Politica si administratie

Căminul cultural din Cristur va fi reabilitat

Căminul cultural din Cristur va fi reabilitat, modernizat şi dotat. În Consiliul local (CL) Deva a fost aprobată documentaţia tehnico-economică aferentă lucrărilor.

Primarul municipiului Deva, Ovidiu Moş, a declarat că reabilitarea Căminului din Cristur era absolut necesară, deoarece clădirea este degradată, iar oamenii din localitate au nevoie de acel imobil pentru a desfăşura activităţi culturale sau de altă natură. „Mai mult decât atât, într-o şedinţă viitoare a CL Deva voi propune pentru aprobare modernizarea Dispensarului de la Cristur. Avem pregătite şi documentele pentru a le depune la Compania Naţională de Investiţii şi pentru construirea unei capele în această localitate”, a completat Ovidiu Moş. Conform proiectului de hotărâre, valoarea estimată a lucrărilor pentru reabilitarea căminului cultural din Cristur se ridică la 1,7 milioane de lei, bani care vor fi asiguraţi din bugetul local.
Căminul cultural din Cristur a fost construit cu 50 de ani în urmă de către oamenii din localitate, cu forţele lor proprii. De la terenul pe care s-a ridicat clădirea, până la materialele de construcţii, toate au fost donate sau cumpărate de primărie şi de oamenii din sat. Deşi efortul de atunci a fost mare, acum clădirea este în paragină, are acoperişul avariat şi geamurile sparte, neputând fi folosită. (N. Bumbac)

4 comentarii la „Căminul cultural din Cristur va fi reabilitat

  • Informati-va!Căminul a fost construit de statul comunist.Nu credeti poveștile spuse de David…

  • Bravo dom primar.Nici Mircea nici Mărginean nu au făcut mai nimic pt Cristur.Urgenta ar fi și capela care se poate face ușor.Si mai e zona postei și dispensarului lăsată de izbeliște și mizeră…

  • Mircea a asfaltat și au recepționat ceva neterminat.daca cineva va compara proiectul cu realizarea va constata ca băieții au cam furat.Oare treaba e prescris sau comisia de receptie încă poate răspunde legal?

  • Cristurean, nu stiu cine esti dar ar fi mult mai bine sa gindesti ( daca esti in stare ) inainte de a mai face vre-un comentariu. Nimic nu ma deranjeaza mai tare decit minciuna fara acoperire si in cazul tau si fara miza nu inteleg ce urmaresti, ce vrei de fapt.Este adevarat ca ma straduiesc de mult pentru camin, pentru capela, ti se pare ca imi fac campanie, afla ca eu nu candidez la primarie, nu am firme pe care sa le bag la lucrari si cred ca nu voi mai candida nici la consiliu stiu doar ca in calitatea pe care inca o mai am trebuie sa fac ceva pentru satul meu, poate ca si al tau nenorocitule de politician de doua parale.Intreaba pe cei care s-au nascut in anii patruzeci si in primii ani cincizeci cum a fost. Cristurul era comuna cu primarie, cu sediul in vechiul dispensar care acum se darima, satul nu era electrificat, statul comunist nu dispunea de suficient parc auto pentru transport materiale de constructie, e vorba de anul 1956 si urmatorii. Primaria a cumparat lemn, tigla, caramida si ciment cu bani din impozitele satenilor, in rest pietris, nisip din albia cernei care era mai curata decit acum precum si orice alt transport s-a facut cu carutele satenilor, colectivizarea urma sa se faca peste citiva ani si orice casa primea sarcina saptaminal sa transporte cite ceva, si sa stii ca nimanui nu-i dadea mina sa nu se achite fata de ce dispunea primarul, nu din cauza unor eventuale represalii ci sa evite rusinea si oprobiul celorlalti contarani. Saptaminal aparea Baci Ioja Birzu cu o toba mare de tabla pe care o batea cu doua bete si dupa ce lumea iesea la poarta comunica fiecarei familii cite care de nisip sau pietris are de transportat la camin sau scindura, grinzi, coarne de la deva sau de la gara, stiu astea toate pentruca era o placere la citiva ani pe care ii aveam sa fiu dus uta pina la gara si inapoi. Nefiind colectivizat satul terenul a fost dat nu stiu sub ce titlu de familia Ghilea Ioan Boctaru in conditiile in care Primar era un alt Ghilea nepot de frate al acestuia. Satul avea numerosi zidari si dulgheri supercalificati, nu pot sa nu amintesc familia Locsey, altii prestau zile munca gratuit, betonul se facea si se turna manual, mai tirziu a aparut un malaxor antrenat cu motor diesel care nu prea era folosit din cauza mecanicului care ba nu venea ba era beat. IN 1960 era aproape gata, oamenii erau mai harnici mai vrednici si mai disciplinati in conditiile in care 2/3 erau de nationalitate maghiara (ceangai), la Cristur a contat prea putin nationalitatea, toata lumea s-a inteles cu toata lumea, pina si sarbatorile ortodoxe (prea multe) erau in mare respectate de toti. Strazile nu erau asfaltate dar eru mai curate decit acum, in fiecare simbata copii mai rasariti sau batrinii maturau portiunea de strada din dreptul gospdariei. Acum nu sintem in stare sa reparam un acoperis spart pe vremea primului an de mandat a lui Marginean si sub inteleapta si nemaipomenita administrare a excelentei sale om de ,,cultura” Gruian. Ti-am povestit cum a fost si daca ai inteles sau daca nu ai inteles ceva macar taci pentru numele lui Dumnezeu care n-ar strica sa te bata putin pentru rautatea si prostia de care dai dovada. Banuiesc cine ai putea fi si sa stii ca orice ai face pe linga defecte Mos are calitatile lui pe care nu i le poate nega nimeni.

Comenteaza

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Descoperă mai multe la Stiri si informatii din judetul Hunedoara. Mesagerul Hunedorean

Abonează-te acum ca să citești în continuare și să ai acces la întreaga arhivă.

Continuă lectura