Accident românesc în Ungaria
Nu ştiu dacă toţi cei care au vizionat sau au ascultat, ieri, buletinele de ştiri ale diferitelor canale de televiziune sau posturi de radio, au remarcat ştirea despre accidentul rutier din Ungaria, în urmă căruia au decedat cinci cetăţeni români. Sussemnatul a văzut-o la TV, dar sincer să fiu, obişnuit deja cu atâtea accidente care se înregistrează zilnic pe şoselele din judeţul nostru, n-am prea fost atent la amănunte. Am reţinut doar atât: accident rutier, camion, autoturism, victimele, cetăţeni români.
Abia aseară, pe când ne pregăteam de închiderea ediţiei, uitându-mă pe site-urile de ştiri, am remarcat cum stau, de fapt, lucrurile. Păi, oameni buni, în accidentul de lângă Szeged, în urma căruia au murit pe loc cinci persoane – trei bărbaţi, o femeie şi un copil de 12 ani – au fost implicaţi doar români. Deci, un autoturism în care se aflau cinci români, care veneau din Spania şi se îndreptau, probabil spre casă, în vacanţă, s-a ciocnit frontal cu un camion înmatriculat în România, condus de un român, desigur. Nu cu un TIR turcesc, sau bulgăresc, sau unguresc sau din orice altă ţară. Ci cu un autocamion românesc.
Ce concluzie putem trage din această tragedie, înregistrată pe şoselele din Ungaria? Asta, în condiţiile în care drumurile din Ungaria, ca şi din toate ţările vecine – nu mai vorbim de cele din vest – sunt cu mult mai bune şi mai bine întreţinute decât ale noastre. Că noi, românii, nu ştim să conducem o maşină şi de aceea, mor anual mii de oameni în accidente rutiere pe şoselele din ţară? Nu cred că românii sunt mai slabi conducători auto decât alte naţii.
Dacă, într-o oarecare măsură, am putea justifica numărul foarte mare de accidente rutiere din România cu starea jalnică a drumurilor, ce am putea spune despre accidentele pe care românii le produc în străinătate, unde drumurile sunt de la bune, la excelente? Doar un singur lucru: că ele se produc din cauza indisciplinei rutiere, de care dau dovadă foarte mulţi dintre concetăţenii noştri, care conduc agresiv, nu respectă semnele de circulaţie şi multe alte asemenea lucruri, care ţin în primul rând, de educaţie şi de civilizaţie. Educaţie şi civilizaţie, care, o spun cu regret, dar în deplină cunoştinţă de cauză, multora dintre români le lipsesc. Urmarea? Nu-i de ajuns că ne omorâm între noi pe şoselele din România, am ajuns să o facem şi peste hotare.
