Nicolle Ebner

Precum în Parlamentul României, aşa şi în Consiliul Local Deva. Una se stabileşte în comisiile de specialitate, şi alta se votează în plenul şedinţelor. Cel mai recent exemplu, şedinţa de ieri, când au primit finanţări nerambursabile de la bugetul local alte asociaţii decât cele stabilite de comisia de evaluare a proiectelor.

Şapte proiecte selectate…
Fondurile nerambursabile puse la dispoziţie de Primăria Deva, din bugetul local, pentru finanţarea unor proiecte de interes public local, aparţinând unor asociaţii culturale, sociale, cluburi sportive, care îşi desfăşoară activitatea în reşedinţa de judeţ, se ridică la suma de 287.500  lei. În total, comisia de evaluare a selectat şapte proiecte, iar cea mai mare parte a banilor – 200.000 lei – a fost atribuită Clubului Sportiv Mureşul Deva (160.000 lei) şi Asociaţiei Club Sportiv Real Deva (40.000 lei). Restul de 87.500 lei a fost împărţit celor cinci proiecte aparţinând Filialei judeţene de Cruce Roşie, consilierului local Francisc Kovacs pentru CARP Deva, UAPR-filiala Deva, Fundaţiei Misionar Creştină Iosua şi Asociaţiei Profesorilor de Istorie din România – filiala judeţului Hunedoara.

…două respinse
Printre solicitanţii de finanţări nerambursabile de la bugetul local, s-a numărat şi inventatorul devean Corneliu Birtok-Băneasă, precum şi Asociaţia judeţeană „Sportul pentru toţi”, din care face parte şi  eleva de 13 ani Alexandra Marcu, cea care a cucerit titlul naţional de vârstă la escalada pe Mont Blanc. Nici unul dintre proiecte nu a fost selectat de comisia de evaluare. Inventatorul devean, pentru că, în acest an, a mai primit o finanţare nerambursabilă de 5.000 de lei. Asociaţia Alexandrei, care intenţionează să ducă pe Kilimanjaro – cel mai înalt vârf de pe continentul african – stema oraşului natal al fetei, a pierdut selecţia, deoarece a mers pe principiul „ori tot, ori nimic”. Potrivit unor consilieri, asociaţia a cerut primăriei 27.000 lei, şi nu a vrut să scadă sub această sumă. Verdictul comisiei de evaluare: „expediţia Deva pe acoperişul Africii – Kilimanjaro 2010 nu a obţinut finanţare nerambursabilă de la bugetul local, din lipsă de fonduri”.

Care mai este rostul legilor şi regulamentelor
La discuţiile din plenul şedinţei, verdictul comisiei de evaluare a fost aruncat la coşul de gunoi, de către majoritatea consilierilor locali. Se pare că reprezentanţii Asociaţiei „Sportul pentru toţi” au tras concluzia că tot mai bine cu ceva bănuţi, decât fără nimic, aşa că, la iniţiativa mai multor consilieri şi cu susţinerea viceprimarului Marcel Morar, proiectul „Expediţia Deva pe acoperişul Africii – Kilimanjaro 2010”, chiar dacă a fost respins, a primit o finanţare de 20.000 lei (15.000 lei luaţi de la Mureşul, 5.000 lei de la Real).

Vorbesc cârcotaşii că un personaj dintr-o zonă plină de mineri, şi care a deţinut în urmă cu ceva ani, funcţia de conducere a judeţului, din partea unui partid cu trei roze, a părăsit partidul care l-a propulsat pe plan politic şi administrativ, înscriindu-se într-o formaţiune politică recent înfiinţată, care luptă pentru progresul ţării. Dat la o parte de cei care au preluat conducerea organizaţiei judeţene cu câţiva ani în urmă, omul nostru a stat mai mult timp în afara politicii, ocupându-se doar de afacerile sale. Însă, se pare că acesta nu poate să se lipsească de forfota politichiei, astfel încât va deţine o funcţie importantă, mai ales pe plan organizatoric, la nivelul filialei judeţene a partidului progresist. Gurile rele susţin că alături de acesta, la şefia filialei hunedorene a partidului cu pricina a fost numit un alt personaj politic, fost lider al social-democraţilor hunedoreni şi fost şef peste judeţ, rămas şi el într-un con de umbră în ultimii ani.

Cică directorul unei companii de stat din judeţ, pus la conducerea acesteia de şefii din judeţ ai partidului cu un singur trandafir, aflat acum într-un proces de ofilire rapidă, face tot felul de matrapazlâcuri financiare, doar pentru a face rost de bani pentru partid, pentru cei care l-au pus şi, fireşte, pentru teşchereaua lui. Gurile rele, dar bine informate, vorbesc despre una din multele afaceri cu cântec făcute de personajul amintit în scurta perioadă de când a fost uns director la compania de stat. Astfel, omul nostru a achiziţionat un subansamblu de la un utilaj – şi există documente care atestă acest lucru – un preţ mai mult decât dublu faţă de cele existente pe piaţă. Necazul a fost că, grăbit să facă afacerea, domnul director nu şi-a dat suma, pentru că, fiind prea mare, era obligat prin lege să organizeze licitaţie pentru achiziţia respectivă. S-a prins doar după ce a fost tras de mânecă de un subaltern. Şi atunci, ca să iasă basma curată, a înlocuit actele, înscriind un preţ ceva mai mic,  de fapt, atât cât să se încadreze în suma impusă de lege, pentru a nu organiza licitaţie. Şi, cică, asta-i doar o afacere cu cântec făcută de directorul companiei de care facem vorbire. Gurile rele bârfesc însă de una mai groasă, în care s-a apucat să dezmembreze şi să vândă ca fier vechi utilajele unei uzine complet funcţionale, şi pentru care existau oferte de cumpărare.

 Nicolle Ebner

Ieri, a fost ultima zi de preaviz pentru aproape 35 la sută din angajaţii Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) Hunedoara. De astăzi, 42 de funcţionari sunt în şomaj, beneficiind pentru o perioadă de câteva luni, exact de serviciile pe care le-au prestat, până acum, populaţiei din judeţul Hunedoara. 

La limita minimă de personal
Până ieri, cu 118 angajaţi, AJOFM Hunedoara era cea mai mare instituţie cu acest profil, din ţară. Chiar dacă Hunedoara continuă să ocupe un loc fruntaş în topul judeţelor cu cea mai ridicată rată a şomajului, fapt ce implică şi un volum de muncă uriaş, conducerea AJOFM a fost nevoită să aplice măsurile de reducere a cheltuielilor de personal, nu numai prin diminuarea salariilor, ci şi prin reducerea numărului de angajaţi. Potrivit directorului AJOFM Hunedoara, Vasile Iorgovan, de astăzi, 41 din cei 118 angajaţi au intrat, oficial, în şomaj. Măsura va avea un impact major asupra calităţii serviciilor prestate populaţiei, cel puţin până la acomodarea angajaţilor şi a beneficiarilor de servicii, cu noua formulă de lucru. De exemplu, în evidenţele Agenţiei Locale din Călan sunt 700 de şomeri, de care se va ocupa, de acum încolo, doar un angajat al AJOFM Hunedoara. „A fost un proces de restructurare destul de dur şi sper să se încheie aici. O reducere suplimentară de personal poate duce la blocarea activităţii. În momentul acesta, avem nevoie de înţelegere din partea cetăţenilor. Nu ne este uşor, având în vedere că ni s-a diminuat, cu 34 la sută, forţa umană”, a declarat Vasile Iorgovan, pentru MESAGERUL HUNEDOREAN.

Reorganizare la nivel de judeţ 
Reducerea numărului de angajaţi a determinat şi reorganizarea activităţii în judeţ. Din 13 agenţii locale, au mai rămas trei: Deva, Hunedoara şi Petroşani, iar celelalte 10 au devenit puncte de lucru, cu unul sau doi angajaţi. „La punctul de lucru din Aninoasa se vor elibera numai adeverinţele pentru beneficiarii venitului minim garantat. La Agenţia din Petroşani mai rămând doar trei funcţionari, şi câte doi la punctele de lucru din Petrila, Vulcan şi Lupeni. Agenţia din Deva va asigura şi activitatea pentru Ilia şi Simeria, Haţegul va asigura suplimentar şi activitatea din Călan, iar Hunedoara şi Orăştie rămân de sine stătătoare, cu un număr de patru, respectiv trei angajaţi”, menţionează Vasile Iorgovan.
Foştii salariaţi ai AJOFM Hunedoara, intraţi de astăzi în rândul şomerilor, au fost sfătuiţi de director să nu dispere. Adept al dezvoltării unor servicii pe proiecte europene, 12 din cei 42 de concediaţi vor avea posibilitatea de a oferi servicii, pe piaţa muncii, cu bani europeni, şi cu salarii mult mai bune decât cele de care au beneficiat până acum.

Livia Botici

Doi hunedoreni, soţ şi soţie, au fost trimişi în judecată de procurori, după ce timp de mai bine de un an, au înşelat mai multe societăţi comerciale. Hunedorenii, domiciliaţi în Petroşani, cumpărau materiale de construcţii şi anvelope de la diverse firme şi emiteau pe numele acestora file cec fără acoperire. Prejudiciul depăşeşte suma de 500.000 de lei.

Îi făceau să aibă încredere în ei

Cei doi soţi acţionau după o tactică foarte simplă. Fiind administratorii unei societăţi comerciale, care se ocupa cu comerţul de piese auto, aceştia făceau contracte cu diferite alte societăţi furnizoare de anvelope, piese de schimb pentru autoturisme sau autocamioane. Timp de câteva luni, se comportau ca nişte cumpărători de bună credinţă, respectiv achiziţionau marfa şi plăteau la timp pentru ceea ce cumpărau. Apoi, începeau să ceară marfă din ce în ce mai multă şi plasau file cec fără acoperire distribuitorilor. „Am început afacerile cu aceşti oameni de la sfârşitul anului 2007. Nu am avut nici un fel de problemă cu ei, până în luna august 2008, atunci când au venit şi mi-au cerut o cantitate mare de anvelope pentru autocamioane, în valoare de 60.000 de lei. În schimbul mărfii, aceştia mi-au emis o filă cec, pe care era menţionat că poate fi valorificată peste 60 de zile. Atunci când a ajuns la scadenţă, am luat fila cec şi am mers să o introduc în bancă, dar am descoperit că nu existau fonduri disponibile. Între timp, mi-au mai emis câteva bilete la ordin, toate fără acoperire. În total, paguba pe care mi-au produs-o se ridică la 300.000 de lei”, a declarat Alin Codrea, administratorul unei firme înşelate.

Riscă ani grei de închisoare

Un număr de 15 societăţi comerciale au fost „ţepuite” de cei doi soţi din Petroşani, iar pagubele produse de aceştia depăşesc suma de 500.000 de lei. Procesul în care petroşănenii sunt judecaţi pentru înşelăciune este înregistrat la Tribunalul Hunedoara, iar pentru faptele lor, aceştia riscă să stea după gratii până la 15 ani.

Ciprian Marinuţ

Raluca Ciufrilă a câştigat ambele finale de la categoria 14 ani ale turneului de la Arad, Maria Orban a obţinut locul întâi la dublu (alături de Ciufrilă n.r.), iar Mandy Sapta a ajuns în sferturile de finală. Ciufrilă şi Orban s-au impus şi în turneul ETA de la Balş (Dolj), de acum două săptămâni.

Devencele, pe val

Două dintre cele trei turnee ETA (Tenis Europe Association), desfăşurate în România în această vară, au fost o „afacere deveană”. Raluca Ciufrilă, actuala lideră a echipei SCM Deva, a câştigat tot ce se putea, impunându-se în finalele de simplu şi de dublu la Balş (Dolj), acum două săptămâni, şi la Arad, la finalul săptămânii. Maria Orban are şi ea în cont victorii în finalele de dublu în care s-a impus alături de Ciufrilă şi o prezenţă în semifinale la simplu, la Balş, iar Amanda Sapta şi-a trecut în palmares o prezenţă în sferturile de finală la simplu, la Arad. Al treilea turneu ETA din România are loc săptămâna aceasta, la Timişoara.

Ciufrilă a defilat

Cotată drept favorita numărul doi a turneului ETA de la Arad, după slovaca Sarlota Cesnekova (nr. 70 ETA), Raluca Ciufrilă (Tg. Jiu) a defilat în turneul de simplu, câştigând lejer cele cinci meciuri disputate. Raluca a pierdut un singur set în tot turneul, în sferturile de finală, în care a învins-o pe sârboaica Tamara Tomic cu scorul de 6-3, 4-6, 7-6 (3). În rest, tenismena de la SCM Deva a obţinut victorii categorice: 6-0, 6-3 cu Ioana Gheorghiţă în turul I, 6-1, 6-4 cu sărboaica Tamara Tomic în turul II, 6-1, 6-0 cu Adina Cristian în semifinale şi 6-2, 7-6 cu slovaca Sarlota Cesnekova în finală. Ciufrilă a făcut legea şi la dublu, unde a jucat alături de Maria Orban şi a câştigat finala cu în faţa unui dublu din Slovacia.

Orban, eşec nepermis, Sapta, în urcare

Maria Orban (Petroşani), favorita numărul patru a turneului de simplu, a încheiat competiţia mai repede decât o recomanda valoarea. Orban a fost învinsă în turul II de Ioana Popescu, scor 3-6, 3-6, şi a ratat calificarea în sferturile de finală. „Maria nu avea voie să piardă. Adversara ei e lidera categoriei 12 ani şi e cu un an mai mică, iar Maria trebuia să-şi valorifice experienţa superioară. Şi-au spus însă cuvântul oboseala şi ambiţia superioară a Ioanei Popescu”, a spus antrenoarea Lunella Maier.

Deveanca Amanda Sapta, care nu era între favoritele turneului, a reuşit un parcurs bun şi a ajuns până în sferturile de finală. „Mandy” a trecut în turul I de Andrada Surdeanu cu 2-6, 6-2, 6-2, iar în turul secund a dispus de Roberta Naicu (favorita nr. 7) cu 6-1, 7-5. În sferturi, Sapta a fost învinsă greu, cu scorul de 4-6, 6-7 de slovaca Sarlota Ceskova, favorita unu a turneului, cea care avea să joace finala. „Mandy e pe un trend ascendent şi încearcă să revină la nivelul la care a fost la categoria 12 ani, când era lidera României”, a precizat antrenoarea Lunella Maier.

Livia Botici

Nu şi-a mai primit salariul de asistent personal din luna martie şi singurul venit pe care îl are în acest moment este alocaţia fiului său de şapte ani şi jumătate. Trăiesc de pe o zi pe alta, cu speranţa că, poate, cineva cu suflet mare le va întinde o mână de ajutor şi le va readuce pe buze măcar un zâmbet.

Copilul are handicap de gradul I

Dacă viaţa ar fi fost corectă, în 13 septembrie, Alex (foto) ar fi trebuit să păşească cu flori în mânuţe, în prima zi de şcoală, în clasa întâi. Cu toate acestea, el va rămâne acasă. Alex are şapte ani şi jumătate şi la vârsta lui, nu poate să rostească corect nici măcar un cuvânt. Nu poate să se joace la fel ca toţi copiii, nu reuşeşte să-şi ţină mama în braţe şi nu poate să-i spună nici măcar un simplu „te iubesc”. Alex este extrem de bolnav, are handicap de gradul I şi suferă de dipareză spastică şi paralizie cerebrală infantilă, după ce, la vârsta de patru luni, un medic i-a administrat vaccinul antipoliomielitic, cu toate că el era puţin răcit. „A ajuns să fie ca şi o legumă. Nu poate să meargă la toaletă, la vârsta aceasta foloseşte oliţa, iar câteodată, pentru că simţurile sunt afectate, se mai scapă şi pe el. Este foarte greu să vezi cum copilul tău, care a fost un bebeluş sănătos, acum, depinde în totalitate de tine”, spune Livia Crainic, mama lui Alex.

Trăieşte numai pentru copil

Livia Crainic, din satul Fizeş, spune că nu mai are alt scop în viaţă, decât acela de a-şi putea însănătoşi copilul. „A făcut până acum trei operaţii şi anual, trebuie să mergem de şapte ori la tratamente, pentru ca boala să dea înapoi. Până acum, ne mai descurcam cum puteam, aveam şi eu un salariu de asistent personal, dar acum, din luna martie, nu am mai primit nici un leu. Am ajuns ca uneori, să ne culcăm cu stomacul gol. Mă doare sufletul să spun asta, dar nu mai pot să-i ofer copilului meu nici măcar o bucată de pâine. Am nevoie de bani, pentru a-i cumpăra medicamentele, care costă în jur de 500 de euro. De unde să am eu această sumă, dacă noi trăim din 170 de lei, banii de alocaţie?”, se întreabă Livia Crainic.

Primăria nu are bani

Contactat de MESAGERUL HUNEDOREAN, primarul comunei Băiţa spune că nu are cum să plătească salariile asistenţilor personali. „Nu am mai plătit din luna martie aceste indemnizaţii. Nu avem bani şi nu avem ce să facem. Sperăm la o rectificare bugetară şi atunci, poate că vom primi fonduri”, a declarat Damian Diniş, primarul comunei Băiţa.

Dăruiţi pentru un suflet mic

Alex este un copil care suferă fără să fie cu ceva vinovat, doar pentru că viaţa este atât de nedreaptă. Tocmai pentru a schimba ceva, cei cu suflet mare pot să doneze bani în contul RO25 RZBR 000 0600 0851 1499 la Raiffeisen Bank, sau pot chiar să-l viziteze în satul Fizeş, numărul 28, comuna Băiţa.

Toate unităţile de învăţământ din municipiul Deva sunt autorizate din punct de vedere sanitar, în perspectiva începerii noului an şcolar, la ultimele trei şcoli, lucrările de igienizare urmând să se încheie în această săptămână.
„Primăria Deva a investit 1,4 milioane de lei pentru lucrări de igienizare şi reparaţii în grădiniţele, şcolile şi liceele din oraş. Dorim ca începerea noului an şcolar să fie o zi festivă în unităţile de învăţământ ale municipiului”, a declarat, ieri, în conferinţă de presă, viceprimarul Marcel Morar. Acesta a arătat că programul de reabilitare a unităţilor de învăţământ include, pe lângă reparaţii şi igienizări, şi refacerea zonelor verzi din perimetrul şi vecinătatea şcolilor. Pe de altă parte, Primăria Deva se află în procedurile de achiziţie publică, în vederea desemnării firmelor care vor implementa două programe de reabilitare termică a Colegiului Naţional „Decebal“ şi Liceului Pedagogic „Sabin Drăgoi“. Lucrările, în valoare totală de 5,5 milioane lei, sunt finanţate din fonduri europene nerambursabile, obţinute de Primăria Deva, care cofinanţează proiectele cu 2 la sută din costuri. „Programul de reabilitare nu va afecta procesul de învăţământ. Primăria este dispusă să sprijine şi alte şcoli în redactarea proiectelor pentru acest gen de lucrări”, a menţionat Marcel Morar.
Viceprimarul municipiului Deva a estimat că lucrările de reabilitare a Colegiului Naţional „Decebal“, în valoare de trei milioane de lei, vor începe în luna octombrie. În cazul Liceului Pedagogic, lucrările vor începe în primăvara anului viitor, finanţarea nerambursabilă fiind de 2,5 milioane lei. (AGERPRES)

Recunosc că încep acest editorial nervos. Poate voi fi şi subiectiv, dar ceea ce vă voi relata este absolut exact.
Sunt anunţat că mi s-a suspendat telefonul fix, abonat Romtelecom fiind, pe motiv de neplată. Neplată pe două luni. Se mai întâmplă, îmi spun şi decid să sun la informaţii pentru a clarifica situaţia. Îmi amintesc şi că pe una dintre facturi, posibil, exact în urmă cu două luni, apăruse suma de 42 de lei, reprezentând o asigurare de locuinţă pe care nu o solicitasem. Plătesc prin Internet banking şi nu am onorat suma respectivă, aşa că probabil de acolo provenea neînţelegerea.
Am telefonat la informaţii. Spun cine sunt şi ce vreau, îi spun doamnei respective şi că ar putea fi vorba despre o asigurare, la care brusc, doamna se înfurie şi mă ia la rost. Că am acceptat asigurarea? Că le-am răspuns la scrisori? Nu apucam să-i răspund, că urma alt reproş.
Nu am fost întrebat, i-am spus până la urmă. Ba da, v-am scris, de ce nu citiţi ceea ce vă scriem? Bun, poate că mi-aţi scris, poate că am omis să răspund, sau nu am citit, dar e ăsta un motiv să-mi treceţi pe factură suma de 42 de lei? Doamna nu pare sensibilă la argumentele mele şi mă ceartă în continuare. Mă enervez. Îi spun ceva despre concurenţă şi posibilitatea de a alege alt serviciu sau chiar de a renunţa la telefonul fix, că după apariţia telefoniei mobile, mulţi au făcut-o. (Între noi fie vorba, am aproximativ acelaşi număr de telefon de când s-au mutat părinţii mei în Deva, în 1966, aşa că sunt cumva ataşat de el…).
Doamna în cauză se face că nu aude şi îmi cere pe un ton imperativ, de două ori, să-i dau codul numeric personal. Mă execut şi îmi spune să aştept, pe fondul unui cântecel. Aştept cam un minut. Doamna revine. Îmi spune sec: „Telefonul v-a fost restabilit. Bună ziua!”. Închide.
M-am enervat. Adică ştii că ai concurenţă. Ştii că pierzi clienţi, ştii că e criză şi sari la gâtul clienţilor nu fideli, ci extraordinar de fideli. Norocul ei că am inerţie mare…

Livia Botici

Cinci tineri, dintre care doi minori, au făcut un adevărat hobby din a fura sticle de băuturi alcoolice de pe rafturile supermarketurilor. După ce au dat mai multe „tunuri”, aceştia au fost prinşi în flagrant, chiar în momentul în care îşi îndesau sub haine licorile lui Bachus.

Minori băgaţi la „înaintare”

Profitând din plin de naivitatea a doi copii, trei tineri din municipiul Hunedoara, cu vârste cuprinse între 20 şi 24 de ani, i-au pus la furat de sticle de bere şi vin de pe rafturile magazinelor. Cu gândul că dacă sunt minori – unul are 13 ani şi celălalt 16 ani – nu pot fi pedepsiţi pentru încălcarea legii, copiii erau trimişi în supermarketuri de unde furau băutură. Modul de acţiune al hoţilor era foarte simplu. Dis-de-dimineaţă, cei cinci se urcau în maşină şi venea de la Hunedoara la Deva. Aici, cei doi copii intrau în magazine, dădeau mai multe ture printre rafturi, iar în momentul în care nimeni nu îi vedea, doseau sub haine câteva sticle cu alcool şi o zbugheau afară. Se urcau în maşină şi porneau mai departe, spre următoarea ţintă.

Un paznic vigilent

„Şmecheria” le-a mers până în momentul în care au vrut să dea atacul într-un hypermarket, care, spre nefericirea hoţilor, avea un paznic vigilent. Observându-i pe cei doi minori că nu au nici un coş de cumpărături şi nici o ţintă fixă în magazin ci, mai degrabă sunt atenţi la oameni decât la produse, paznicul a fost mereu cu ochii pe ei. De aceea, în momentul în care copiii au ascuns câteva sticle pe sub haine, omul de pază i-a lăsat să încerce să treacă de casa de marcat şi atunci i-a oprit. Imediat a fost chemată poliţia, care le-a întocmit celor cinci dosare de cercetare penală. Băutura pe care reuşiseră să o fure până atunci, în valoare de 230 de lei, a fost recuperată în totalitate şi restituită magazinelor.

Livia Botici

Ieri, la Tribunalul Hunedoara, ar fi trebuit să fie audiat cel mai important martor într-un dosar de trafic de droguri, în care doi tineri sunt acuzaţi că au introdus în ţară cocaină. Martorul, un investigator sub acoperire, căruia hunedorenii îi vânduseră drogurile, nu a putut fi audiat, pentru că, înainte cu câteva ore de începerea procesului, a fost victima unui accident rutier.

Audiere amânată cu o lună

Procesul celor doi tineri din comuna Teliucu Inferior, respectiv Attila Cărare, în vârstă de 23 de ani, şi Radu Creţiu, în vârstă de 24 de ani, a fost din nou amânat, cu toate că ieri ar fi trebuit să depună mărturie, chiar agentul sub acoperire, căruia tinerii îi vânduseră droguri. Încă de dimineaţă, sala mare a Tribunalului Hunedoara a fost pregătită pentru ca investigatorul infiltrat în reţeaua de droguri să poată depune mărturie, în aşa fel, încât identitatea sa să nu fie deconspirată. Agentul ar fi trebuit să fie audiat într-o altă cameră, iar imaginile ar fi fost transmise prin intermediul televiziunii interne a Tribunalului Hunedoara. Numai că, la ora 12 fix, procurorul DIICOT a intrat în sală, cu o hârtie în mână, şi a anunţat instanţa că agentul sub acoperire a avut un accident de maşină şi nu mai poate ajunge la proces. „În acest caz, amân audierea investigatorului şi acord un nou termen de judecată pentru data de 6 octombrie”, a spus magistratul la aflarea celor întâmplate.

Aduceau droguri din Olanda

Potrivit rechizitoriului, Attila Cărare şi Radu Creţiu sunt învinuiţi că la sfârşitul lunii aprilie a.c., au introdus în ţară, din Olanda, o cantitate de 5,4 grame de cocaină, pe care au vândut-o unui investigator sub acoperire, la preţul de 200 de euro. După această tranzacţie, Attila Cărare a plecat din nou în Olanda şi a adus pentru vânzare alte 143 de grame de stupefiante, dar acestea, la laborator, s-au dovedit a nu fi droguri. Cei doi sunt arestaţi de la începutul lunii mai şi riscă ani grei de închisoare pentru trafic de droguri.

Magdalena Şerban

Se taie salarii, ajutoare de şomaj, alocaţii. Firmele private se închid pe bandă rulantă, învăţământul e la pământ, la fel şi sistemul sanitar. Medicii fug din ţară, iar profesorii o iau pe urma lor. Oraşele sunt pline de gropi, iar gropile sunt pline de gunoaie. Despre sate, Dumnezeu cu mila, abia dacă mai au curent electric.

Cu toate acestea, primarii de comună fac eforturi supraomeneşti să mai „cârpească“ câte ceva iar în cele mai bune cazuri, să se rezume la mici investiţii din bugetul local. Este şi cazul edililor din comuna hunedoreană Brănişca, unde criza se resimte în toate părţile.

Greu cu şcolile la iarnă

Din cauza crizei, la iniţiativa administraţiei locale, cei cinci elevi care urmau cursurile şcolii din satul Rovina vor fi transportaţi pentru cursuri, la şcoala generală din centrul de comună. „Fiind doar cinci elevi, ar fi fost şi mai greu la iarnă, cu încălzirea şi tot ceea ce era necesar pentru funcţionarea şcolii din Rovina. Aşa că am hotărât ca elevii în cauză să înveţe în centrul de comună, asigurându-li-se transportul zilnic. Acum, şcoala din Rovina este în conservare“ ne spune edilul şef al comunei Brănişca, Teodor Lazăr.

Pentru şcoala generală cu clasele I-VIII şi grădiniţa din Brănişca, precum şi pentru şcoala cu clasele I-IV şi grădiniţa din satul Boz, s-au investit 800.000 de lei, pentru ca totul să fie în concordanţă cu normele europene. Acum, în cele patru unităţi şcolare, sunt condiţii optime pentru desfăşurarea orelor de curs, există şi apă, şi încălzire centrală.

Dar, nemulţumirea primarului este legată de reducerea posturilor la nivelul şcolilor şi nu numai. Edilul comunei aşteaptă înştiinţarea oficială de la Inspectoratul Şcolar Judeţean Hunedoara, pentru reducerea posturilor de fochişti. „Vă daţi seama, cum pot să-i cer unui om, pentru 200 de lei, cât va mai fi remuneraţia lui, să fie mai tot timpul la dispoziţia şcolii. Spre exemplu, fochistul de la şcoala din Boz, pe lângă atribuţiile lui, ţine locul şi unei femei de serviciu. Este inadmisibil, ca în condiţiile în care o să rămânem clar, fără fochişti, să mai folosim încălzirea centrală. Deşi cu autorizaţiile ISCIR la zi, este prea periculos acest lucru, riscăm să sărim în aer, nu putem să ne jucăm cu aşa ceva. Nu putem face experimente de acest gen. Mă voi vedea nevoit să închid căldura şi efectiv, şcolile. Pentru că altă soluţie nu văd. Poate să trecem din nou pe lemne, dar asta ar însemna să investim în sobe de teracotă şi de unde bani?! Acum mai sunt fix 4 lei în contul şcolar“, mărturiseşte, indignat, primarul Teodor Lazăr.

Posturi reduse şi la primărie

Cât despre reducerea de posturi la nivelul primăriei, situaţia nu este deloc bună nici acolo. „Am redus patru posturi: un muncitor, o femeie de serviciu, un tehnician topo şi un agent fiscal. Numai noi ştim cum ne descurcăm fără. Dacă ne cere cineva un certificat de proprietate, la ora aceasta, ne vedem puşi în imposibilitatea de a răspunde pozitiv, pentru că nu mai avem cum să-l eliberăm“, afirmă edilul şef al comunei Brănişca.

Cu toate acestea, afirmă primarul Teodor Lazăr, în 13 septembrie, când începe şcoala, la Brănişca şi la Boz „festivitatea de deschidere se va ţine, ca în fiecare an, în ciuda problemelor financiare“.

Ciprian Marinuţ

Trei dintre cele patru majorete de la CNS-CSS „Cetate” Deva, antrenate de Mihaela Jecherean, au fost medaliate la Campionatul Naţional de la Arad, iar două dintre ele au obţinut dreptul de a reprezenta România la Campionatul European din Elveţia.

Cinci medalii în nouă probe

Sportivele de la şcoala campionilor au onorat prestigiul clubului „Cetate” Deva şi la primul Campionat Naţional de Majorete din istoria sportivă a României, desfăşurat la finalul săptămânii la Arad. Cele patru majorete (n.r. de fapt practicante de gimnastică aerobică devenite majorete) au concurat în nouă probe şi au reuşit să cucerească cinci medalii: una de aur, două de argint şi două de bronz. În plus, două dintre sportive au impresionat atât de tare, încât au obţinut dreptul de a reprezenta România la Campionatul European din Elveţia. „Este un bilanţ foarte bun, având în vedere că noi am început pregătirea abia în luna octombrie a anului trecut şi am mai participat la o singură competiţie oficială, cea zonală, înaintea Naţionalelor. Dincolo de medalii, am fost lăudaţi de oficialii Federaţiei pentru progresul realizat în acest scurt timp”, a spus antrenoarea Mihaela Jecherean.

Alina Bordeanu, lidera echipei devene

Vedeta echipei devene a fost Alina Bordeanu (senioară, cls. a XI-a), care a obţinut un titlu de campioană naţională la secţiunea „ritmic twirl”, două medalii de argint la „x-strutting” şi „accesorii solo” şi o medalie de bronz în proba de „accesorii duo”. „La accesorii solo, unde Alina are un exerciţiu foarte spectaculos, reacţia publicului a fost fantastică. Aplauzele şi încântarea ce li se citea pe feţe sunt greu de descris în cuvinte. Acesta a şi fost motivul pentru care Alina a fost desemnată să reprezinte România la Campionatul European din Elveţia, deşi ea a obţinut la Naţionale doar medalia de argint la această probă”, a afirmat Mihaela Jecherean. Palmaresul clubului devean a fost completat cu alte două medalii, bronz la „x-strutting”, prin Alexandra Eftenoiu şi bronz la „accesorii duo”, prin Daiana Velceanu, care a fost partenera Alinei Bordeanu. „Şi în proba de accesorii duo, în care Alina Bordeanu şi Daia Velceanu au prezentat un exerciţiu intitulat „Dansul focului”, am avut succes. Chiar dacă arbitrele le-au acordat doar medalia de bronz, publicul şi oficialii Federaţiei au reacţionat excelent, iar fetele vor merge cu acest exerciţiu la Campionatul European”, a precizat antrenoarea sportivelor devene.

Toate sportivele calificate la Campionatul European, care va avea loc în luna octombrie în Elveţia, la Neuchatel, vor participa la un stagiu de pregătire comun şi vor avea echipamente oficiale, puse la dispoziţie de Federaţie.

Nicolle Ebner

Cinci asociaţii de proprietari din municipiu s-au înscris în programul iniţiat de Primăria Deva şi SC Electrocentrale Mintia, privind contorizarea individuală a consumului de agent termic. Potrivit reprezentanţilor administraţiei locale, alte 14 asociaţii sunt în curs de definitivare a documentaţiei necesare. 

Încălzirea pe gaz începe să piardă teren
Proiectul lansat luna trecută de Primăria Deva în colaborare cu SC Electrocentrale Mintia începe să prindă contur. Proiectul prevede introducerea, pe scara blocului, a unei reţele de furnizare a agentului termic şi montarea de contoare individuale pentru fiecare apartament. Costurile sunt suportate de la bugetul local al municipiului Deva, sub formă de împrumut acordat asociaţiilor de proprietari, fără dobândă, şi care poate fi returnat într-o perioadă cuprinsă între cinci şi 10 ani, după cum stabilesc proprietarii. În plus, locuinţele în care există centrale termice de apartament au avantajul că pot beneficia de ambele sisteme de încălzire: centralizată şi pe gaz. Munca de convingere dusă de iniţiatorii proiectului a început să prindă contur. În câteva săptămâni, aproape 180 de apartamente – din care 30 cu centrale termice individuale – din cinci asociaţii de proprietari, s-au înscris în program. Lucrările vor începe săptămâna viitoare şi vor fi realizate de angajaţi ai SC Termocentrale Mintia. „În medie, costul pe apartament este de 1.500 lei, iar execuţia lucrărilor la o scară de bloc necesită cam două săptămâni”, a declarat Corina Oprişiu, administratorul public al municipiului Deva.

Tarif neschimbat la Gigacalorie
Contorizarea individuală a consumului de energie termică mai are un avantaj. Proprietarii vor încheia contractul de prestări servicii direct cu SC Electrocentrale Mintia, iar rău platnicii vor putea fi debranşaţi, individual, de la reţea, astfel încât să nu mai sufere toată scara sau imobilul. Viorica Nicula, directorul executiv al Primăriei Deva, dă asigurări că, în această iarnă, devenii nu vor plăti Gigacaloria (Gcal) cu mai mult de 174,18 lei, „iar în cazul în care Guvernul nu va mai subvenţiona agentul termic, diferenţa va fi suportată de către Primăria Deva, din bugetul local”.

Deva (266)
l vânzător – 1; l tractorist – 1; l şofer autobuz – 1; l primitor-distribuitor materiale şi scule – 2; l zidar rosar-tencuitor – 10; l pictor pe sticlă şi ceramică – 1; l ospătar (chelner) – 1; l muncitor necalificat la asamblarea, montarea pieselor – 90; l modelator ceramică – 1; l mecanic agricol – 3; l maistru mecanic maşini şi utilaje pentru construcţii – 1; l lucrător gestionar – 1; l lucrător comercial – 65; l instalator apă, canal – 4; l îngrijitor clădiri – 10; l îngrijitor animale – 20; l inginer construcţii civile, industriale şi agricole – 1; l încărcător-descărcător – 7; l funcţionar informaţii clienţi – 5; l excavatorist pentru excavatoare cu rotor de mare capacitate – 1; l dulgher restaurator – 6; l dulgher (exclusiv restaurator) – 4; l casier – 23; l brutar – 3; l betonist – 1; l barman-3.

   Radu Creţiu,  din Teliucu Inferior,  traficant de droguri

Pentru că, deşi este recidivist, a fost prins din nou cu droguri, fiind arestat într-un dosar, împreună cu un amic din aceeaşi localitate, şi el traficant.

Florin Cazacu, primarul municipiului Brad

Pentru că s-a zbătut şi a reuşit, în final, să rezolve problema clădirii care adăposteşte Muzeul Aurului din municipiu, reuşind să obţină anularea licitaţiei organizate de lichidator, prin care imobilul a fost vândut unei instituţii private.