Atelier de lucru pentru atestarea şi promovarea produselor tradiţionale. Avem cu ce, dar mereu apare o piedică

Oana Mihnea

Ieri, a avut loc o întâlnire între conducerea Asociaţiei Producătorilor de Produse Tradiţionale şi Ecologice Hunedoara, reprezentanţi ai DSVSA Hunedoara, ai Camerei Agricole a judeţului, ai Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Hunedoara şi conducerea Consiliului Judeţean. Nu în ultimul rând, prezenţa cea mai importantă a fost a lui Viorel Morărescu, director general al Direcţiei Generale de Industrie Alimentară din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Scopul a fost acela de a pune în discuţie probleme legate de atestarea produselor tradiţionale din judeţul nostru şi a importanţei pe care o constituie acestea pentru dezvoltarea zonei.
Ne putem mândri cu opt, până acum
Deşi la nivelul ţării sunt 15 judeţe care nu au nici măcar un produs tradiţional atestat, judeţul nostru nu intră în această categorie. Mai mult decât atât, peste 200 de dosare pentru atestare au fost respinse la nivelul ţării pentru nerespectarea unor proceduri. „Sunt opt produse atestate în judeţul Hunedoara, dar eu consider că are un potenţial mult mai mare. Îmi doresc ca până la sfârşitul anului să avem cel puţin 30 de produse atestate în zonă. Din judeţul Hunedoara nu am avut dosare respinse, din câte ştiu. Cel mai important este să avem produse de calitate, pentru că aceasta face diferenţa, nu cantitatea şi este important să aibă consumatorul încredere în produsul românesc. Toţi cei care au primit atestatul au fost verificaţi şi s-au identificat probleme“, a declarat Viorel Morărescu, director general al Direcţiei Generale de Industrie Alimentară din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
Totuşi, în timpul discuţiilor a fost ridicată o problemă cu care se confruntă cei care pot să menţină renumele judeţului prin aceste produse specifice. Buletinele de analize la DSVSA costă foarte mult, de exemplu, peste 600 lei pentru un salam. Viorel Morărescu a apreciat şi el că aceste costuri sunt destul de ridicate şi a promis că va avea o discuţie cu conducerea ANSVSA cu scopul de a găsi soluţii, astfel încât producătorii să fie ajutaţi şi să avem produse cât mai multe. Mai mult decât atât, acesta susţine cu tărie că produsele româneşti sunt apreciate extraordinar de mult de străini şi este păcat să nu fie recunoscute.
Plăcinta pădurenească, vedetă
Printre invitaţi s-au numărat şi câţiva producători autohtoni, care au încercat, dar au şi reuşit, să gâdile papilele gustative ale celor prezenţi. „Am venit cu o plăcintă pădurenească, din Poieniţa Voinii. Prin intermediul plăcintei vrem să facem cunoscut Ţinutul Pădurenilor până dincolo de graniţe. Nu este greu să o facem, pentru că moştenim metoda de la străbunicii noştri, dar formalităţile ne dau puţin peste cap. Noi suntem mici producători, suntem la început şi nu am avut timp să ne lovim de anumite lucruri. Dacă este să le punem toate cap la cap, avem şi costuri, dar toate le facem în gospodărie. Pot să spun că am un produs sută la sută natural, bio, nu adaug nimic în plus, decât ce am în gospodărie“, a precizat Aurelia Muntean din Poieniţa Voinii.
Potrivit preşedintei Asociaţiei Producătorilor de Produse Tradiţionale şi Ecologice Hunedoara, întâlnirea cu Viorel Morărescu a fost benefică pentru a putea identifica mai bine nevoile şi problemele cu care se confruntă producătorii noştri. De asemenea, la sfârşitul acestui trimestru, vor mai ieşi pe piaţă încă trei produse: cârnaţii de Săcărâmb, magiunul de măceşe hunedorean Casa Maria şi plăcinta înfuriată de Mălăeşti. Urmează şi atestarea plăcintelor pădureneşti, celebre deja.