Apropo de înfrumuseţările oraşului şi de faptul că unii s-au grăbit să-mi reproşeze ba că de ce susţin ca parcările să fie cu plată (că vor fi încredinţate unor firme clientelare…), ba că de ce laud florile că nu ştiu cât costă etc., mă opresc asupra unor detalii importante, zic eu, pentru o anumită manieră de a vedea lucrurile.
Cu câţiva ani în urmă, să tot fie vreo cinci-şase, pe marginea unor străzi din zona pieţei, s-au montat nişte stâlpi coloraţi, din fier forjat şi plastic portocaliu, cu becuri în interior. Stâlpii ăştia luminau noaptea. Trec peste faptul că utilitatea lor practică era nulă, estetic puteau fi apreciaţi, mă rog, dădeau aşa, un aer de prosperitate, uite, avem bani până şi pentru stâlpişori cu bec…
Stâlpii s-au păstrat. Inutil să spun că în buna tradiţie românească, becurile din interior au început să se ardă şi nimeni nu le-a mai înlocuit. Apoi, lanţurile care îi uneau au început să se rupă, că lumea nu ocolea ca să traverseze, ci sărea peste lanţuri. Unii stâlpi au fost îndoiţi, fie prin lovituri de picior de către cvasi-interlopii care sunt puşi pe distrugere, fie din cauză că vreo maşină a dat peste ei. De prisos să spun că nu au fost îndreptaţi. Alţi stâlpi au rămas fără capacul care le proteja partea superioară, aşa că s-au transformat în coşuri de gunoi. Banii s-au dat, intenţia o fi fost bună, ce a rămas se vede…
Un detaliu să fie şi gardul viu, despre care s-a scris săptămâna trecută? Personal, preferam în locul simplului gazon – care se va deteriora repede sub paşii celor mult prea grăbiţi spre a-l ocoli (pe unde? Că pasajele de trecere sunt complet ocupate de terase…), să fie replantat gardul viu. Din două considerente – primul, strict estetic, al doilea ecologic: un gard viu are o putere mai mare de reîmprospătare a aerului decât gazonul (care gazon poate fi foarte bine plantat şi dacă există gard viu), iar pe de altă parte, este un filtru natural împotriva gazelor de eşapament care vin dinspre mult-prea-circulatul bulevard vechi al Devei. Am urmărit comentariile cititorilor care s-au pronunţat pe marginea articolului din „Mesagerul…” referitor la gardul viu. Avizate, bine-intenţionate, dar puţine, de unde concluzia că numărul celor cărora le pasă de astfel de aspecte este în scădere.

Livia Botici

Trei tineri, toţi aflaţi sub influenţa băuturilor alcoolice au ajuns la spital în stare gravă, după ce au sărit de pe un parapet, înalt de 13 metri. Saltul iresponsabil a fost făcut de aceştia după ce unul dintre ei, care nu avea nici măcar permis de conducere, a produs un teribil accident de circulaţie.

Depăşire neregulamentară
Luni dimineaţa, la ora 5, cei trei bărbaţi, toţi din judeţul Ialomiţa, circulau cu un autoturism Ford pe drumurile publice, cu toate că nici unul dintre ei nu avea permis şi, pe deasupra, mai erau şi băuţi bine. Pe raza localităţii Gothatea, şoferul a efectuat o depăşire neregulamentară pe pasajul peste calea ferată, în zona de acţiune a indicatorului rutier „depăşirea autovehiculelor cu excepţia motocicletelor fără ataş interzisă”, şi s-a izbit frontal cu o altă maşină, care circula regulamentar. În urma impactului, o tânără de 20 de ani, din comuna Gurasada, pasageră în autoturismul lovit în plin, a ajuns la spital în stare gravă.

Au fugit de la locul accidentului
Probabil treziţi din beţie şi văzând nenorocirea pe care au produs-o, cei trei tineri, ce se aflau în autoturismul Ford, au ieşit din maşină şi au rupt-o la fugă. De frică să nu fie prinşi de oamenii legii, bărbaţii, toţi în vârstă de 27 de ani, au fost atât de inconştienţi încât, atunci când au dat de un pasaj peste calea ferată, înalt de 13 metri, au sărit fără să stea prea mult pe gânduri. Din nefericire pentru ei, în urma impactului cu solul, fuga de răspundere a luat sfârşit, întrucât au suferit leziuni ce nu le-au mai permis să se deplaseze. La scurt timp, poliţia şi medicii au ajuns la faţa locului, dar din cauza rănilor suferite de tineri, oamenii legii nu au putut stabili care dintre ei s-a aflat la volan. Aceştia au fost transportaţi la spital pentru îngrijiri, întrucât se află în stare gravă.

Nicolle Ebner

Ieri seară, în Deva, a poposit caravana ”Filmul Românesc Accesibil Tuturor”, organizată de Regia Autonomă a Distribuţiei şi Exploatării Filmelor (RADEF) „România Film”. Timp de trei zile, în perioada 7-9 septembrie, devenii au acces gratuit la 25 dintre cele mai frumoase filme româneşti.

Trei zile de vizionări
Maratonul filmului românesc a început ieri seară, în faţa Casei de cultură „Drăgan Muntean” din Deva, unde, pe un ecran montat în piaţeta din faţa instituţiei de cultură a rulat filmul Liceenii rock&roll. De astăzi, şi până joi, 9 septembrie inclusiv, la Cinematograful „Patria”, începând cu ora 11.00 şi până la orele 21.00, din două în două ore, pot fi urmărite filme pentru copii, din seria Veronica; pentru adolescenţi-Declaraţie de dragoste, Extemporal la dirigenţie, Liceenii…; spumoasele comedii din ciclul B.D. -în alertă, la munte şi la mare; dar şi aventurile lui Mărgelatu în filme de acţiune cum ar fi Drumul oaselor, Masca de argint, Săptămâna nebunilor, Misterele Bucureştilor. În total, 25 de filme din producţia naţională, pentru care RADEF România Film deţine licenţă de difuzare, în cinematografe, în taberele de elevi şi studenţi, precum şi în locurile publice din 12 localităţi, printre care şi Hunedoara şi Deva. La Hunedoara, maratonul filmului românesc s-a desfăşurat în perioada 2-5 septembrie, şi peste 3.500 de spectatori au următit filmele prezentate la Cinematograful „Flacăra”, din cartierul Bucegi. De oferta RADEF România Film s-au bucurat doar locuitorii celor două mari municipii hunedorene, singurele localităţi din judeţ în care mai funcţionează cinematografe.
Campania ”Filmul Românesc Accesibil Tuturor”, demarată în data de 31 iulie, se va încheia pe 14 septembrie, la Alba Iulia.

Deva (150)
l zidar rosar-tencuitor – 4; l vânzător – 1; l tractorist – 1; l primitor-distribuitor materiale şi scule – 2; l pictor pe sticlă şi ceramică – 1; l pavator – 10; l ospătar (chelner) – 1; l modelator ceramică – 1; l lucrător gestionar – 1; l lucrător comercial – 68; l învăţător – 1; l îngrijitor clădiri – 10; l încărcător-descărcător – 7; l funcţionar informaţii clienţi – 5; l excavatorist pentru excavatoare cu rotor de mare capacitate – 1; l educatoare – 1; l dulgher (exclusiv restaurator) – 4; l casier – 23; l brutar – 3; l betonist – 1; l barman – 3; l aplicator de detalii la produse din ceramică – 1.

Orăştie (70)
l tâmplar manual-artizanal – 1; l stivuitorist – 1; l secretară – 1; l referent – 1; l paznic – 1; l operator la colectatul şi manipulatul lemnului – 4; l muncitor necalificat la asamblarea, montarea pieselor – 23; l mecanic agricol – 2; l lăcătuş mecanic de întreţinere şi reparaţii universale – 1; l frezor universal – 1; l finisor confecţii industriale din blană – 2; l cusător confecţii industriale din blană – 3; l cusător articole marochinărie – 19; l consilier-expert-inspector-referent-economist în management – 1.

Livia Botici

Într-o singură zi, poliţiştii hunedoreni au avut parte de două intervenţii în forţă, prima dată pentru că cineva „a spart” un bancomat din Deva, iar a doua oară, pentru că o altă persoană a intrat prin efracţie într-un bar din Orăştie. Din fericire, la faţa locului, ambele incidente s-au dovedit a fi alarme false, cu toate că oamenii legii fuseseră alertaţi de sistemele de supraveghere şi securitate ale celor două locaţii.

Nervos pe bancomat
Primul incident s-a petrecut duminică seara, la sediul unei bănci din centrul municipiului Deva. La ora 19, jumătate, oamenii legii au fost sesizaţi de faptul că, în incinta unităţii bancare, la unul dintre ATM-uri s-a declanşat alarma anti-efracţie. Înarmaţi cu ustensilele necesare pentru prelevarea amprentelor şi urmelor lăsate la locul faptei de presupuşii hoţi, criminaliştii au ajuns imediat la sediul băncii. Aici, surpriză. Nimic nu dispăruse, caseta valorică era la locul ei şi singura neregulă descoperită era aceea că rama metalică din dreptul tastaturii bancomatului era deplasată. „Situaţia a fost clarificată de înregistrările video, care au surprins un client al unităţii bancare în timp ce încerca să-şi verifice contul. Introducând cardul în ATM de mai multe ori şi nervos pentru că acesta nu intra, bărbatul l-a împins mai tare, moment în care partea superioară a aparatului a sărit din sistemul de prindere. Atunci, alarma s-a declanşat şi, speriat, omul a luat-o la fugă”, a declarat comisarul şef Cristian Horvat, şeful Biroului de Investigaţii Criminale al Poliţiei Deva.

Vroia să mai bea
La distanţă de numai cinci ore, o altă alarmă îi alerta pe oamenii legii. De această dată, sistemul anti-efracţie al unui bar din Orăştie semnalase pătrunderea unei persoane în interiorul localului, care era închis. Ajunşi imediat la faţa locului, poliţiştii au descoperit că înăuntru, un bărbat de 26 de ani, din localitate, aflat în stare avansată de ebrietate, vroia să mai consume câteva pahare de băutură, şi aştepta pe cineva care să-l servească. Surprinzător, din interiorul barului, patronii nu au reclamat nici un furt.

Maximilian Gânju

Un câine vagabond din localitatea Uricani participă la toate mitingurile derulate în oraş, cot la cot cu protestatarii. Ba chiar îşi face remarcată prezenţa în rândurile manifestanţilor şi latră cât îl ţin puterile la fiecare scandare, ca şi cum le-ar susţine acestora cauza.

Patrupedul a participat şi vineri la mitingul de protest derulat în Uricani, unde mai mulţi mineri au ieşit în stradă, după ce au auzit că mina unde lucrează urmează să fie închisă. Ortacii spun că maidanezul s-a aciuat pe lângă mina unde muncesc ei şi ca un semn de recunoştinţă pentru că este hrănit, îi însoţeşte peste tot. Maidanezul are „antecedente”, după ce a luat parte şi la marşul de protest al pensionarilor, derulat în Uricani, în urmă cu două luni de zile. Şi atunci, câinele a făcut senzaţie după ce şi-a acompaniat colegii la fiecare slogan scandat. Rex (foto), după cum este strigat de localnici, este foarte ascultător şi nu rupe niciodată cordonul forţelor de ordine. Aşa că, din punctul de vedere al celor care asigură ordinea publică la manifestările stradale, maidanezul este manifestantul ideal.

Ciprian Marinuţ

Antrenorul echipei Dinamo, Ioan Andone (foto), a făcut, ieri, o donaţie de echipament sportiv pentru grupele de copii şi juniori de la FC Hunedoara, încercând să „răsplătească” astfel, peste timp, „darurile” primite de el de la clubul Corvinul Hunedoara, la care şi-a început activitatea de fotbalist.

„Plată” pentru trecut, investiţie în viitor
Un număr de 200 de componenţi ai grupelor de copii şi juniori ale FC Hunedoara s-au ales, ieri, cu echipamente de adevăraţi fotbalişti de la fostul jucător de legendă al Corvinului, Ioan Andone. Prezent la Hunedoara, „Fălcosul” a demonstrat încă o dată că nu-şi uită rădăcinile şi ştie să preţuiască locurile şi oamenii care l-au ajutat să devină un fotbalist de top al echipei naţionale a României. Alături de foştii coechipieri Romulus Gabor, Ioan Petcu, Florin Dubinciuc, Mitică Gălan şi Dan Colesniuc, Andone a împărţit echipamente de joc pentru patru grupe de copii şi juniori care reprezintă FC Hunedoara în competiţii. „Am donat treninguri, echipamente de joc şi mingi în valoare totală de 40.000 de lei, copiilor şi juniorilor de la FC Hunedoara, antrenaţi de Daniel Haidiner şi Florin Dubinciuc. Îmbrăcaţi cu noile echipamente, micii fotbalişti au fost foarte bucuroşi. Am ales să fac acest gest pentru copii şi nu pentru echipa de seniori, întrucât cei mici sunt viitorul fotbalului hunedorean şi ei pot duce echipa în Liga I. Ştiu că formaţiile acestea au nevoie de echipament şi am vrut să fac fericiţi 200 de copii, pentru că şi eu am primit enorm de la Hunedoara şi de la Corvinul”, a declarat Ioan Andone.

Magdalena Şerban

Comuna Veţel a îmbrăcat haine de sărbătoare la sfârşitul săptămânii trecute, când aici s-a desfăşurat cea de-a doua ediţie a „Zilelor comunei Veţel”.

Competiţii sportive şi premieri
Cu prilejul sărbătorii comunei, a fost organizată o competiţie de fotbal intercomunală, în care au fost angrenate patru echipe. Este vorba de formaţiile din Veţel, Mintia, Leşnic şi una reprezentând patru sate de munte. Meciurile dintre cele patru echipe s-au desfăşurat sâmbătă. Învingătoare a ieşit reprezentanta satului Mintia, dar importantă a fost participarea tinerilor din localităţile amintite la acest minicampionat. În final, fiecare din cele patru formaţii a primit câte un trofeu de participare, iar fiecare jucător câte o diplomă, care să le amintească de această sărbătoare a comunei în care trăiesc.  
„Toată lumea a câştigat prin simpla participare. Nu au existat învinşi şi învingători. Am demarat această acţiune, pentru a trăi bucuria revederii şi pentru a ne cunoaşte mai bine“, spune Ioan Henţiu (foto), edilul-şef al comunei Veţel.
Şi duminică, sătenii din Veţel au avut parte de sport. Ziua a debutat cu un meci de fotbal „old boys“, disputat între jucătorii anilor ’70 şi cei ai anilor ’80, oameni care au reprezentat couna în competiţiile judeţene de fotbal. Ca în orice meci respectabil, foştii jucători au demonstrat că spiritul de echipă şi mai ales fair play-ul nu se pierd odată cu trecerea vremii. Apoi, spre bucuria microbiştilor, s-a disputat partida oficială dintre echipa Unirea Veţel, reprezentanta comunei în campionatul judeţean, liga a V-a, şi CFR 2 Simeria, competitoare în aceeaşi ligă a V-a.  Partida, contând pentru „Cupa României”, a fost  câştigată de gazde.
Mai precizăm că în pauza meciului oficial de fotbal, conform unei hotărâri a Consiliului Local, i s-a acordat titlul de „Cetăţean de onoare postmortem, al comunei Veţel”, lui Precup Vasile, cel care a fost antrenorul echipei locale de fotbal, timp de peste un deceniu.
Tot duminică, au fost premiate cuplurile de săteni care au împlinit sau vor împlini în cursul anului 2010, câte 50 de ani de căsnicie. Acestea au fost „răsfăţate“ cu flori, diplome şi câte un plic cu conţinut „confidenţial“ după cum ne spune edilul.

N-a lipsit cântecul popular
 Cum îi stă bine românului, nu putea lipsi cântecul şi jocul din cadrul manifestărilor de la Veţel. Astfel, pe scena din satul reşedinţă al comunei au cântat şi au încântat numerosul public, Mariana Deac, Ionuţ Fulea, precum şi îndrăgitul interpret de folclor Petrică Moise.
S-a jucat şi s-a cântat cum numai la zile mari se poate face. Ca urmare, cu atât mai mare a fost satisfacţia edililor comunei, cu cât cheltuielile din bugetul local pentru organizarea acestei a doua ediţii a Zilelor Veţelului au fost minime. Aceasta, datorită faptului că s-a mers pe sponsori, care au acoperit cheltuielile de organizarea manifestărilor sportive şi artistice, în proporţie de 100 la sută. Deci, nu s-a cheltuit nici un ban de la bugetul local.
„Este un an de criză şi pentru comuna noastră. Am preferat ca bugetul local să-l drămuim şi să-l direcţionăm către cele necesare, pentru rezolvarea problemelor de zi cu zi, însă, nu am vrut să renunţăm nici la acest eveniment, care sperăm să devină o tradiţie. Aşa că am găsit oameni cu suflet mare şi cu posibilităţi financiare, şi am reuşit să strângem banii necesari din sponsorizările acestora. Le mulţumesc pe această cale şi sper ca Dumnezeu să le dea înzecit mai mult. Totodată, le mulţumesc şi tuturor locuitorilor comunei, care au fost alături de noi, pentru a sărbători cum se cuvine frumoasa noastră comună“, declară Ioan Henţiu, primarul comunei Veţel.

Nicolle Ebner

Peste 2.000 de hunedoreni au aderat la iniţiativa organizaţiei municipale PSD Deva, privind strângerea de semnături pentru sustinerea unei moţiuni de cenzură, care să răstoarne, în această toamnă, Guvernul Boc.

„Nimeni nu va putea ignora demersul nostru“
La începutul lunii iunie a acestui an, social-democraţii deveni au demarat, la nivel de judeţ, o campanie de strângere de semnături, prin care hunedorenii cer Parlamentului şi Preşedinţiei demiterea Guvernului Boc. Potrivit iniţiatorilor, ofensiva PSD Deva, desfăşurată sub genericul „STOP BOC”, a avut un ecou neaşteptat, semnăturile fiind adunate fără eforturi prea mari din partea iniţiatorilor. „Săptămâna trecută, la ultima centralizare a datelor, am numărat peste 2.000 de semnături. Există multe nemulţumiri, prin urmare, au venit la sediul nostru din Deva, oameni din tot judeţul. De data aceasta, nu a mai fost necesar să umblăm noi, cu listele prin localităţi, ca să strângem semnături de susţinere a unei moţiuni de cenzură”, a declarat Vasile Ţonea, secretarul organizaţiei municipale PSD Deva. Social-democraţii deveni susţin că scopul real al solicitării sprijinului din partea populaţiei este acela de a se asigura „că nimeni nu va putea ignora acest demers”.

Susţinere pentru moţiunea de cenzură
Organizaţia municipală PSD Deva a identificat 10 „capete de acuzare” împotriva guvernării din ultimii doi ani. Printre cele mai importante sunt: creşterea galopantă a şomajului; umilirea şi sărăcirea pensionarilor; reducerea arbitrară a salariilor din sistemul bugetar; blocajul sistemului de educaţie; falimentul sistemului sanitar; prăbuşirea economiei naţionale; conflictul şi dezbinarea din societatea românească. „Considerăm că sunt motive temeinice, pentru a solicita Parlamentului şi preşedintelui României demiterea guvernului condus de Emil Boc. Pe lista de semnături, intitulată „STOP BOC!”, se pot înscrie toţi hunedorenii care vor demiterea actualului guvern”, a declarat şi Cosmin Nicula (foto), senator PSD în Colegiul nr. 1 Valea Jiului.
Campania de strângere de semnături trebuia să se încheie la 31 august, însă, a fost prelungită cu o lună. Social-democraţii, susţinuţi de liberali, speră să dărâme Guvernul Boc în această sesiune parlamentară prin moţiune de cenzură şi să instaleze un executiv de criză, cu mandat limitat. Moţiunea de cenzură ar urma să fie depusă undeva la jumătatea lunii octombrie.

De multe ori, viaţa e mai grea decât fotbalul, iar talentul de sportiv nu e întotdeauna dublat de capacitatea de a reuşi în afaceri. Cică un fotbalist de legendă al unei echipe din sudul judeţului, care a activat în perioada de glorie la Steaua şi e acum antrenor secund la clubul de la care s-a lansat, a avut mai multe ratări în afacerile pe care le-a încercat, decât în terenul de joc unde a jucat ca mijlocaş şi a atacat rar poarta. Spun cârcotaşii că magazinul alimentar deschis de jucător în piaţa din oraşul unde locuieşte a fost închis destul de rapid, întrucât era mai mare paguba, decât câştigul. Apoi, afacerea cu tractoare, lansată la ţară, la socrul său, a ajuns şi ea la sapă de lemn, deşi era pământ mult de lucrat în zonă. La oferta fotbalistului de a le munci terenul cu utilaje moderne, localnicii au răspuns fie lăsând terenul în paragină, fie lucrându-l ei, cu mijloace tradiţionale. Şi alte afaceri încercate de fostul jucător, cu excepţia micilor ciupeli imobiliare, au avut acelaşi deznodământ necâştigător. Şi totuşi, în ciuda eşecurilor repetate, care l-au obligat uneori să apeleze la economiile din bancă, omul nu renunţă la ideea de a fi afacerist. Ultima găselniţă este deschiderea unei ferme de creştere a animalelor, tot la ţară, pe motiv că zona e propice. Rămâne de văzut dacă această nouă activitate, care e mai complicată decât pare, va fi un succes sau va produce doar lapte praf ori numai praf.

A fi spion este visul a aproape tuturor puştilor care văd filme sau citesc romane poliţiste. Însă, pentru un antrenor de fotbal, misiunea de a „spiona” viitori adversari este una fără prea mari satisfacţii. Tehnicianul desemnat să execute această muncă de informare are de regulă rolul de a cincea roată la căruţă în cadrul staff-ului tehnic al unei echipe, fără a avea putere de decizie sau responsabilitate în alcătuirea primului 11, lucru frustrant pentru cineva care „arde” pentru această profesie. Nu am face teoria antrenorilor spioni, dacă gurile rele nu ne-ar fi informat că un tehnician cu pretenţii şi cu trecut glorios de fotbalist în oraşul cu castel a acceptat o astfel de misiune pentru o formaţie la care are o funcţie cu nume sonor, dar cu rol decorativ. Culmea ironiei e că respectivul tehnician, fost internaţional şi golgeter al echipei de legendă din oraşul respectiv, a ajuns să execute astfel de servicii pentru un antrenor principal, despre care, ca fotbalist, nici măcar nu s-a auzit, dar care are calitatea că e în bune relaţii cu sponsorul echipei. Dincolo de aerul de nedreptate a sorţii, situaţia demonstrează încă o dată cât de încurcate sunt căile fotbalului.

Ciprian Marinuţ

Cu foştii jucători ai Mureşului Deva, Tănase şi Gigi Ştefan, în prim-plan, FC Cristur a învins cu 7-4 pe Partizan, echipă dirijată din teren de Karoly Gaşpari, ex-antrenor al FC CIP, în primul meci tare al noii ediţii a Campionatului „RealSport” de Fotbal Amatori.

Derby onorat
Ambele combatante aveau maximum de puncte după primele două etape, iar în loturile lor mai erau pe lângă cei numiţi deja şi alţi foşti jucători, care au cochetat pe vremuri cu fotbalul adevărat. Pâcleşan (FC Cristur) a jucat cândva în Liga I, Salamon şi Jorza (tot FC Cristur) au evoluat în eşalonul trei, iar Costăchescu (Partizan), care însă n-a jucat, a fost în vremurile de aur ale fotbalului hunedorean la Corvinul. Cu aşa distribuţie, meciul a avut majoritatea ingredientelor unui show de calitate. S-au marcat 11 goluri, au fost multe faze frumos construite şi am văzut numeroase pase inspirate şi execuţii de efect. În plus, au fost şi câteva dueluri, urmate de replici în care cei puţin mai aprigi îi trimiteau pe cei care se plângeau la şah, precizând că fotbalul nu e sport de domnişoare.

Gigi Ştefan, „torpilorul“
Contrar cursului jocului, scorul a fost deschis de Partizan. Drăgănesc (min. 9) a prins un voleu la vinclu şi l-a învins pe Csoma, 0-1. FC Cristur, care a fost vioara întâi a partidei a reacţionat prompt, iar Gigi Ştefan (min. 10, 14 şi 15) a marcat trei goluri consecutive şi a dus scorul la 1-3. Superioritatea trupei „clădite” pe experienţa veteranilor Tănase şi Gigi Ştefan (autor a cinci goluri) a mai fost concretizată o dată înainte de pauză de Mitincu (24), astfel că prima repriză s-a încheiat cu scorul de 1-4. FC Cristur a rulat mai mult rezervele şi tinerii în repriza secundă, iar jocul a fost mai echilibrat. Drept dovadă, repriza a doua s-a încheiat la egalitate, 3-3, iar FC Cristur s-a impus astfel cu 7-4. După pauză, pentru Partizan au marcat Gaşpari (29), Curtean (40) şi Drăgănesc (49), iar pentru FC Cristur au punctat Gigi Ştefan (36 şi 48) şi Mitincu (38).

Livia Botici

Trăiesc cu frica zilelor ploioase! Deşi pare incredibil şi ireal, mai multe persoane din Sântuhalm se roagă ca toamna să nu aducă multe precipitaţii, pentru ca locuinţele lor să nu fie inundate. Toate temerile oamenilor pornesc de la faptul că drumul din faţa caselor lor nu este prevăzut cu canale colectoare ale apei pluviale, motiv pentru care, atunci când plouă, toată apa se revarsă în curţile lor.

Canale de scurgere au existat
Disperare. Doar asta se poate citi pe faţa locuitorilor din Sântuhalm, care au ghinionul de a avea casele situate pe partea dreaptă a drumului, în direcţia Deva – Sibiu. Motivul este pe cât de simplu, pe atât de plin de nesimţire: firma care a efectuat lărgirea DN 7 nu a introdus în cadrul lucrării şi canale de colectare a apei şi, ori de câte ori plouă, oamenii se trezesc cu apa în curte. „Credeţi-ne, ne-am săturat. Apa vine în puhoaie şi nu avem cum să o oprim. Înclinaţia drumului face ca toată apa, care cade din cer, să ajungă la noi în faţa casei şi în curte. Problema s-a agravat de anul trecut, de atunci când s-a lărgit drumul şi iresponsabilii au astupat gurile de canal care erau prevăzute pe marginea şoselei vechi. Vă daţi seama? Au turnat beton în canal şi după aceea au aruncat asfaltul peste. Este ceva de necrezut şi nesimţirea de care dau dovadă cei care s-au ocupat de lucrare este crasă şi grosolană”, a declarat Ioan Igna, un locuitor din Sântuhalm. Un alt bărbat din localitate spune că atunci când plouă, iese cu frică din curte, din cauza apei mari care se strânge la poarta lui. „Cu toate că pare de râs, dacă plouă tare, se adună enorm de multă apă. Tocmai de aceea, atunci când vreau să ies din curte, stau şi efectiv ascult cu urechea la poartă, ca să îmi dau seama cât de mari sunt şuvoaiele. Parcă trăim în Epoca de Piatră, nu în anul 2010. Apa de ploaie şi lipsa responsabilităţii autorităţilor mi-au făcut viaţa un coşmar. Cum este posibil să astupe gurile de canal? Cum se poate aşa ceva? Ne-au transformat casele în canale de colectare ale apei de pe stradă. Aşa ceva este inacceptabil şi posibil numai în România!”, a declarat Nicolae Huh, un alt localnic din Sântuhalm.

„S-a respectat proiectul”
Contactaţi de MESAGERUL HUNEDOREAN, pentru a explica motivul pentru care oamenii au ajuns în această situaţie disperată, reprezentanţii Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România, Direcţia Regională Timişoara, ridică din umeri. „S-a respectat un proiect şi s-au luat în considerare elementele de scurgere a apelor pluviale pe tot traseul Deva-Sebeş”, ne-a declarat ing. Horaţiu Simion, directorul adjunct al CNADNR, Direcţia Regională Timişoara.

Nicolle Ebner

După ce a aplicat măsura de reducere a salariilor cu 25 la sută, prefectul Attila Dezsi a fost nevoit să renunţe şi la aproape un sfert din numărul angajaţilor instituţiei.

Trimişi în şomaj şi în pensie
Astfel, din primele zile ale acestei luni, 11 funcţionari publici din cadrul Prefecturii au fost trimişi în şomaj, iar cei care întruneau condiţiile legale, în pensie. Concedierile au început în luna iulie a acestui an, odată cu reducerea unui post de subprefect. Pe lângă subprefect, de la 1 septembrie, alţi 11 angajaţi ai prefecturii au rămas fără loc de muncă.
„Am  redus personalul de la 51 la 39 de angajaţi. În  luna iunie, pe lângă micşorarea salariilor cu 25 la sută, Ministerul Administraţiei şi Internelor a solicitat tuturor prefecturilor din ţară să reducă cu 25 la sută şi cheltuielile instituţiei. Ca urmare a prevederilor OUG 55/2010 privind unele măsuri de reducere a cheltuielilor publice, Prefectura Hunedoara rămâne cu aceleaşi atribuţii, dar ele trebuie îndeplinite cu mai puţini angajaţi. Aşa cum mă aşteptam, cele 17 funcţii vacante existente, la nivel de prefectură, au fost anulate de către minister. Prin urmare, nu am avut cale de întors şi am fost nevoiţi să concediem aproape un sfert din numărul funcţionarilor şi angajaţilor Prefecturii Hunedoara”, a declarat, ieri, prefectul Attila Dezsi, pentru MESAGERUL HUNEDOREAN. Printre cei concediaţi se numără şi o consilieră din Cabinetul prefectului.

Nicolle Ebner

Conducerea PNL intenţionează să schimbe modul de alegere a preşedinţilor de consilii judeţene prin schimbarea Legii aleşilor locali. Dacă iniţiativa liberalilor va găsi adepţi şi în rândul parlamentarilor PSD sau PDL, nu este exclus ca, în 2012, preşedinţii consiliilor judeţene să fie aleşi precum primarii, în urma a două tururi de scrutin. 

PSD şi PDL, adeptele schimbării
La nivel local, în cazul preşedinţilor de consilii judeţene, liderii PDL şi PSD îmbrăţişează ideea modificării Legii aleşilor locali. Una dintre variantele vehiculate în rândul liberalilor de la „centru” ia în calcul revenirea la metoda aplicată până în 2008, adică, aceea a alegerii preşedintelui din rândul consilierilor judeţeni. Preşedintele Crin Antonescu afirmă că sunt şi voci din partid care spun că demne de luat în seamă sunt şi alegerile în sistem uninominal, în două tururi de scrutin. Viorel Arion, preşedintele interimar al filialei judeţene PDL Hunedoara, consideră că a doua variantă este cea mai bună. „Noi, ca partid, am afirmat tot timpul ca alegerea preşedintelui Consiliului judeţean şi a parlamentarilor să se facă în două tururi de scrutin. Este cea mai bună variantă. Dacă Mircea Ioan Moloţ (foto) ar fi căzut în turul doi cu Cristian Vladu – candidatul nostru, sau Cosmin Nicula – candidatul PSD, era foarte posibil să piardă. Aşa, a fost ales preşedinte cel care a întrunit cel mai mare număr de voturi”, este de părere Viorel Arion. „Din punctul meu de vedere, alegerea preşedintelui într-un singur tur, procedură aplicată la alegerile locale din 2008, a fost un scrutin neterminat. Sunt susţinătorul votului uninominal, dar pentru creşterea credibilităţii rezultatului, consider că  preşedintele Consiliului judeţean trebuie ales în urma a două tururi de scrutin”, declară şi Florin Cazacu, preşedintele filialei judeţene PSD Hunedoara.

„Nu am nimic împotriva modificării”
Mircea Ioan Moloţ, preşedintele al CJH, ales, în 2008, prin vot uninominal, afirmă că modificarea Legii aleşilor locali nu-l afectează. „Din răspunsurile celor doi lideri, înţeleg că pe ei îi interesează cum aş putea pierde eu alegerile din 2012 şi nimic altceva. În primul rând, cei doi nu ţin cont că suntem în plină recesiune economică şi financiară, iar două tururi de scrutin înseamnă cheltuieli suplimentare. Or, clar că nu ne permitem să irosim banul public de dragul schimbării. Nu am nimic împotriva modificării legii, pentru că, indiferent de formă, voi câştiga oricum preşedinţia CJH, la alegerile din 2012”, a declarat Mircea Ioan Moloţ.

Alexandru Weber, antrenor Cetate Deva

Pentru că handbalistele pe care le antrenează au pierdut, scor 26-28 (13-12), partida din prima etapă a Ligii Naţionale feminine, disputată acasă, în faţa echipei HCM Ştiinţa Baia Mare.

Adrian Pavel Horvat, portar Mureşul Deva

Pentru că şi-a salvat echipa de la o înfrângere în ultimele minute ale partidei de la Alba Iulia, cu Unirea, printr-o intervenţie riscantă, în urma căreia a încasat o talpă în cap şi a ajuns la spital.