalena Şerban

Datat din 1904, Sanatoriul de Pneumoftiziologie Geoagiu sfidează parcă trecerea vremii. Dacă până mai ieri, nu conta decât menţinerea activităţii în linie dreaptă, acum, se pune problema dezvoltării şi modernizării. Bugetul nu e mare, dar suficient pentru investiţii, dacă e bine gestionat.

“Bugetul unităţii este asigurat prin contractul încheiat cu Casa de Asigurări de Sănătate (97,08 la sută), 2.89 la sută reprezintă suma provenită de la Ministerul Sănătăţii şi 0.09 la sută revine din concesiuni şi închirieri. Referitor la cel asigurat de Casa de Sănătate, se fac regularizări trimestriale, în funcţie de zilele contractate. Acest lucru nu înseamnă că ne rezumăm să asigurăm doar strictul necesar (hrană, medicamentaţie, salarii, plata utilităţilor etc.), ci avem şi investiţii în derulare. În 2011, de exemplu, s-a realizat partea de proiectare şi s-au demarat reparaţii capitale cu finanţare de la Ministerul Sănătăţii şi Consiliul Judeţean Hunedoara. În anul curent, vom continua seria de reparaţii, tot din fondurile obţinute de la Minister şi de la Consiliul Judeţean, iar în planul de dezvoltare, am cuprins şi un sistem informatic integrat. Acesta va fi implementat din fondurile europene obţinute printr-un proiect depus la Ministerul Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţiilor, la care se va adăuga şi cofinanţarea de la autoritatea locală, sănătatea fiind o prioritate în planul de dezvoltare a judeţului”, a arătat Dorel Bretean (foto), managerul Sanatoriului de Pneumoftiziologie Geoagiu. Potrivit acestuia, prin sistemul informaţional integrat, se va putea permite controlul complet şi administrarea individuală a pacienţilor, personalului, inventarului, resurselor, gestiunilor şi tuturor celorlalte funcţiuni ale spitalului şi va furniza rapid conducerii informaţia exactă asupra stării şi a costurilor unei îngrijiri profesionale a pacienţilor din cadrul unităţii medicale. Aici, anual, peste 1.500 de bolnavi vin pentru internare, instituţia spitalicească deservind 23 de judeţe, la care se adaugă şi Bucureştiul.

Magdalena Şerban

Duminică, începând cu ora 16, satul Runcu din comuna Lelese va găzdui un eveniment important pentru comunitatea pădurenilor şi anume, lansarea proiectului european câştigat pe Măsura 125B, lansare care se va face cu joc şi voie bună.

“Proiectul demarat şi câştigat prin PNDR, ce vizează modernizarea drumului forestier DF022 Govăjdie – Runcu Mare – Vadu Dobrii, se află în faza procedurii de achiziţii. Sunt nişte bani europeni bineveniţi pentru noi (1,5 milioane de euro), drumurile fiind în general, costisitoare. Va aduce beneficii nu doar locuitorilor din Lelese, ci şi celor din comunele vecine (Bunila, Lunca Cernii, Cerbăl), precum şi Romsilva, ce va putea să-şi pună în valoare lemnul din zonă, cu mult mai uşor. Invit pe această cale pe toţi pădurenii şi toţi locuitorii judeţului Hunedoara să participe la manifestare. La ora 16, vor avea loc expunerile cu privire la proiect, iar de la ora 17, se va desfăşura o tombolă cu premii, sponsorizată de SC TOUR IMPEX GROUP SRL (produse marca STIHL), companie căreia doresc să-i aduc mulţumiri pentru că ne este alături. De la ora 18, se va încinge un joc pădurenesc ca pe vremuri,  ce se va termina a doua zi, tot conform obiceiului. Îndrăgitul interpret de muzică populară Adrian Stanca va face atmosfera şi mai specială”, a declarat, Ciprian Achim (foto), primarul comunei Lelese.

Magdalena Şerban

Direcţia Silvică Hunedoara s-a confruntat în această primăvară, cu o suită de incendii de păduri. Anul trecut, au fost înregistrate peste 100 de asemenea incidente, numărul lor dublându-se în 2011, faţă de 2010. Nici în anul curent, situaţia nu a fost mai puţin arzătoare.

Numărul incendiilor a crescut de trei ori
„În această primăvară, au fost 28 de  incendii în suprafaţa fondului forestier administrat de Direcţia Silvică Hunedoara şi peste 200 de incendii la a căror stingere a participat personalul silvic. Faţă de primăvara anului trecut, numărul acestora a crescut de trei ori. Cauza principală o reprezintă faptul că oamenii curăţă păşunile de resturi vegetale prin incendiere. Zonele puternic afectate  în acest sens au fost: Haţeg, Geoagiu, Brad, Baia de Criş, Ilia, Dobra şi Grădişte. Rog toţi proprietarii de terenuri agricole să ţină cont că trebuie să-şi supravegheze acţiunile de curăţare şi fertilizare a suprafeţelor, prin incendiere. Este foarte periculos să laşi focul aprins şi să pleci. Poate fi chiar fatal”, a fost îndemnul lui Emil Ignat (foto), directorul Direcţiei Silvice Hunedoara.

Continuă  împădurirea
Char dacă incendiile s-au ţinut lanţ, „Luna pădurilor” (n.r. luna în care se plantează arbori) se afă în plină desfăşurare  în judeţ. “Perioada din an propice plantării arborilor este, în general, 20 martie – 1 mai, în zona montană. Pentru că au fost  căderi masive de zăpadă în zona Văii Jiului şi Ţara Haţegului, ocoalele silvice locale e firesc să nu reuşească să încheie lucrările de împădurire conform graficului general al acţiunii  (15 martie – 15 aprilie), pământul fiind mult timp îngheţat şi acoperit cu strat de zăpadă. Acestea vor fi finalizate în jurul datei de 20 mai. Suprafaţa totală pe care vor fi plantaţi arbori în acest an însumează 200 de hectare şi se vor folosi peste un milion de puieţi forestieri”, a mai precizat Ignat. Potrivit acestuia, din cele 320.000 de ha, cât cifrează pădurile din judeţ, Direcţia Silvică Hunedoara administrează 157.000 de ha, aflate în proprietatea statului şi încă 60.000 de ha, prin contracte de pază şi servicii (proprietăţi
publice şi private), la acestea, adăugându-se cinci ocoale silvice private, care administrează suprafeţele împădurite.

Mircea Crivăţ

– Doamnă Eleonora Gavrilesc (foto), sunteţi cunoscută peste tot ca femeia care a pus pe picioare, aici, la Călan, o şcoală postliceală sanitară, ce a asigurat calificarea în profesia de asistent medical, în diferite specialităţi, a peste 3.000 de tineri din întreg judeţul. Şcoala pe care o conduceţi este cunoscută astăzi în întreaga ţară. Ce v-a făcut să renunţaţi la o afacere de succes şi să intraţi în bătălia pentru funcţia de primar al oraşului Călan?

– Trăiesc în acest oraş de peste 30 de ani, mă consider un călănean, şi mă doare inima când văd că oraşul meu parcă se scufundă de la o zi la alta. Nu mai suport să văd cum acest oraş, care cu 20 de ani în urmă, era o localitate urbană prosperă, plină de viaţă, cu mii de locuri de muncă, cu oameni mulţumiţi şi fericiţi, a devenit de la an, la an, un oraş calamitat, cu oameni care abia trăiesc de pe o zi pe alta. Un oraş care nu le oferă nici un viitor locuitorilor săi, care nu-şi mai găsesc aici un loc de muncă, nu mai are spital, nu are o grădiniţă, unde tinerii n-au un loc de agrement, o bază sportivă. Un oraş cenuşiu, pe care, voind parcă să-i vestească sfârşitul, doar ciorile îl cotropesc. Şi văzând eu aceste lucruri, am simţit că  este cazul să mă implic, să fac ceva, pentru a schimba această stare de lucruri.
– Deci, v-aţi propus să schimbaţi lucrurile în bine în oraşul dumneavoastră, iar aceasta o puteţi face din poziţia de prim gospodar, de primar al Călanului?
– Tocmai de aceea, m-am hotărât să candidez la funcţia de primar al oraşului. Nu vreau să ajung la primărie ca să mă îmbogăţesc. Am o situaţie materială bună, din acest punct de vedere îmi ajunge ce am. Dar vreau cu toată puterea fiinţei mele să fac ceva pentru acest oraş, pentru concetăţenii mei. Sunt la vârsta deplinei maturităţi, am experienţă suficientă în managementul unei societăţi, în administrarea unei firme, am dovedit-o prin tot ce am realizat până acum. Locuitorii Călanului să fie  convinşi că pot să administrez cu răspundere şi pricepere oraşul nostru, în aşa fel, încât în scurt timp, să-şi schimbe faţa, fiindcă vreau din tot sufletul să-i schimb destinul – şi oraşului şi al locuitorilor săi  – în mai bine. Consider că a sosit vremea să dau şi eu ceva din puterea mea de muncă, din experienţa mea  Călanului şi concetăţenilor mei, care în aceşti ani, m-au ajutat să ajung pe poziţia pe care mă aflu acum.
– Puteţi să ne spuneţi, în situaţia în care veţi ajunge primar, care sunt primele trei obiective asupra cărora vă veţi concentra pentru a le pune în practică, în cel mai scurt timp?
– În primul rând, voi aduce câţiva investitori puternici şi serioşi în Călan – cu care sunt deja în tratative – cu ajutorul cărora se vor crea locuri de muncă în oraş. Apoi, mă voi zbate şi nu mă voi lăsa, până ce nu vom deschide în oraş, într-un timp cât mai scurt, un centru medical de urgenţe şi pentru prim ajutor, cu program non-stop. De asemenea, vom deschide o grădiniţă cu program prelungit, şi o şcoală step-by-step, unde mamele să-şi poată duce copiii. Mai am şi alte obiective în programul meu, dar despre ele vom vorbi mai pe larg, data viitoare.

Vizita lui Dan Diaconescu în judeţul Hunedoara s-a încheiat luni seara, însă ecourile acesteia sunt încă vii. Astfel, după ce mii de oameni l-au întâmpinat pe Dan Diaconescu în periplul său prin localităţile din judeţ, organizaţia PP-DD Hunedoara este acum asaltată de mii de simpatizanţi care doresc să se înscrie în Partidul Poporului. „Ca om politic, nu am mai trăit niciodată aşa ceva. Eu şi colegii mei din organizaţiile PP-DD din judeţ suntem efectiv asaltaţi de mii de oameni, care sunt decişi să ne fie alături”, a declarat Haralambie Vochiţoiu, preşedintele organizaţiei PP-DD Hunedoara şi candidatul acestei formaţiuni la funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean.

„Venim dimineaţa la opt la partid şi plecăm acasă spre miezul nopţii, fiindcă este un volum foarte mare de muncă, având zilnic sute de oameni la nivelul filialelor locale şi mii de oameni la nivel judeţean. Asta înseamnă că în cel mai scurt timp, vom ajunge la peste 10.000 de membri. Dan Diaconescu e foarte iubit în judeţul Hunedoara, PP-DD va obţine spre 40 la sută la locale”, a adăugat Vochiţoiu. Referindu-se la vizita fondatorului PP-DD în judeţul Hunedoara, Vochiţoiu a precizat că Dan Diaconescu a rămas impresionat de primirea pe care i-au făcut-o hunedorenii. „Vă pot confirma că Dan Diaconescu a fost impresionat de primirea de care a avut parte în judeţ. Spre exemplu, la Deva, oamenii l-au aşteptat ore bune, şi au discutat cu el până spre miezul nopţii. Însă, în toate localităţile din judeţ, fie că au fost sate sau oraşe, oamenii au fost încântaţi că Dan Diaconescu a venit să-i viziteze. Partidul Poporului va câştiga alegerile şi va înlătura clasa politică mincinoasă de la putere”, a subliniat Haralambie Vochiţoiu. (Valentin Popescu)

Maximilian  Gânju

Deputatul hunedorean, Monica Iacob Ridzi, a anunţat că foştii mineri îşi vor primi şi alocaţiile de cărbune pe anul 2011, dar şi contravaloarea în bani a celor 3.000 de kilowaţi, de care ortacii ar fi trebuit să beneficieze anul trecut.

Au fost semnate documentele necesare
Pentru acest an, conducerea CNH Petroşani şi Sindicatul Muntele au semnat documentele prin care se vor acorda drepturile promise pensionarilor care au muncit în mineritul din Valea Jiului. Deputatul PDL, Monica Iacob Ridzi, spune că în urma demersurilor pe care le-a făcut împreună cu sindicatele miniere, foştii mineri nu vor mai fi obligaţi să scoată din buzunar bani pentru a beneficia de gratuităţi. „Vor primi gratuit cota de 3.000 KWh/an, fără a mai plăti contravaloarea de 10 la sută, cum s-a întâmplat până în anul 2010”, precizează parlamentarul PDL. Guvernul României a aprobat, ieri, o Hotărâre de Guvern, prin care pensionarii din domeniul minier vor primi alocaţiile de cărbune şi contravaloarea în bani a celor 3.000 kilowaţi pe an, gratuitate aferentă anului 2011.
Hotărârea de Guvern adoptată prevede alocarea sumei de 127.221 mii de lei, de la bugetul de stat, pentru anul 2012, către CNH Petroşani. Banii vor fi alocaţi prin intermediul Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri şi reprezintă aprobarea sumelor pentru acoperirea diferenţei dintre costurile de producţie şi veniturile de producţie aferente anului trecut, precum şi a sumelor pentru acoperirea costurilor excepţionale anului 2011, în limita sumei ajutorului de stat acordat către CNH Petroşani.

Bani şi pentru închiderea minelor
Potrivit Secretarului General al Guvernului, Attila Dezsi, în şedinţa de ieri, a fost aprobat Proiectul de Hotărâre privind acordarea ajutorului de stat pentru facilitarea închiderii minelor de cărbune necompetitive din cadrul Companiei Naţionale a Huilei S.A Petroşani, pentru anul 2011. Pentru CNH-SA Petroşani, această hotărâre înseamnă accesarea unui ajutor de stat în sumă de 127,2 milioane lei, din care 101,2 milioane lei pentru acoperirea costurilor de producţie şi 26 milioane lei, pentru acoperirea costurilor excepţionale, aferente exploatărilor Petrila, Paroşeni şi Uricani. În cadrul costurilor excepţionale, sunt incluse şi sumele aferente facilităţilor la tariful de energie electrică şi alocaţii de cărbune de care beneficiază pensionarii din cadrul CNH.
Pensionarii minieri urmează să-şi reintre în drepturi începând cu luna mai a acestui an, în urma înregistrării la Inspectoratul Teritorial de Muncă Hunedoara, cu data de 23 aprilie a.c., a Actului Adiţional la Contractul Colectiv de Muncă pe 2012 al CNH-SA, care reglementează facilităţile la tariful de energie electrică şi alocaţii de cărbune.

Cristina Ghenea
Maximilian Gânju

Potrivit datelor Biroului Judeţean de Administrare a Bazelor de Date Hunedoara, la alegerile din luna iunie, în judeţ, sunt aşteptaţi la urne 406.398 de cetăţeni cu drept de vot.

Numărul votanţilor este, însă, mult mai mic, BJABD Hunedoara bazându-se pe datele înregistrate la recensământul din 2002. Atunci, populaţia judeţului Hunedoara era de 487.105 locuitori, deci, pe listele de vot figurau peste 406.000 de electori. Numai că, potrivit datelor preliminarii ale recensământului din 2011, populaţia judeţului a scăzut la 396.253 de persoane. Deci, locuitorii, cu tot cu sugarii, copiii şi adolescenţii cuprinşi în grupa de vârstă 0-18 ani, sunt mai puţini, cu aproape 10.000, decât numărul votanţilor aşteptaţi la urne.

Diferenţe şi la localităţi
Acest aspect este valabil şi la nivelul localităţilor. Astfel, pe listele electorale ale municipiului Deva, figurează un număr de 61.408 alegători, pe când, potrivit datelor provizorii ale recensământului de anul trecut, populaţia oraşului a ajuns la 56.647 de locuitori. La Hunedoara, populaţia actuală este de 55.384 persoane, iar numărul celor înscrişi pe listele electorale este 64.523 de alegători, iar la Petroşani, numărul electorilor este de 37.373, pe când al locuitorilor municipiului, după recensământul din 2012, este de 34.331 persoane.

Există şi o explicaţie
Directorul Direcţiei de Evidenţă a Populaţiei, Carmen Nicoriciu, spune că explicaţia cea mai plauzibilă pentru această diferenţă are legătură cu numărul persoanelor plecate în străinătate. „Sunt foarte mulţi hunedoreni plecaţi la muncă în străinătate. Aceştia figurează în bazele noastre de date, cu domiciliu aici, în judeţ, dar nu figurează şi în noul recensământ, ale cărui date sunt încă provizorii“, a declarat Carmen Nicoriciu.

Alimentarea cu apă a localităţilor aparţinătoare oraşului Simeria, Uroi şi Cărpiniş

Conform Ordonanţei Guvernului nr.7/2006, oraşul Simeria beneficiază de finanţarea proiectului „Alimentare cu apă a localităţilor aparţinătoare oraşului Simeria, Uroi şi Cărpiniş, judeţul Hunedoara”.
Întârzierea finalizării acestei lucrări a fost determinată de câteva probleme apărute pe parcurs:
Studiul de fezabilitate depus iniţial pentru aceste lucrări avea în vedere realizarea reţelei de distribuţie cu cişmele stradale, şi nu cu branşamente individuale. La Primăria oraşului Simeria, au fost depuse, din cele două sate, 173 de cereri pentru realizarea de branşamente la reţeaua de apă potabilă, de aceea, s-a decis realizarea unui proiect tehnic care să le includă şi pe acestea.
Administraţia Naţională „Apele Române” a impus, la rândul său, câteva condiţii pentru modificarea proiectului, noii indicatori tehnico-economici pentru lucrările suplimentare amintite fiind aprobaţi în 2009. O altă rectificare a proiectului a fost determinată de creşterea TVA de la 19% la 24%. Rectificarea a fost realizată de către proiectantul general, care a prezentat devizul, aprobat ulterior prin HCL nr.105/2010. Valoarea contractului este de 2.030.430,74 lei, cu TVA.
În prezent, la această lucrare, se fac probele de presiune pe reţea, precum şi probele de calitate a apei livrate prin noua staţie de clorinare.
O altă investiţie finalizată de către administraţia locală Simeria este Modernizarea drumului comunal DC37 Cărpiniş.
În Programul privind reabilitarea, modernizarea şi/sau asfaltarea drumurilor de interes judeţean şi de interes local, aprobat prin HG nr.577/1997, republicată, la poziţia 26, este nominalizată investiţia „Modernizare drum comunal DC37 Cărpiniş, oraş Simeria, judeţul Hunedoara”.
Primăria oraşului Simeria a încheiat Contractul de lucrări nr.775 din 26.01.2011, iar trei luni mai târziu, la 18 aprilie 2011, a avut loc predarea amplasamentului şi a fost emis ordinul de începere a lucrărilor. Valoarea acestui contract este de 1.975.522 lei, cu TVA.
În prezent, lucrarea este finalizată, mai efectuându-se lucrări doar la semnalizarea rutieră şi la marcarea drumului.
Adrian Florin BOZDOG (foto), administratorul public al oraşului Simeria

Magdalena Şerban

Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor din Deva nu înseamnă doar cabinete medicale specializate pe problemele specifice persoanelor vârstnice şi spaţii de cazare pentru membrii din afara oraşului, ci mai oferă şi o gamă diversă de servicii.

“După finalizarea noului sediu, modernizat din bani europeni, am reluat şi activităţile de coafură şi frizerie, cizmărie, croitorie, respectiv de desfacere a produselor funerare. Membrii noştri beneficiază de reduceri considerabile, adică cu 30-50 la sută mai puţin faţă de tarifele practicate în general, în oraş. Este firesc, unele servicii le susţinem noi, ca şi Casă, prin subvenţionare. Oamenii s-au obişnuit cu aceste facilităţi şi este bine ştiut că un pensionar de rând întotdeauna are greutăţi de tot felul, cu precădere de ordin financiar, aşa că e necesar să le oferim continuitate şi suport, acestor activităţi. Aici pot veni nu doar membrii, ci şi persoanele ce nu sunt înscrise. Pe viitor, în funcţie de cum vor evolua lucrurile din punct de vedere material, dorim să dezvoltăm servicii gratuite privind prevenirea îmbolnăvirilor, iar analizele uzuale de laborator (cele mai cerute, de obicei) să fie şi ele, tot gratuite. Ca o noutate, la noi la sediu, se pot încasa şi utilităţile (curent, gaz, telefonie etc), scutindu-i astfel pe cei care trebuie să se deplaseze la fiecare instituţie în parte, pentru a face plăţi.
Când un membru vine să-şi onoreze cotizaţia, îşi poate achita şi facturile”, a precizat Francisc Kovacs (foto), preşedintele CARP Deva.

Cristina Ghenea

Şomerii hunedoreni vor avea, la sfârşitul acestei săptămâni, o nouă şansă de a-şi găsi un angajator. Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) Hunedoara organizează vineri, Bursa generală a locurilor de muncă, în 10 localităţi din judeţ.

Peste 11.000 de hunedoreni nu au loc de muncă
Potrivit conducerii agenţiei, acţiunea se va desfăşura la sediile AJOFM din Deva, Hunedoara, Orăştie, Brad, Simeria, Călan, Haţeg, Petroşani, Lupeni şi Vulcan, între orele 9 şi 13. „Participanţii la Bursă vor primi ultimul număr al publicaţiei lunare «Piaţa Muncii de Hunedoara», care cuprinde o serie de informaţii de interes public, precum şi lista locurilor de muncă existente în judeţ. De asemenea, în publicaţie există şi o secţiune dedicată ofertelor de muncă provenite din spaţiul comunitar. Până vineri, 27 aprilie, aşteptăm ca agenţii economici din judeţ să-şi depună ofertele locurilor de muncă vacante”, a declarat Vasile Iorgovan-Velichi, directorul executiv al AJOFM Hunedoara. Acesta a adăugat că la ultima Bursă a locurilor de muncă, organizată în judeţ, 259 de şomeri au fost selectaţi în vederea angajării, dintre care 186 au fost angajaţi pe loc.
La sfârşitul lunii trecute, în evidenţele AJOFM Hunedoara, figurau 11.420 de persoane. Cei mai mulţi şomeri din judeţ sunt din municipiul Hunedoara (1.668), Orăştie (1.636) şi Deva (1.373).

Sorina Popa

Primarul municipiului Hunedoara, Ovidiu Hada, susţine că proiectul său de management al populaţiei canine fără stăpân a fost, pur şi simplu, furat de către cei de la Consiliul Judeţean, care au postat pe site propunerea respectivă, inclusiv cu greşelile lăsate de la primăria de pe Cerna.

„Nici măcar nu au avut bunul simţ să mă informeze că au luat proiectul nostru şi au dat copy paste, de parcă ei l-au conceput. Au modificat doar municipiul Hunedoara cu judeţul Hunedoara. În rest, au lăsat şi greşelile de tipar din proiect”, a declarat Ovidiu Hada.
Potrivit acestuia, proiectul privind rezolvarea problemei câinilor vagabonzi din municipiu va fi postat o lună de zile pe site-ul instituţiei, iar apoi se va iniţia o hotărâre de consiliu local. „Într-un sondaj efectuat pe site-ul primăriei, a reieşit că 93 la sută dintre locuitorii municipiului vor ca animalele să fie duse într-un adăpost special, unde să fie deparazitate şi îngrijite. Din datele pe care le avem, reiese că sunt aproximativ 3.000 de maidanezi pe străzile Hunedoarei. Anual, 500 de persoane ajung la spital, din cauza muşcăturilor de câini, dar numărul acestora este mult mai mare, deoarece mulţi dintre cetăţeni nu merg la spital, dacă li se întâmplă aşa ceva”, a declarat primarul Ovidiu Hada. În adăpostul care urmează să fie realizat la Hăşdat, pe locul fostei unităţi militare, vor putea fi cazaţi doar 200 de câini fără stăpân.

Fostul viceprimar al oraşului Aninoasa, Mihăiţă Nistor (foto), va candida independent la primărie, renunţând la PNL. El precizează că a luat această decizie, întrucât nu mai simţea că este sprijinit de liberalii de la judeţ. „Mi-am dat demisia din funcţia de viceprimar şi din cea de preşedinte a PNL Aninoasa, deoarece am considerat că nu mai am sprijinul organizaţiei politice, mai ales că la desemnarea candidaţilor pentru consilieri locali, liberalii de aici nu au primit locurile ce li se cuveneau. Dar voi candida la Primăria Aninoasa ca independent, mă voi suspenda din PNL”, a declarat Mihăiţă Nistor. (A. Nedelcoff)

Maximilian Gânju

Inspectoratul Şcolar Judeţean Hunedoara va face o simulare la toate liceele din judeţ pentru a stabili cât sunt de pregătiţi pentru examenul de bacalaureat absolvenţii de clasa a XII –a. În urma rezultatelor, se va stabili şi unde trebuie ca dascălii să mărească numărul orelor de pregătire, spune inspectorul general Alexandru Lăutaru. Simulările de până acum au arătat că elevii se prezintă mai bine faţă de anul trecut, când la examenele de bacalaureat s-a înregistrat o promovabilitate scăzută faţă de anii anteriori. „Suntem în pregătiri pentru examenul de bacalaureat şi eu cred că în acest an, lucrurile vor sta mai bine. Simulările de până acum au arătat că elevii îşi dau interesul şi noi facem tot ceea ce depinde de noi, pentru a avea o promovabilitate ridicată”, a declarat, Alexandru Lăutaru, inspector şcolar general IŞJ Hunedoara.
O primă simulare a avut loc în perioada 14-16 martie 2012, la Colegiul Naţional „Decebal” din Deva. Un număr de 180 de elevi ai claselor a XII-a au participat la simularea probelor scrise din cadrul examenului de bacalaureat, iar rezultatele au fost comunicate părinţilor şi au fost dezbătute în cadrul comisiilor metodice. „În perioada 2-4 mai 2012, Comisia judeţeană propune o simulare la nivel de judeţ, desfăşurată în fiecare unitate şcolară. Variantele de subiecte vor fi elaborate de către inspectorii de specialitate şi transmise unităţilor şcolare în zilele de desfăşurare a probelor scrise, rezultatele simulării urmând să fie  comunicate părinţilor”, a precizat Marta Mate, inspectorul şcolar general adjunct.

Magdalena Şerban

Marina Huzoni (foto), primarul comunei General Berthelot, caută să reînvie trecutul şi tradiţiile populare din Ţara Haţegului, fiind de părere că dezvoltarea nu înseamnă doar prezent şi viitor, ci presupune şi cultivarea a ceea ce strămoşii ne-au lăsat. Pe lângă toate acestea, proiectele de modernizare se ţin lanţ.
„Cu proiectul integrat, depus şi câştigat pe Măsura 322 (2.496.979 de euro) – «Modernizarea uliţelor din satele comunei General Berthelot; reabilitare clădire after school, spaţiu public de recreere, promovarea culturii tradiţionale – organizarea festivalului Nedeea Berthelotului», am ajuns în faza de dotări, licitaţia fiind deja postată pe Sistemul Electronic de Achiziţii Publice(SEAP). Nedeia de la noi a fost întreruptă de şase-şapte ani, iar în ultimii patru, s-a încercat reluarea ei, dar nu a mai fost nimic ca înainte. Aşa că ne dorim să o readucem în actualitate, aşa cum era odinioară. Vrem ca în cadrul acestei sărbători (pentru noi reprezintă Zilele Comunei), să organizăm parade ale portului popular din diferite zone ale judeţului, expoziţii cu vânzare de produse tradiţionale şi multe alte lucruri cu puls local”, a precizat Marina Huzoni. Potrivit primăriţei din General Berthelot, un alt proiect, de data aceasta depus pe Măsura 125A (un milion de euro), ce are ca obiectiv modernizarea drumurilor agricole din comună, a fost declarat eligibil cu un punctaj bun, însă acum, se află la mâna sorţii, pentru obţinerea finanţării. O altă speranţă o constituie Grupul de Acţiune Locală Microregiunea Ţara Haţegului – ţinutul Pădurenilor, ce le poate aduce sume frumuşele administraţiilor înscrise, deci, inclusiv comunei General Berthelot. „O prioritate pentru noi ar fi dotarea celor cinci cămine culturale, la acest capitol existând mult loc de mai bine“, a completat primăriţa din General Berthelot.

Magdalena Şerban

Ce fac primarii după sărbători? Pun umărul la treabă. Ioan Henţiu (foto), păstorul comunităţii din Veţel, a tot făcut modernizări până acum, aşa că începe să culeagă roadele încă din această primăvară. Dar vremea investiţiilor nu se opreşte aici.

La Mintia, pasaj CFR aerian
„Se lucrează la modernizarea căminului cultural din Mintia şi tot în acest sat, am finanţat parohia pentru amenajarea unui trotuar în jurul bisericii ortodoxe. Am mai finalizat şi extinderea reţelei de apă pentru încă două străzi. Apa e trasă la poartă, urmând ca fiecare să-şi facă branşamentele. Sursa este conducta ce alimentează termocentrala. De asemenea, având în vedere că se lucrează la un studiu de fezabilitate pentru modernizarea culoarului IV CFR, am făcut demersuri pentru a fi cuprinşi în proiect cu un pasaj aerian la gara din Mintia. Ar fi primul de acest gen şi cu siguranţă va fi în asentimentul multora. Stadionul este şi el în curs de finalizare”, a precizat edilul locului.

Regularizări de văi şi poduri în Veţel
Satul-centru de comună se va bucura de ultimele retuşuri la căminul cultural, dar şi de cele trei poduri aproape gata, de pe Valea Veţelului şi cei 250 de metri din aceeaşi vale, cât însumează partea regularizată deja. Alte investiţii vin din urmă. „Vom finanţa lucrările la tencuieli, precum şi la tâmplăria bisericii ortodoxe din Vulcez. Am finalizat proiectul de regularizare a Văii Vulcezului, urmând să-l scoatem la licitaţie, prin sistemul public de achiziţii. Drumurile vor beneficia şi ele de mici reparaţii sau plombări. Am concesionat serviciul de cablu TV. Atât în Veţel, cât şi în Mintia, recepţionăm un semnal foarte bun. Peste puţin timp, se va ajunge cu fibra optică şi în Leşnic”, a mai subliniat Ioan Henţiu.

Satul Leşnic, în proces de dezvoltare
Un trotuar pietonal pe DN7, pentru care a avut loc licitaţia de execuţie şi un stadion practicabil şi aproape finalizat, sunt doar unele dintre lucrurile ce vor sta la dispoziţia localnicilor din satul Leşnic. Edilul mai aşteaptă un răspuns pentru modernizarea căminului cultural, investiţie cuprinsă într-un proiect cu bani europeni. Mai urmează lucrări interioare la biserica ortodoxă din sat, banii necesari fiind cuprinşi în buget, dar şi finanţarea construcţiei unei biserici de lemn, contractul de execuţie fiind încheiat, iar o parte din lemn fiind adusă. Potrivit primarului, după o iarnă grea, ce nu demult s-a încheiat, drumurile necesită reparaţii, ceea ce reprezintă un alt punct fierbinte pe lista de priorităţi a administraţiei locale.

Anamaria Nedelcoff

Loredana şi Cristian Fieraru, fiica şi tatăl ei, care au ajuns în finala concursului ”Românii au talent”, duc o viaţă modestă într-unul dintre cartierele mărginaşe ale Vulcanului. Când nu repetă cu fiica lui, Cristian Fieraru lucrează ca agent de pază la o bancă din localitate, câştigând cu puţin peste 500 de lei pe lună, în timp ce soţia sa completează veniturile familiei cu vreo 700 de lei. Însă, venitul mic nu l-a demoralizat, fiind mai departe cel mai bun profesor pentru fiica lui, chiar dacă şi el a învăţat muzica tot după ureche.

Sunetul magic al ţambalului

”Eu, de la 12 ani, am auzit ţambalul. A fost un sunet magic pentru mine şi primul ţambal l-am construit eu, la 12 ani. De cumpărat, mi-am cumpărat unul mic, cu 700 de lei, când aveam 15 ani, după ce am muncit cu ziua pe la unul şi pe la altul. Nimeni nu credea că voi învăţa să cânt la ţambal, deoarece lucrul la acest instrument se începe pe la opt ani. Iar cei care cântau la ţambal nu voiau să-mi arate, le era teamă că le fur meseria, aşa că am învăţat singur, după ureche”, povesteşte bărbatul.
Cum s-a format ideea participării la ”Românii au talent”? Totul a pornit de la vocea Loredanei. ”Ideea ca eu să cânt la ţambal şi fata mea cu vocea mi-a venit când ea era mică, pe la şapte-opt ani, am văzut că are voce şi am început s-o învăţ. Nu am putut s-o dau la un profesor de muzică, fiindcă nu am avut bani. Tot lipsa banilor este şi motivul pentru care ea nu este la şcoala de muzică de la Deva, că internatul ar costa mult”, mărturiseşte Cristian Fieraru.

Pregătiri pentru finală

Din talentul lui nu a făcut bani până acum, aşa că artistul nostru a muncit de toate pentru a-şi întreţine familia, iar în prezent, venitul familiei se ridică undeva la 1.200 de lei pe lună. A fost gardian public, agent de pază, a descărcat saci de ciment, de var, a făcut şi bolţari. Totul, pentru a-şi întreţine familia, fiindcă Valea Jiului nu îţi oferă prea multe şanse într-un domeniu al artelor: ”Nu prea se pupă căratul de bolţari cu muzica, dar în Valea Jiului nu prea ai unde să te duci să lucrezi, aşa că am făcut de toate, trebuia să trăim”, spune Cristian Fieraru. Cei doi se pregătesc intens în această perioadă pentru finala concursului. Repetă în fiecare zi, până noaptea. ”Eu vin seara de la muncă, iar pe la 20-21, ne apucăm de repetiţii şi o ţinem aşa, până pe la două noaptea. Vrem să iasă totul perfect”, spune Cristian Fieraru. El speră ca, după ”Românii au talent”, viaţa să fie mai generoasă cu fiica sa, decât a fost cu el: ”Eu pentru ea m-am dus acolo şi, dacă nu câştigăm marele premiu, mi-aş dori ca ea să îşi facă o carieră în muzică, fiindcă este un copil talentat. Ne-am muta din Valea Jiului dacă ni s-ar oferi ocazia, pe Loredana o vom urma oriunde, vom sacrifica totul, este singurul nostru copil”.

„Mă tem să nu fie un vis frumos şi atât”

Loredana Fieraru, deşi e un adevărat talent, recunoscut de o ţară întreagă, este timidă, modestă şi cu foarte mult bun simţ. ”Eu mă simt extraordinar că am ajuns în finală, sunt foarte bucuroasă. Când ne-am dus la preselecţii, anul trecut, nu credeam că voi ajunge aici. În finalul emisiunii din sezonul trecut, m-am rugat şi am plâns în faţa lui Dumnezeu să ajung şi eu pe scena de la ”Românii au talent” şi, iată, am ajuns. Îi mulţumesc pentru asta”, spune tânăra artistă.
Cât despre certuri, ea spune că acestea există, fiindcă amândoi îşi doresc ca totul să iasă cât mai bine. Şi nu de puţine ori, ucenicul demonstrează că şi-a întrecut maestrul. ”Tata este sever la repetiţii, nu vrea să greşim, să fim nepregătiţi, mai ales că amândoi facem ceea ce ne place. Dar, întotdeauna ne împăcăm. Mie mi-ar plăcea să ne facem o trupă, să cântăm şi muzică populară, dar şi uşoară. Eu acum simt că trăiesc un vis frumos şi mi-e frică să nu mă trezesc”, mărturiseşte Loredana Fieraru, zâmbind.

Magdalena Şerban

Sărbătorile Pascale au trecut cu bucate alese şi atmosferă specială pentru asistaţii sociali din cadrul UAMS Baia de Criş. Acum, se fac planuri pentru următoarea perioadă, evident, unele tot în marea familie.
“Vrem să organizăm excursii la mănăstirile din judeţ. Şi anul trecut, am avut la Mănăstirea Prislop şi la Geoagiu Băi. Totul, în sistem gratuit pentru cei pe care instituţia noastră îi găzduieşte şi se pot deplasa fără probleme, bineînţeles. Referitor la planul de investiţii din 2012, ne-am apucat de reparaţii, împrejmuind incinta întregii unităţi, cu panouri de gard. De asemenea, la corpul vechi de clădire, vrem să refacem instalaţia electrică, aceasta fiind veche de peste 40 de ani. E explicabil de ce lasă mult de dorit. Anul trecut, am demarat şi finalizat lucrări majore, însă în acest an, ne vom rezuma doar la mici reparaţii şi la cele necesare, de zi cu zi”, declară Călin Petru Marian (foto), managerul Unităţii de Asistenţă Medico-Socială Baia de Criş.

Primul număr al publicaţiei lunare „Pensionarul“ – revista seniorilor a fost în Vinerea mare, la sediul Asociaţiei Culturale „Casina Naţională” din Deva. Aşa cum sugerează şi titlul, publicaţia se adresează, ca semn de apreciere, persoanelor vârstnice, celor care au construit societatea în care astăzi ne dezvoltăm noi.

„Indiferent de vârstă, cât timp suntem activi şi creativi, putem juca un rol important în ceea ce se întâmplă în jurul nostru. De aceea, ne-am gândit să oferim posibilitatea persoanelor în vârstă să-şi exprime gândurile şi ideile, să-şi împartă cu noi bucuriile şi necazurile, opiniile şi experienţele, pentru ca, împreună, să fim mai bogaţi sufleteşte şi mai solidari în comunitate”, a subliniat Marinela Şerban, redactor-şef al publicaţiei, cu prilejul lansării acesteia. (M. Crivăţ)

Maximilian Gânju

În Valea Jiului, imediat după terminarea Postului Mare, din prima zi de Paşti, se pornesc nedeile strămoşeşti. Obiceiul a fost păstrat cu sfinţenie aici, iar în acest an, pe lângă oaspeţii de seamă, au fost chemaţi şi sărmanii din Petroşani.

Oaspeţii, serviţi cu bucate tradiţionale
În funcţie de aşezare, momârlanii şi-au stabilit ziua în care să ţină această sărbătoare, în aşa fel, încât să nu coincidă cu o alta a vreuei aşezări de momârlani din Valea Jiului. Motivul este unul simplu: în acest fel, toată suflarea poate participa la serbare. Luni, a fost rândul momârlanilor din “Lunca Jiului”- Petroşani să ţină nedeia. Manifestarea a început dis- de-dimineaţă, când în curtea bisericuţei s-au strâns grupuri de prieteni şi rude ale gospodarilor care au pregătit masa, dar şi bucatele specifice pentru petrecere. „Credincioşii localnici aduc şi jertfesc animale de bună voie, făcând praznic, la care invită apoi pe toţi doritorii. Oamenii sunt serviţi cu bucate tradiţionale, cu ciorbă sau tocăniţă de batal, varză călită şi, mai ales, păsatul cu brânză cu colac şi un pahar de vin”, spune preotul ce slujeşte în bisericuţa monument istoric.

Invitaţi de seamă
Totuşi, numai şase bărbaţi pot lua parte la prepararea mâncărurilor, iar ceilalţi doar dau o mână de ajutor. Bucatele sunt tradiţionale şi preparate după reţeta lăsată cu limbă de moarte de strămoşi. Cei care nu au avut loc la imensul ceaun, în care s-au pregătit păsatul (n.r. mălai fiert şi amestecat cu brânză de oaie) şi tocana de berbec cu varză acră, au putut să se roage în bisericuţa veche de 400 de ani, mai ales că în lăcaşul respectiv se oficiază slujbe doar de trei ori pe an.
La masă, a fost invitat ca în fiecare an, şi primarul Petroşaniului, dar şi alţi politicieni şi oficiali. Printre aceştia s-a aflat şi edilul şef din Deva, Mircia Muntean. Acesta a participat la nedeile pornite pe partea de est a Văii Jiului şi s-a arătat surprins de cât de bine şi-au păstrat momârlanii tradiţiile. Mircia Muntean a luat masa alături de momârlani la nedeia de la Biserica Sânionilor şi a spus că s-a simţit foarte bine în mijlocul lor. Primarul Petroşaniului a spus că a vrut să-i arate şi colegului său cât de frumoase sunt obiceiurile zonei. „Am venit, pentru că îmi place foarte mult să iau parte la astfel de evenimente, să văd cum se pregăteşte mâncarea în aceste vase vechi şi pentru că aici, ne regăsim adevăratele valori”, spune Tiberiu Iacob Ridzi, primarul localităţii.

Pomană şi pentru săraci
Pentru că este o zi de veselie, iar toate disputele trebuie uitate, la nedeie, poate participa oricine are bunăvoinţă, spun momârlanii. Nici săracii nu sunt uitaţi, iar cu cât sunt mai mulţi, cu atât bucuria este mai mare, pentru că în această zi de Paşti, trebuie să se dea şi de pomană, iar nedeia este un bun prilej pentru a aduce o bucurie, dar şi o masă caldă
celor nevoiaşi. “Oricine poate participa la nedeie şi de aceea, noi deschidem porţile larg, în semn că sunt bineveniţi. Anul acesta, au luat parte la petrecere peste 500 de oameni, pe lângă momârlani au fost prezenţi şi de nevoiaşii din cartierele sărace ale Petroşaniului. „Oamenii năpăstuiţi s-au obişnuit să vină aici la masă. Ştiu că este praznic şi de la an la an vin în număr tot mai mare. Pe noi nu ne deranjează, îi poftim la masă lângă noi”, spune Ion Strâmb, unul dintre organizatori. După masa, încep horele în care se prind chiar şi bătrânii îmbrăcaţi în port popular. Petrecerile câmpeneşti se întind până în luna septembrie şi au loc pe tot cuprinsul Văii Jiului.

Cristina Ghenea

Serviciul Judeţean pentru Ocrotirea Animalelor Fără Stăpân (SJOAFS) a fost constituit, ieri, la Deva. Deşi întregul judeţ se confruntă cu problema câinilor maidanezi, din 69 de primării, doar 14 au aderat la acest serviciu.

Condus de un medic veterinar
Este vorba despre primăriile municipiilor Hunedoara, Orăştie, Petroşani şi Lupeni, ale oraşelor Aninoasa, Uricani, Călan, Geoagiu şi Simeria şi ale comunelor Şoimuş, Brănişca, Cîrjiţi, Veţel şi Peştişu Mic. Astfel, cu tot cu Consiliul Judeţean Hunedoara, SJOAFS are 15 membri fondatori. Aceştia au căzut de comun acord ca Serviciul să fie condus de un medic veterinar, care va fi numit în funcţie, cel mai probabil, în urma organizării unui concurs. De altfel, s-a stabilit ca reprezentanţii localităţilor Hunedoara, Orăştie, Petroşani şi Simeria să constituie comitetul director.

„Cu sau fără stăpân, toţi câinii vor avea cipuri“
Potrivit preşedintelui CJ, Mircea Moloţ, Serviciul va investi în angajarea personalului medical, în adăposturi, maşini, dar şi alte utilităţi necesare desfăşurării activităţilor de combatere a problemei maidanezilor de pe străzi. În plus, pentru a se asigura că are o evidenţă cât mai corectă a câinilor din judeţ, Moloţ a afirmat că îi va obliga şi pe stăpânii patrupedelor să le implanteze cipuri acestora. „Trebuie să ştim câte femele avem, ce fac stăpânii cu puii născuţi de acestea şi fiecare va fi obligat să îi pună cip câinelui. Astfel, dacă îl găsim pe stradă, să ştim al cui e. Dacă stăpânul refuză implantarea cipului, îl vom amenda“, a declarat Mircea Moloţ.

Sorina Popa

Primarul municpiului Brad, Florin Cazacu, a primit, ieri, vizita a peste 300 de elevi din municipiu, care au venit la primărie, în cadrul Programului „Şcoala, altfel”.
Aşadar, porţile Primăriei Brad s-au deschis pentru ca elevii să aibă şansa să afle cum se conduce un municipiu. Ei au vrut să cunoască rolul administraţiei publice în viaţa comunităţii, iar pentru asta, au mers direct la sursă, adică la edilul şef. Rând pe rând, elevii din Brad au discutat cu primarul Florin Cazacu, căruia i-au adresat întrebări, legate de munca sa la cârma oraşului.
„Mă bucur că am avut ocazia să mă întâlnesc cu cei mai tineri locuitori ai municipiului Brad. Am convingerea că discuţiile au avut un rol important şi că, poate, mulţi dintre ei au perceput corect rolul administraţiei publice în comunitate. Copiii au primit răspunsuri la întrebările legate de rolul primăriei, fiind interesaţi de problemele municipiului. Iar, poate, unii dintre ei vor îmbrăţişa, în viitor, o meserie în acest domeniu”, a declarat Florin Cazacu, edilul şef din Brad.

Magdalena Şerban

La invitaţia Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism din Republica Moldova, Compania Judeţeană de Turism Hunedoara participă în perioada 5-8 aprilie la expoziţia „TOURISM LEISURE HOTELS“, ediţia a-XVII-a, ce are loc la Chişinău.
„Prin această participare, ne-am propus promovarea ofertei turistice a judeţului Hunedoara pentru sezonul de vară 2012, prin proiectele si programele concepute de noi şi totodată, stabilirea de contacte cu agenţiile de turism din Republica Moldova, în vederea găsirii celor mai eficiente metode de colaborare. Intenţionăm ca în viitorul apropiat, să organizăm o călătorie de informare a unor operatori turistici din ţara vecină în judeţul Hunedoara, ocazie cu care sperăm să se pună bazele a cât mai multe relaţii comerciale între agenţiile de turism din Moldova şi operatorii de turism autohtoni. Standul nostru a fost vizitat, în prima zi, de un mare număr de persoane, precum şi de numeroase personalităţi, printre care şi Ministrul Turismului din Republica Moldova, însoţit de omologul său din România”, a precizat Marin Avrămică, directorul general al Companiei Judeţene de Turism Hunedoara.

Cristina Ghenea

Plantaţi în urmă cu mai bine de 30 de ani, frumoşii castani de pe bulevardul Dacia, din Hunedoara, stau în calea lucrărilor de reabilitare a străzilor din municipiu. Opt dintre ei au fost deja tăiaţi, iar primarul Ovidiu Hada susţine că nu ştie dacă urmează, sau nu, şi alţii.

Asfaltarea a început cu tăierea pomilor

După îndelungi aşteptări, marea asfaltare a demarat în forţă, la Hunedoara. Muncitorii au scos mare parte a bordurilor de pe bulevardul Dacia şi le-au şi înlocuit deja. De altfel, au săpat pe lângă rădăcinile castanilor, pentru turnarea unui nou strat de asfalt şi pentru construirea unor locuri de parcare, însă pentru că proiectul cuprinde şi reabilitarea unor staţii de autobuz, opt castani din zona Union – cinci de pe-o parte, trei de pe alta – au fost tăiaţi. Motivul? Primarul susţine că trebuie făcut un refugiu pentru autobuze şi nu avea loc de copaci. „Staţia respectivă este prea aproape de intersecţie şi nu corespunde legislaţiei în vigoare, de aceea, trebuie mutată câţiva metri. În faţa staţiei trebuie să facem un refugiu unde să oprească autobuzele şi de aceea a trebuit să tăiem castanii“, a declarat Ovidiu Hada.

Nu există aviz de la Mediu

Potrivit Legii 47/2012, care modifică şi completează Legea 24/2007, privind reglementarea şi administrarea spaţiilor verzi din intravilanul localităţilor, indiferent dacă este vorba de o proprietate privată sau de domeniul public, tăierea arborilor nu se poate face fără avizul Mediului. Iar potrivit Georgetei Barabaş, şefa Agenţiei pentru Protecţia Mediului Hunedoara, Primăria municipiului Hunedoara nu are nici un aviz pentru tăierea celor opt castani. „În articolul 5, litera C, este specificat să nu se producă tăieri neautorizate sau vătămări ale arborilor şi arbuştilor, deteriorări ale aranjamentelor florale şi ale gazonului, distrugeri ale muşuroaielor naturale, cuiburilor de păsări şi adăposturilor de animale, ale construcţiilor şi instalaţiilor utilitare şi ornamentale existente pe spaţiile verzi. Pentru încălcarea acestei legi, primăria riscă amenzi cuprinse între 1.000 şi 5.000 de lei“, a declarat Georgeta Barabaş.

„Vom planta alţi copaci”

În replică, primarul Ovidiu Hada susţine că după cunoştinţele sale, avizul a fost obţinut. „Eu ştiu că avem aviz de la Mediu. Oricum, în Hunedoara, în locul oricărui copac tăiat, vor fi plantaţi alţii doi. De altfel, am comandat peste 700 de pomi, care urmează să fie plantaţi pe raza întregului municipiu, în această primăvară“, a precizat edilul. Având însă în vedere că, pe lângă staţia de autobuz de la Union, alte 18 staţii sunt cuprinse în proiect, primarul a mai fost întrebat dacă este nevoie ca la fiecare dintre acestea să fie tăiaţi câte opt copaci. Răspunsul a fost scurt şi, probabil, sincer. „Nu ştiu, nu am proiectul în faţă“, a afirmat Ovidiu Hada.