Livia Botici

O societate comercială, care oferă consultanţă juridică Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Hunedoara, câştigă sume frumoase din bani publici, cu toate că instituţia hunedoreană are un jurist. Directorul coordonator al DSP Hunedoara spune că acest contract este în derulare pentru că juristul pe care îl are angajat nu este profesionist în întocmirea actelor pentru achiziţii publice şi că nu-i poate da pe mână o asemenea responsabilitate.

„Consider că este un lucru bun”

Încă din toamna anului 2009, societatea comercială SC Omnibus Apta Lex SRL Arad, consiliază juridic DSP Hunedoara, în întocmirea contractelor de licitaţie publică, a caietelor de sarcini şi a altor documente necesare semnării şi validării unui contract derulat din bani publici. Asta, cu toate că, respectiva muncă, putea, la fel de bine, să fie făcută şi de juristul de pe sectorul achiziţii, care este angajat al DSP Hunedoara, şi care ia un salariu lunar, pentru serviciile pe care le oferă, sau nu. Dar, se pare, cei care lucrează pe bani mulţi, sunt şi cei care oferă servicii mai competente. „Am făcut acest contract datorită faptului că de la sfârşitul anului trecut, avem licitaţii pe bani foarte mulţi. Din cauză că juristul pe care îl avem nu este suficient de profesionist în întocmirea documentelor necesare unei licitaţii – respectiv caiet de sarcini, contract, sau alte asemenea acte – nu puteam să îi dau o asemenea responsabilitate. De aceea, am semnat un contract cu această firmă de consultanţă. Personal, consider că este un lucru bun”, a declarat pentru MESAGERUL HUNEDOREAN, dr. Dumitra Ştefan, directorul coordonator al DSP Hunedoara.

„Valoarea contractului nu v-o spun”

Pentru serviciile juridice pe care le oferă către DSP Hunedoara, SC Omnibus Apta Lex SRL primeşte bani frumoşi de la Ministerul Sănătăţii, sumă pe care nu am reuşit să o aflăm din prima încercare, de la directorul coordonator. „Valoarea contractului nu v-o spun!”, a fost primul răspuns al Dumitrei Ştefan. Abia după ce am sunat la minister şi după ce directorul DSP a fost apelat la rându-i de către superiori, în sfârşit am aflat şi valoarea serviciilor pe care le oferă firma de consultanţă juridică. „Nu ştiu de ce vă interesează atât de mult suma contractului. Vreau să ştiţi un singur lucru, de obicei astfel de societăţi de consultanţă, pretind doi la sută din valoarea contractelor pe care le întocmesc. Gândiţi-vă că DSP Hunedoara desfăşoară contracte de sute de milioane de lei, iar această firmă pretinde infima suma de 11.500 de euro (?!) pentru fiecare contract pe care îl întocmeşte. Am ieşit foarte ieftin”, conchide dr. Dumitra Ştefan.

Aşa stând lucrurile, noi nu putem să nu ne întrebăm: de ce mai este ţinut un jurist ca salariat al DSP, şi plătit din bani publici, dacă nu este în stare să întocmească un contract de achiziţii, indiferent de valoarea sa? De ce nu este dat afară, dacă nu se ridică la nivelul cerut de atribuţiile de serviciu? Şi ne mai roade o întrebare: oare doar nepriceperea funcţionarului respectiv să fie motivul real al contractului încheiat de Direcţia de Sănătate Publică Hunedoara cu amintita firmă de consultanţă?

Ciprian Marinuţ

Tradiţionala competiţie şahistă „Trofeul Cetăţii”, ajunsă la ediţia a 24-a, pune la bătaie premii mai modeste decât la ediţiile precedente, deşi valoarea participanţilor este ridicată. Competiţia începe azi la Şcoala Normală „Sabin Drăgoi” din Deva şi se va încheia duminică, după disputarea a nouă runde în sistem elveţian.

Buget afectat de criză

Obligativitatea reducerii costurilor, din cauza scăderii drastice a bugetului obţinut de Clubul de Şah Deva pentru organizarea turneului, transformă ediţia 24-a „Trofeului Cetăţii” într-una în miniatură. Numărul de zile de concurs va scădea de la opt la trei, iar premiile vor fi mai mici. Totuşi, pentru că în şah pasiunea bate interesul financiar, la startul turneului, programat, azi, la ora 15.00, se vor afla mulţi jucători valoroşi. „Avem un buget de trei ori mai mic decât în alţi ani, aşa că valoarea premiilor va fi mai mică. Se va juca însă tot în sistem elveţian cu nouă runde. În concursul open vor fi prezenţi mai mulţi maeştri internaţionali şi maeştri Fide, iar la celelalte categorii vor fi mulţi alţi jucători importanţi”, declară Corneliu Hotăran, preşedintele Clubului de Şah Deva.

Daria joacă la seniori

De pe lista invitaţilor nu lipseşte nici cea mai talentată şahistă din ţară de la categoria 14 ani, Daria Vişănescu, legitimată la C.S. Medicina Timişoara şi C.S. Deva. „Daria va juca la categoria seniori, pentru a avea adversari tari şi a acumula experienţă în vederea competiţiilor internaţionale la care va participa în toamnă. O pată de culoare a concursului se anunţă a fi şi o grupă de mici şahişti din Valea Jiului, antrenaţi de Gheorghe Scurhan, cel care a pregătit-o în primii ani şi pe Daria”, a precizat Corneliu Hotăran.

Ciprian Marinuţ

Jucătoarea de tenis gorjeancă Raluca Elena Ciufrilă (foto) (13 ani) este lidera echipei SCM Deva, ocupă locul cinci naţional la categoria 14 ani şi se află pe locul 64 în topul internaţional ETA. Acest palmares impresionant este rodul unei formidabile lovituri de dreapta, a inteligenţei şi lipsei de trac în meciurile decisive.

De la joacă la performanţă

Născută la 18 ianuarie 1997, la Tg. Jiu, Raluca a început să practice tenisul încă de la cinci ani. Primii paşi au fost dificili, însă cu timpul au apărut progresele şi victoriile. „Vroia neapărat să facă sport, aşa că la vârsta de cinci ani am dus-o la toate cluburile care erau în oraş pentru fete, de la tenis la înot şi role. Primele ore de tenis i s-au părut grele, însă încet, încet, s-au format deprinderile necesare. Profesorul Constantin Niculescu cu care se antrena, mi-a spus, când fata avea vreo şapte ani, că are o dreaptă foarte bună şi că ar trebui dusă la un antrenor mai competitiv. Aşa am ajuns la Ştefan Piţian, care la 20 de ani tocmai îşi încheiase activitatea de performanţă”, a spus mama Ralucăi.

Tenis pe pâine

Evident că fiecare pas înainte, fiecare meci sau turneu câştigat a avut în spate o muncă imensă şi sacrificii financiare pe măsură. „Raluca a ajuns la stadiul în care mânca tenis pe pâine. Drept urmare, am construit la Tg. Jiu o bază sportivă cu două terenuri de tenis pe care ea se antrenează, de 3-4 ori pe săptămână, câte 2-3 ore”, a precizat mama sportivei. Adolescenta a câştigat turneu după turneu, iar în 2009 a devenit campioană naţională la categoria 12 ani. La scurt timp de la acel moment, ea a fost legitimată la SCM Deva, pentru că aici era un grup valoros de sportive de vârsta ei – Maria Orban, Mandy Sapta, Alexandra Nicoară – cu care tenismena putea constitui o echipă competitivă. „O urmăream pe Raluca la toate competiţiile la care o întâlneam şi am simţit că are potenţial. E inteligentă, are inventivitate, se mobilizează excelent în concurs şi nu are deloc emoţii în faţa jucătoarelor mai mari sau mai bine cotate”, a precizat antrenoarea Lunella Maier.

Un „cameleon şmecher”

Chestionată asupra punctelor forte şi a micilor slăbiciuni, sportiva a dat dovadă de înţelepciunea unui general. „Orice meci e o luptă în care pentru a câştiga trebuie să identifici punctele slabe ale adversarei, să îţi ascunzi slăbiciunile şi să găseşti mijloace să speculezi minusurile ei. Eu nu mă uit la numele sau locul din clasament al adversarelor şi astfel reuşesc să nu am emoţii. Totuşi, la încălzire îmi studiez adversara şi apoi încep meciul cu o tactică prin care sper să înving. Dacă aceasta nu dă roade, schimb strategia, mă adaptez din mers, la fel ca un cameleon şmecher”, a explicat Raluca.

Raluca Ciufrilă – Carte de vizită

Data naşterii: 18.01.1997, judeţ – Gorj; Club: SCM DEVA

Locul: 5 în clasamentul naţional, categoria 14 ani, cu 6.708 puncte

Concursuri Externe – 1.550 pct.

Turnee interne: Turneul Campionilor – 1.000 pct; Campionatele Naţionale U14 – 600 pct; Cupa Olimp 2010 – 500 pct; Cupa Olteniei – 500 pct; Cupa Băniei – 500 pct; Mastersul Ardealului – 500 pct; Campionatele Naţionale de Iarnă – 450 pct; Cupa României – 433.33 pct etc.

FC Hunedoara, câştigătoarea etapei judeţene a Cupei României, va înfrunta, mâine, cu începere de la ora 17.30, pe Stadionul „Michael Klein”, formaţia Pandurii II Târgu Jiu (locul 1 în C5, sezonul trecut) în etapa secundă a competiţiei naţionale a suprizelor. Teoretic, trupa antrenată de Nelu Mitrică are şanse minime, întrucât adversarii sunt mai experimentaţi, iar hunedorenii au disputat până acum un singur meci amical (0-1 cu Mureşul Deva). Practic, însă, totul e posibil, mai ales că FC Hunedoara se vrea o echipă cu pretenţii, ce caută să obţină un loc în eşalonul trei. În aceeaşi etapă a competiţiei, Mureşul Deva va evolua în deplasare cu CS Ineu, iar CFR Simeria se va califica mai departe la masa verde, întrucât Jiul Petroşani nu are drept de joc, din cauza datoriilor către foştii jucători.

Nicolle Ebner

Se pare că, în urma restructurării, fostul subprefect al judeţului Hunedoara, Ioan Inişconi (foto), şi-a găsit un loc foarte călduţ, la o societate cu capital de stat.

PDL a dat recomandarea

În ultima vreme, circula zvonul că fostul subprefect susţinut de PDL Hunedoara, Ioan Inişconi, ar fi aplicat pentru mai multe funcţii de conducere, printre care Compania Naţională Minvest Deva sau Vama Deva. Surse din cadrul PDL mai dădeau ca variantă inclusiv Agenţia pentru Protecţia Mediului. Preşedintele interimar al filialei judeţene PDL Hunedoara, Viorel Arion, spune că nu are cunoştinţă despre astfel de intenţii din partea lui Ioan Inişconi. „Ce pot să vă spun este că, săptămâna trecută, am avut o discuţie cu domnul Ion Inişconi, în care mi-a spus că are oportunitatea de a ocupa postul de director al Companiei Naţionale a Sării, el având şi pregătire în acest domeniu, ca inginer miner. PDL Hunedoara i-a dat domnului Inişconi o confirmare, că este de acord şi că îl susţine pentru ocuparea acestui post”, a declarat Viorel Arion, pentru MESAGERUL HUNEDOREAN.

Societatea Naţională a Sării SA – Salrom este singurul producător autorizat de sare din România şi are ca obiect de activitate atât exploatarea, gestionarea şi comercializarea şi a substanţelor nemetalifere (calcar, mică, grafit etc.), cât şi promovarea turismului de tratament şi agrement în saline. Societatea a fost înfiinţată în anul 1997, are capital integral de stat, şase sucursale şi cinci depozite de sare, în ţară, această resursă naturală plasând România între primele din Europa.

Nicolle Ebner

Producţia industrială, realizată în primele luni ale acestui an în judeţul Hunedoara, a fost mai mare decât cea din perioada similară a anului trecut. Cu ceva mai puţini angajaţi, productivitatea muncii a crescut binişor, la fel şi exporturile, precum şi numărul turiştilor care au poposit pe meleagurile hunedorene.

Salariaţi mai puţini

Toată nebunia dezbaterilor alarmiste de pe micile ecrane şi a declaraţiilor oficale şi neoficiale este contrazisă, culmea!, de cifrele reale şi indicatorii înregistraţi, la nivelul judeţului, pe primele cinci luni ale acestui an, care sunt pe plus. Astfel, în judeţ, în perioada ianuarie-mai 2010, producţia industrială a fost cu 4,9 la sută mai mare decât cea realizată în aceeaşi perioadă a anului trecut. E drept că numărul salariaţilor a scăzut cu 10.700 de persoane, însă productivitatea muncii în industrie a crescut cu 6,4 la sută faţă de lunile ianuarie-mai 2009.

Veşti bune şi din turism

Exporturile din judeţul Hunedoara, în luna martie 2010, au fost de 40,485 milioane de euro, în creştere cu 4,5 milioane euro faţă de februarie 2009, şi cu 9,1 milioane euro, faţă de martie 2009. Trend crescător se înregistrează şi la importuri, ceea ce înseamnă că piaţa din judeţ este sigură şi atractivă, soldul lunii martie 2010 fiind de +5,5 milioane euro. Veşti bune răzbat şi din domeniul turismului. Investiţiile în infrastructura de drumuri, în agroturism şi în promovarea valorilor turistice şi istorice încep să prindă, încet-încet, roade. Oficial, numai în luna mai a acestui an, în hotelurile, motelurile, pensiunile, vilele, cabanele turistice şi agroturistice au fost înregistraţi 6.870 de turişti, cu aproape 850 mai mulţi decât în luna mai a anului 2009.

A crescut producţia de lapte

Dacă mai punem la socoteală şi faptul că la sfârşitul lunii mai existau în judeţ aproape 46.500 de vaci, în jur de 50.000 de porci, 215.600 de oi şi capre, din care 90 la sută în gospodăriile populaţiei, şi aproape 1,4 milioane de păsări, din care 51 la sută în gospodăriile hunedorenilor, putem trage concluzia că hunedorenii nu o duc chiar aşa rău, cel puţin cei de la sate. Până şi producţia de lapte a crescut cu 2,4 la sută faţă de anul trecut, iar cifrele arată că 92,1 la sută din totalul producţiei de lapte pe judeţ este producţie obţinută în gospodăriile hunedorenilor. Prin urmare, acestea fiind cifrele statistice, putem să ne întrebăm: unde este criza?

Livia Botici

Un control inopinant al reprezentanţilor Asociaţiei Judeţene a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Hunedoara (AJVPS), efectuat ieri dimineaţă, le-a produs o mare surpriză.

Pe lacul Haţeg, trei persoane, care se recomandau a fi biologi, au întins patru plase ca să prindă peşte. Totul, fără nici un fel de autorizaţie din partea AJVPS Hunedoara, singura care are drept de pescuit în acel lac.

Nu au autorizaţie

Potrivit directorului AJVPS Hunedoara, cei trei cercetători nu aveau ce să caute pe lacul Haţeg, fără a avea o autorizaţie din partea asociaţiei hunedorene. „Potrivit legii, AJVPS Hunedoara are drept exclusiv de pescuit în lacurile de munte, din judeţul nostru. Ieri dimineaţă, pe lacul Haţeg, secretarul asociaţiei i-a descoperit pe cei trei, care aveau întinse patru plase mari, cu ajutorul cărora scoteau peştele din apă. El a anunţat Poliţia din Haţeg, dar nimeni nu a luat nici o măsura împotriva lor, susţinând că nu au competenţă să-i sancţioneze întrucât au delegaţii de la Administraţia Apelor Române şi de la Administraţia Bazinelor de Apă Târgu Mureş. Ceea ce nu înţeleg poliţiştii este că aceşti cercetători, care spun că fac pescuit ştiinţific, aveau nevoie şi de o autorizaţie din partea noastră, deoarece lacul este al nostru”, a declarat Jan Dorin Calciu, directorul AJVPS Hunedoara.

30 kg de peşte prins

Cei trei, biologii Vasile Grama şi Istvan Falka, şi inginerul Dorel Negrea, toţi din Târgu Mureş, i-au declarat secretarului AJVPS Hunedoara, că se află pe lacul Haţeg pentru a preleva probe. „Până în momentul în care i-am descoperit, au reuşit să prindă, cu plasele, aproximativ 30 de kg de peşte. Mi-au arătat nişte delegaţii şi mi-au spus că prelevează probe, din vietăţile care trăiesc în acest lac. Aceasta a fost singura explicaţie. Mă întreb eu, dacă misiunea pe care o au ei este atât de importantă, de ce nu ne-au anunţat şi pe noi? Este ca şi cum ar fi venit la vreunul dintre noi în casă, să preleveze probe de apă, fără să întrebe şi proprietarul dacă le dă voie. Aşa ceva, numai în România se poate întâmpla”, a declarat Gheorghe Haraga, secretarul AJVPS Hunedoara. „Cei trei cercetători nu au cum să fie sancţionaţi, întrucât lucrează pe bază de autorizaţie, iar dacă AJVPS Hunedoara vrea să se îndrepte împotriva lor, trebuie să le facă plângere pentru încălcarea dreptului la proprietate. Noi nu avem competenţe de a-i sancţiona în vreun fel, întrucât au autorizaţie de pescuit în scop biologic, nr. 0010/09.06. 2010, iar după ce prelevează probe, peştii vor fi aruncaţi înapoi în apă”, a declarat comisarul şef Marcel-Adrian Goia, şeful Poliţiei Haţeg. „Aceste trei personaje braconează cu acte în regulă. Ei nu au nici un fel de competenţă în efectuarea de cercetări în judeţul Hunedoara. Iar poliţia, ca de obicei, nu face nimic pentru a-i descoperi pe cei care încalcă legea”, a mai declarat Jan Dorin Calciu, directorul AJVPS Hunedoara.

Livia Botici

Un tânăr din Petrila, care nu a oprit maşina la semnalele oamenilor legii, i-a pus pe jar pe poliţiştii petrileni, care au fost obligaţi să-l urmărească cu sirenele pornite, mai bine de 14 kilometri. După o urmărire ca în filme, prin pădure, ce a durat în jur de o oră, Adrian Bolog a fost, în cele din urmă, prins.

Nu a oprit, de frică

Tot scenariul, demn de un film de acţiune, s-a petrecut noaptea, Adrian Bolog fiind observat de un echipaj de la poliţia rutieră, conducând, prin localitatea Petrila, un autoturism care nu avea plăcuţe de înmatriculare. Observând neregula, oamenii legii i-au făcut semn să tragă pe dreapta, dar în acel moment tânărul a apăsat puternic pe acceleraţie şi a trecut val-vârtej pe lângă agentul postat în mijlocul drumului. Imediat, poliţiştii s-au urcat în maşina de serviciu şi au început să urmărească maşina condusă de Adrian Bolog, dar au mai chemat în ajutor încă un echipaj. Pe parcursul a 14 kilometri, fugarul nu a putut fi oprit din goana sa. Cursa de maşini a luat sfârşit în apropierea zonei Lunca Florii, din vecinătatea localităţii Petrila, acolo unde un bolovan a reuşit să facă ceea ce nu reuşiseră poliţiştii. Asta pentru că, din grabă şi neatenţie, hunedoreanul nu a observat o piatră, peste care a trecut cu roţile maşinii, moment în care unul dintre cauciucuri a explodat.

Era băut la volan

Pentru că autoturismul nu mai dădea randament şi exista riscul să fie prins, bărbatul şi-a abandonat maşina, dar şi pe pasagerul minor şi a luat-o la goană prin pădure. Poliţiştii, care au cerut şi sprijinul jandarmilor au reuşit să-l prindă în cele din urmă pe şoferul petrilean. Comisarul Ovidiu Zaharie, şeful Poliţiei Petrila, spune că „tânărul a refuzat testul de alcoolemie, dar şi recoltarea probelor de sânge. Pasagerul minor cu care acesta se afla în maşină le-a declarat însă poliţiştilor că Adrian Bolog a consumat băuturi alcoolice”, susţine comisarul Ovidiu Zaharie. Astfel, petrileanul este cercetat, în stare de libertate, pentru conducerea unui autoturism pe drumurile publice sub influenţa băuturilor alcoolice şi a primit o amendă contravenţională pentru fugă şi nerespectarea semnalelor agenţilor de circulaţie.

Cei patru pugilişti componenţi ai Centrului Naţional Olimpic de Pregătire al Juniorilor de la Hunedoara au rămas fără sprijinul Federaţiei Române de Box. Membrii Biroului Federal au decis desfiinţarea filialei de la Hunedoara pe motivul oficial că „antrenorul Ilie Captari a plecat în străinătate”. Tehnicianul hunedorean contrazice Biroul Federal prin prezenţa sa la Hunedoara şi susţine că s-a simţit încă de la început sabotat de unii oameni ai Federaţiei. „Sunt la Hunedoara, nu am plecat nicăieri. Problema e că, încă de la început, unele personaje din FRB au tras sfori pentru a muta filiala de la Hunedoara în altă localitate”, a spus Ilie Captari. Sportivii hunedoreni James Chereji (foto), Iulian Dodo şi Nicolae Mateş vor rămâne să se pregătească la Hunedoara, iar Maike Cioacă (CS Armata Craiova) va pleca probabil în noul centru de la Oneşti.

Vorbeşte lumea pe la colţ de stradă cum că locuitorii unui sat, din apropierea municipiului reşedinţă de judeţ, se confruntă cu o mare problemă zilele acestea. Se pare că, din cauza unei defecţiuni tehnice, timp de o săptămână, în jur de opt ore zilnic, aceştia nu beneficiază de energie electrică, deoarece, au răspuns reprezentanţii companiei distribuitoare, când cetăţenii satului au început să-i bombardeze cu telefoanele, trebuie să execute anumite reparaţii la reţea. Dacă lucrurile ar sta aşa, spun cei lăsaţi fără curent electric în case, nu ar fi nici o problemă. Dar, spun oamenii, perioada de timp în care curentul le este oprit zilnic – aproape 10 ore, nu opt – este aşa lungă, deoarece muncitorii care execută reparaţiile, în loc să-şi facă treaba în mod normal, îşi pierd ore bune pe la bodega din sat. Atunci nu este de mirare că reparaţiile ţin o săptămână, lucrătorii fiind pontaţi probabil şi cu ore suplimentare, pe care, de fapt, ei şi le petrec la cârciumă.

Se aude prin târg că într-o unitate de învăţământ superior din judeţul nostru, doi angajaţi, care se ocupă de întocmirea documentelor juridice în instituţie, au intrat în gura cârcotaşilor din cauza deplasărilor numeroase pe care le fac prin străinătate, cu motivaţii mai mult sau mai puţin profesional-stiinţifice. Iar cei care nu au parte de asemenea regim, din invidie şi răutate, au început să plaseze pe holurile şi în sălile de curs ale respectivei instituţii fiţuici prin care „înfierează” această situaţie şi acuză conducerea unităţii de învăţământ că facilitează desele deplasări ale celor două persoane prin ţările mediteraneene, deoarece are interese şi beneficii directe de pe urma acestora.

Un tânăr în vârstă de 21 de ani din municipiul Vulcan, s-a sinucis ieri, în jurul prânzului, pentru că n-ar fi fost lăsat de tatăl său să plece în Italia.

Teribilul incident a avut loc în centrul vechi al municipiului Vulcan, iar tânărul s-a urcat pe acoperişul unui bloc de patru etaje, de unde şi-a dat drumul în gol, zdrobindu-se de caldarâm. Sinucigaşul n-a avut nici o şansă, iar echipele de prim ajutor ajunse la faţa locului n-au mai putut să-l salveze. Apropiaţi ai tânărului care s-a sinucis afirmă că acesta ar fi recurs la gestul extrem, după ce tatăl său nu l-ar fi lăsat să plece în Italia, la muncă, unde se afla mama lui. Părinţii tânărului erau despărţiţi de mai mulţi ani, iar el a rămas în grija tatălui. Tragedia este cercetată de către poliţişti însă, cel puţin la prima vedere, pare a fi clară sinuciderea. În urmă cu circa două săptămâni, un alt tânăr din municipiul Vulcan s-a aruncat de la etajul cinci al unui bloc, suferind răni foarte grave, după ce părinţii i-au interzis să iasă afară din casă. (M. Gânju)

Sainte-Honorine este un sătuc francez din Normandia, iar domnul Jean Vally este primarul său. În Franţa, fiecare sat are primar. Domnul Vally mai este şi proprietarul unui service auto din sat, service de care este foarte mândru.
L-am cunoscut întâmplător, căutând un ornament pentru maşină. Ne-a spus monosilabic să aşteptăm, apoi să-l urmăm. În spatele service-ului, într-un mic parc, aşteptau maşini destinate casării. În timp ce lucra, domnul Vally a devenit vorbăreţ. Uşor amuzat, ne-a spus că maşina de pe care demonta ornamentul i-a fost furată din faţa atelierului, de către un tip cu probleme de sănătate mintală, pe care îl părăsise nevasta, se apucase de băut şi îi furase trei maşini. Acum tipul era la închisoare.
E criză, i-am răspuns, oamenii au nevoie de bani…
Domnul Vally ne-a spus părerea sa despre criză. Criză este, crede domnia-sa, şi pentru că se munceşte puţin. Uitaţi-vă la mine, ne-a invitat el, lucrez de la 14 ani şi am 70… Am început cu acest atelier, apoi am mai cumpărat nişte teren şi încă un atelier, într-un sat apropiat. Nu contează că sunt la pensie, lucrez tot timpul.
Ne-am uitat mai atent la el, aşa cum ne spusese. Părul încă negru, musculos, nu arăta, la 70, mai mult de 55. L-am felicitat şi a zâmbit înţelegător, reconfirmându-şi vârsta. Tinerii, a reluat explicaţia, nu vor decât bani, cât mai repede şi cu cât mai puţină muncă. Iar socialiştii (se referea la politicienii francezi cu această orientare) au introdus săptămâna de lucru de 35 de ore. Catastrofal, să ştiţi, a afirmat el nervos. Politicienii au sperat să creeze mai multe locuri de muncă. Firmele au reacţionat scăzând salariile şi făcându-i pe oameni să facă acelaşi lucru nu în 42 de ore, cât era până acum, ci în 35.
Domnul Vally ne-a dat ornamentul, făcând un gest din mână gen „lasă…” când l-am întrebat cât costă. Am pornit spre ieşire, dar se oprea des, pentru a povesti.
Când vine un tânăr să se angajeze, a continuat patronul şi primarul, mă întreabă cât câştigă, câte zile libere are şi mai ales dacă la mine se lucrează 35 de ore. Îi spun că la mine se lucrează 42. Am un mecanic care este la mine de 25 de ani, este cel mai bun şi câştigă 2000 de euro net pe lună. Domnul Vally ne-a privit mândru. 2000 de euro net… Mai am unul, mai tânăr, care câştigă 1650 de euro net, în condiţiile în care salariul mediu net al unui mecanic auto este cam de 1.350 de euro, nu la Paris sau în oraşele mari, ci în provincie.
Domnul Jean Vally ne-a salutat, patronul atelierului auto „Vally” şi primar în satul Sainte-Honorine des Pertes ne-a urat drum bun şi şedere plăcută în Normandia şi s-a întors la atelierul său.

Dănuţ BuhăIescu, primarul oraşului Uricani

Pentru că nu a eliberat autorizaţia cerută de activiştii Agent Green, pentru organizarea acţiunii de protest împotriva construcţiei DN66 A, încălcând astfel dreptul de liberă exprimare a fiecărui cetăţean.

Victor Arion, directorul general al ApaProd Deva

Pentru că a fost de acord ca locatarii blocului P, din Deva, cărora li s-a tăiat apa pentru neplata facturilor, să fie rebranşaţi la reţeaua de apă, ajungând cu ei la o înţelegere de plată eşalonată pe nouă luni.

Atenţie, cad copaci în mijlocul drumului! O vijelie care a durat câteva zeci de minute a pus pe jar jandarmii montani din Valea Jiului. Totul s-a petrecut ieri după-masă, în jurul orei 15, când, după un vânt puternic, un copac a fost scos din rădăcini şi aruncat în mijlocul DN 66A, în zona Câmpuşel. În momentul în care pomul a fost doborât, nici o maşină nu se afla în preajmă, astfel că nici o persoană nu a fost pusă în pericol. Jandarmii montani din cadrul Postului Câmpu lui Neag au muncit câteva zeci de minute pentru a tăia colosul şi a elibera carosabilul, după care circulaţia rutieră s-a desfăşurat în mod normal. (L. Botici)

Livia Botici

Mare surpriză, marţi dimineaţa, pentru locatarii blocului P, de pe Bulevardul 22 Decembrie, din Deva. Atunci când s-au trezit, oamenii au observat că nu le mai curge apă la robinet. Şi mai mare surpriză au avut atunci când au aflat că motivul sistării îl reprezintă faptul că fostul administrator al imobilului nu a plătit facturile aferente consumului de apă către ApaProd.

Se judecă de un an

Datoriile pe care asociaţia de locatari le are către compania de distribuţie a apei se ridică la suma de aproape 6.000 de lei, reprezentând restanţele pe patru luni de zile, dar şi penalităţile. „În lunile noiembrie şi decembrie ale anului 2008, şi în lunile ianuarie şi februarie ale lui 2009, Raluca Brânduşesc, fostul administrator al blocului, a încasat banii pentru întreţinere, dar o parte din sumă probabil că şi-a băgat-o în buzunar, întrucât apa, canalizarea şi gunoiul nu au fost plătite. Este clar că şi-a băgat mâna în banii de întreţinere. Noi nu am ştiut nimic despre şmecheriile pe care aceasta le făcea, întrucât fiecăruia ne înmâna chitanţe, dar mai departe, ea nu achita facturile către furnizori. Pe tabelele din scările blocului, nu apărea nimeni cu restanţe, toţi eram la zi, dar de fapt asociaţia noastră avea datorii de mii de lei. Am aflat despre delapidare doar în luna martie 2009, atunci când a plecat din funcţia de administrator, şi au început să ne vină somaţii de la furnizori. În total, avem datorii de aproape 10.000 de lei. Am dat-o în judecată, şi sperăm să putem să ne recuperăm banii cumva”, ne-a declarat Oliviu Seleşan, un locatar al blocului P.

La mai bine de un an de zile, de la descoperirea faptului că o parte din facturile către furnizorii de utilităţi nu au fost plătite, locatarii blocului s-au trezit fără apă la robinet. „Marţi dimineaţă, am vrut să mă spăl şi apa nu curgea. Am crezut că se efectuează din nou lucrări, dar când am văzut că toată ziua nu vine apa, mi-am dat seama de la ce ni se trage. Am sunat la ApaProd şi bănuielile mi s-au confirmat. Ne-au debranşat din cauza restanţelor”, a declarat Ştefan Brelian, noul administrator al blocului P.

Mai plătesc o dată

Supăraţi de cele ce li se petrec, în cursul zilei de ieri, locatarii s-au dus la sediul ApaProd, pentru a discuta personal cu directorul instituţiei, cu speranţa că el va înţelege situaţia şi va da drumul la apă. După mai multe discuţii, şi după ce au prezentat faptul că ei nu au nici o vină pentru neregulile create, Victor Arion, directorul general al ApaProd, a găsit o rezolvare pentru problema oamenilor.

„Compania noastră nu are nici un fel de vină pentru ceea ce s-a întâmplat la asociaţia respectivă. Noi nu am primit bani pentru nişte servicii pe care le-am furnizat şi nu vrem să lucrăm în pierdere, pentru că peste puţin timp, datoriile acestea se vor prescrie. Singura soluţie pentru ca blocul să fie rebranşat la reţeaua de distribuţie a apei este încheierea unui acord de plată eşalonată, pe mai multe luni, iar locatarii să-şi asume plata restanţelor, ei urmând să-şi recupereze banii, în urma procesului cu fostul administrator”, a declarat Victor Arion, directorul general al ApaProd Deva.

Neavând altă cale de ieşire din impas, locatarii au fost de acord cu plata restanţelor, astfel că se văd nevoiţi, în acest moment, să plătească încă o dată facturile neachitate de Raluca Brânduşesc, fostul administrator.

Adriana Raluca Mîţ

Nunta este o petrecere tradiţională, prin care două persoane care se iubesc hotărăsc să-şi unească destinele şi vor să-i facă părtaşi la sărbătorirea acestui moment special din viaţa lor şi pe cei apropiaţi, rude, prieteni sau colegi de serviciu. Numai că de o vreme încoace, mai ales în perioade grele din punct de vedere economic, nunta a ajuns să devină o afacere pentru tinerii însurăţei, luându-se inerent în calcul câţi bani cheltuieşti cu această petrecere şi cu câţi vei rămâne în final, după primirea „cinstei” şi a darurilor de la invitaţi.

„Cinstea”- cel mai aşteptat moment

După căsătoria civilă de la primărie, urmată de cununia religioasă la biserică, începe petrecerea din noaptea nunţii, moment aşteptat cu nerăbdare de nuntaşi, dar mai cu seamă de miri. După o seară de dans şi voie bună, în care proaspeţii căsătoriţi au muncit cu greu ca toată lumea să se simtă cât mai bine, urmează, ca la final, fiecare dintre nuntaşi să „cinstească” mirii, de obicei cu bani. „Darurile” oferite de nuntaşi reuşesc să acopere toate cheltuielile organizatorice, ba chiar mai şi rămân ceva sume pe care unii însurăţei îi investesc în ceva util, aşa cum este şi cazul lui Darius Petea, care a renunţat la burlăcie în urmă cu un an: „Am făcut şi nunta şi botezul în aceeaşi zi, pentru că nu avea rost să sărbătoresc două evenimente apropiate în două momente diferite. Am hotărât să îmi ţin nunta la căminul cultural din sat pentru că invitaţii nu au fost prea mulţi, familia şi câţiva apropiaţi, deci nu am avut nevoie de un spaţiu foarte mare şi nici nu a trebuit să mă pregătesc aşa mult. Am investit vreo 3.000-4.000 de lei şi am scos dublu, aproape 10.000 de lei, bani cu care mi-am cumpărat un tractor pe care îl folosesc în muncile agricole.”

La restaurant, costuri mai mari, profit mai mic

Dar dacă viitori căsătoriţi vor să sărbătorească acest eveniment fără mare bătaie de cap, pot opta pentru un restaurant, acolo unde dai banul şi se rezolvă tot, e drept cu costuri mai mari, deci profit mai mic. „M-am căsătorit vara trecută după o relaţie de aproape 10 ani, la un restaurant. Meniul de persoană a fost până într-o sută de lei şi cinstirea a mers bine, cam 200-300 de lei de persoană. Neamurile au dat mai mult. După ce am plătit toate cheltuielile am mai rămas cu 4.000 de lei pe care i-am folosit în scopuri personale”, spune Ciprian Moş. Am stat de vorbă şi cu un invitat, Bogdan Constantinescu: „Merg doar la nunţile celor apropiaţi, din respect pentru ei. Chiar sâmbătă am fost la o nuntă la care am dat 200 de lei pentru că aşa a dat toată lumea.”

Aşadar, nunta la români pe lângă faptul că este o tradiţie care se păstrează de foarte mult timp, a ajuns, ca în zilele noastre, să reprezinte şi o afacere. Banii care se strâng după încheierea petrecerii din noaptea nunţii reuşesc, în cele mai multe cazuri, să acopere cheltuielile organizatorice, ba chiar proaspeţii căsătoriţi rămân, de regulă, şi cu o sumă frumuşică de bani, cu care pot pune bazele noului cămin.

Nicolle Ebner

Numai pentru reconstrucţia obiectivelor şi terenurilor agricole din judeţul Hunedoara, afectate, luna trecută, de ploile abundente, scurgerile de pe versanţi, creşterea debitelor râurilor şi pâraielor şi de revărsarea acestora, este nevoie de 12,320 milioane de lei, de la bugetul de stat.

Dezastru în infrastructură
Cea mai mare valoare a pagubelor, de 8,3 milioane lei, s-a înregistrat în infrastructura de drumuri şi reţele de apă. Ploile torenţiale şi viiturile au distrus peste 90 de kilometri de drumuri judeţene, comunale şi străzi locale, un pod şi 26 de podeţe. Cea mai păgubită, la acest capitol, este comuna Vorţa, unde, conform evaluărilor, se înregistrează aproape 34 la sută (2,8 milioane lei) din întreaga valoare a pagubelor de la nivelul întregului judeţ. Şi în municipiul Hunedoara precipitaţiile abundente au distrus în jur de 10 kilometri de străzi modernizate şi nemodernizate pentru reconstrucţia cărora este nevoie de 786.000 de lei. Pagube importante s-au înregisteat şi în agricultură, ploile distrugând peste 677 de hectare de culturi de porumb, grâu, legume, cartofi, plantaţii de afin, lucernă, păşuni, fâneţe, şi terenuri de îmbunătăţiri funciare, valoarea pagubelor fiind de aproape 1,5 milioane lei. Centralizarea pagubelor la nivelul întregului judeţ a fost trimisă la guvern.

Bani pentru amenajarea malurilor şi albiilor 
Conştient de importanţa continuării investiţiilor pentru finalizarea lucrărilor de prevenire a efectelor calamităţilor naturale, prefectul Attila Dezsi a obţinut, printr-o hotărâre de guvern (nr.508), o finanţare nerambursabilă de aproape 30 de milioane de lei, din bugetul Fondului pentru Mediu. „Cele 30 de milioane de lei sunt destinate finanţării lucrărilor de amenajare a Văii Bucureşci, regularizare şi apărare mal pe Valea Luncanilor şi pe râul Orăştie – sectorul Căsteşti-Orăştie, reprofilarea albiei râului Jiul de Vest – în zona localităţii Lupeni, amenajarea pârâului Jieţ – în Petrila şi regularizarea pârâului Aninoasa. Consider că este absolut necesară continuarea investiţiilor pentru finalizarea lucrărilor de prevenire a efectelor calamităţilor naturale produse de inundaţii, lucrări care au fost stopate, din lipsă de fonduri”, a declarat prefectul Attila Dezsi.

Adriana Raluca Mîţ

De la începutul acestui an şi până în prezent, la Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) Hunedoara au urmat cursuri de recalificare aproape 800 de şomeri, dintre care peste 50 la sută au reuşit să-şi găsească după absolvire un loc de muncă. Cele mai căutate meserii sunt în construcţii, industria alimentară şi comerţ.

Cursuri în aproape 20 de meserii

AJOFM Hunedoara sprijină persoanele care sunt în căutarea unui loc de muncă prin organizarea frecventă a mai multor cursuri de recalificare. Aceste programe de formare profesională trebuie să asigure iniţierea, calificarea, recalificarea, perfecţionarea şi specializarea persoanelor în căutarea unei slujbe. Astfel, de la 1 ianuarie 2010 s-au desfăşurat pe raza judeţului Hunedoara 53 de cursuri în aproape 20 de meserii.

Totuşi, din cei aproximativ 20.000 de şomeri existenţi în judeţul Hunedoara, doar cinci la sută au urmat cursurile de recalificare. Iar din aceştia, peste 50 la sută au reuşit să-şi găsească un loc de muncă. Ocupaţiile cele mai căutate pentru care s-au efectuat cursuri de: zidar, tâmplar, tencuitor; montator pereţi şi tavane rigips, instalator instalaţii de încălzire centrale, zugrav, tapetar, topitor, ospătar, vânzător în unităţi de alimentaţie publică, brutar, patiser produse făinoase, bucătar şi coafor.

„AJOFM Hunedoara monitorizează cursurile urmate de absolvenţi timp de 12 luni. Până în acest moment, din cei 776 de şomeri care au urmat cursuri de recalificare, au fost încadrate în câmpul muncii 438 de persoane”, declară Mihaela Boian, şef Serviciu programe de ocupare şi formare profesională în cadrul AJOFM Hunedoara.

Cine poate urma cursuri de recalificare

Potrivit Legii 76/2002, „persoanele care beneficiază de indemnizaţie de şomaj sunt obligate să participe la programele de formare profesională oferite şi organizate de agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă, precum şi la examenul de absolvire a acestora”. Alături de aceste persoane, mai pot urma cursuri de recalificare şi „persoanele care desfăşoară activităţi în mediul rural şi nu realizează venituri lunare sau realizează venituri lunare mai mici decât indemnizaţia de şomaj şi care sunt înregistrate la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă”, se mai arată în Legea 76/2002. Toate cursurile de recalificare care se desfăşoară la AJOFM Hunedoara sunt gratuite, fiind finanţate din bugetul asigurărilor pentru şomaj.

Foarte mulţi români se duc în concediu în Bulgaria. Prea puţini se întorc cu opinii critice, ba dimpotrivă. Cu toate astea, nu am văzut campanii demonstrative bulgăreşti în centrul Bucureştiului, susţinute cu glorii sportive, gen Hristo Stoicikov, care să dea şuturi în minge prin faţa Casei Poporului, cu scopul de a-şi promova ţara.
Din ce în ce mai mulţi români se duc în concediu în Croaţia. O fi plaja cu pietre, nu contează, nu am auzit opinii negative. Cu toate astea, nu a venit Goran Ivanisevici să joace tenis la Bucureşti (fie şi cu Ilie Năstase) ca să facă imagine turistică pentru ţara sa.
Nu mai vorbesc de Turcia şi Grecia, care continuă să fie alese ca destinaţii estivale de către români, fără să aibă nevoie de cine ştie ce promovare. Poate doar la târgurile specializate…
Cum au auzit românii de litoralul bulgăresc sau de coasta dalmată, fără ca acestea să fie promovate de fotbalişti, tenismeni sau gimnaste? Simplu – neacademic spus, din gură în gură. A fost unul, le-a spus la 10 prieteni, din ăştia vreo cinci au fost curioşi şi s-au dus, la rândul lor le-au spus altor 10 prieteni şi tot aşa, efectul s-a multiplicat în cascadă. Bulgarii şi croaţii s-au purtat frumos, au atenuat teama românilor că sunt prost priviţi sau trataţi, au demonstrat că un român civilizat este la fel de bine primit ca un francez civilizat sau un german civilizat.
Cred că strategia de promovare turistică a României a pornit de la premise greşite. Personal, nu m-aş duce într-o ţară doar pentru că văd un sportiv sau un actor celebru îndemnându-mă să o fac. Mecanismul psihologic al alegerii unei destinaţii de vacanţă este mult mai complex, ţine de preferinţe (mare, munte, obiective culturale), de informarea corectă asupra preţurilor, de experienţele precedente (dacă există). În opinia mea, banii din campania cu Ilie Năstase şi Nadia Comăneci puteau fi folosiţi pentru subvenţionarea transportului sau a altor servicii din excursiile pe care agenţii de turism occidentale le-ar fi contractat cu partenerii români. Turistul vestic este de multe ori exagerat de precaut, caută informaţia exactă, care îi este oferită de agenţie.
Evident, presa vânează cazurile borfaşilor români din Italia sau ale cerşetorilor din Paris. Cred însă că turiştii români, repet, civilizaţi, au făcut mari servicii României, din punct de vedere al conturării unei imagini corecte.

Zvonerii au aflat că la un atelier auto din municipiul cu cetate se repară maşinile multor persoane ce poartă chipiu. Până aici, nimic în neregulă. Gurile rele susţin însă că la respectivul atelier, situat pe şoseaua de centură a municipiului, maşinile celor cu chipiu sunt reparate gratis, motiv pentru care proprietarii nici măcar nu se sinchisesc să respecte regulile de circulaţie. Asta, susţin ei, deoarece au pile la oamenii legii, care vin cu maşinile la atelierul cu pricina şi pleacă uitând să plătească reparaţiile autoturismelor. În aceste condiţii, au lansat zvonerii informaţia pe piaţă şi au preluat-o imediat răspândacii, unul dintre proprietarii atelierului a fost depistat de poliţişti într-una din nopţile trecute, circulând cu un autoturism prin oraşul cu gară mare. Circula, circula, dar cică omul era făcut mangă. Cică atunci când au văzut cine-i la volan, băieţii cu caschetă, puşi în dificultate, au procedat, în final, la fel ca ostaşul roşu, când s-a întâlnit cu tovarăşul Lenin. I-au tras o înjurătură printre dinţi, apoi i-au întors spatele, lăsându-l să plece în necazul lui.

Vorbesc cârcotaşii, acum după ce febra bacalaureatului a trecut, că unul dintre primarii de pe Valea Mureşului, cu trei trandafiri în piept, a trecut prin momente de-a dreptul dramatice, după ce odrasla sa a luat nota 3 la proba de matematică. Gurile rele susţin că edilul de care vorbim a făcut ce a făcut, dar după reverificarea lucrării, fata a primit notă de trecere. Zvonerii se întreabă dacă acelaşi lucru s-ar fi întâmplat în condiţiile în care elevul cu nota 3 era fiul sau fiica unui om de rând, nu al unui fruntaş local de partid şi primar, pe deasupra şi prieten bun cu un domn senator. Tovarăşii şi prietenii primarului fac acum glume pe seama lui, susţinând că de aşa momente tensionate şi de aşa emoţii n-a avut primarul cu pricina parte nici la alegeri, pe care le-a câştigat fără mari probleme. Şi tot aceştia spun că bine ar fi fost dacă edilul respectiv îşi ţinea mai din scurt odrasla, obligând-o să pună mâna pe carte, ca să nu-l facă de ruşine în întreg judeţul.

Minerul Lupeni va susţine, azi de la ora 17:00, un meci de verificare, în deplasare, în compania Minerului Motru (liga a III-a), întrucât amicalul cu FC Cisnădie, programat ieri, nu s-a disputat din cauza inundării terenului din Lupeni. „Minerii” pregătiţi de Ionel Augustin se află încă în cantonament la Straja, iar stagiul de pregătire se va încheia mâine, când jucătorii vor primi două zile libere pentru a se relaxa alături de familii. Săptămâna viitoare va fi decisivă pentru definitivarea lotului de jucători cu care se va aborda noul sezon competiţional, ce va debuta pe data de 21 august.

Livia Botici

În primul trimestru al anului 2010, 20 de puşcăriaşi de la Penitenciarul Bârcea Mare, au fost lăsaţi să plece acasă, pentru câteva zile. Motivul: pe perioada detenţiei, ei s-au comportat exemplar, nu au avut rapoarte negative, şi au participat la activităţi educative sau culturale.

Toţi sunt condamnaţi pentru furt

Deţinuţii care au beneficiat de această recompensă, au vârste cuprinse între 31 şi 49 de ani şi sunt după gratii, fiind condamnaţi pentru furt. De asemenea, au fost lăsaţi în permisie, doar puşcăriaţii care nu reprezintă un pericol şi nu au nevoie de pază strictă, adică cei care se află în regimul deschis sau semi-deschis. „În primele trei luni ale anului, am avut un număr de 62 de cereri de învoire, dar după ce au fost analizate de comisiile noastre, au fost aprobate numai 20. În total, persoanele private de libertate, care au primit acceptul de a pleca temporar din penitenciar, au beneficiat însumat, de 64 de zile de viaţă în afara gratiilor. Comisiile care au analizat cazurile respective au dat acceptul învoirii întrucât, pe parcursul detenţiei, persoanele nu au creat nici un fel de probleme, au participat activ la activităţile educative, culturale, de consiliere psihologică şi asistenţă socială, şi au beneficiat de celelalte tipuri de recompense care se acordă gradual, prevăzute de legislaţia în vigoare. Prin astfel de măsuri se urmăreşte, pregătirea în vederea liberării, menţinerea legăturii cu societatea şi în special cu familia şi redobândirea unor raţiuni de existenţă în vederea reintegrării după liberare”, a declarat Gabriel Vesa, purtătorul de cuvânt al Penitenciarului Bârcea Mare.

Maximilian Gânju

Vânătorii cu acte în regulă, din cadrul Agenţiei Locale Vânătorul şi Pescarul Sportiv Petroşani, sunt obligaţi să aştepte mijlocul lunii septembrie pentru a putea participa la acţiuni colective, deoarece toate pădurile din cele şase localităţi ale Văii Jiului sunt înţesate cu persoane aflate la cules fructe de pădure, iar pericolul de a fi confundate cu vânatul este foarte mare.

Astfel, pasionaţii de vânătoare sunt obligaţi să participe doar la partide individuale şi în locuri izolate, unde vânatul poate fi observat cu uşurinţă. „Nu putem participa la vânătoare colectivă cu gonaci, aşa cum ar trebui, pentru că este foarte multă lume în fondurile de vânătoare şi se pot produce accidente. Aceste vânători le vom face după data de 15 septembrie, când populaţia nu mai umblă după fructe de pădure”, spun reprezentanţii vânătorilor.

Un tânăr de 19 ani, din Petroşani a reuşit să-i surprindă pe poliţiştii petroşăneni, deoarece, în doar câteva ore, a fost autorul a trei infracţiuni. A furat două maşini, pe care le-a mai şi condus, cu toate că nici nu avea permis de conducător şi, pe deasupra, înainte de a o face pe şoferul, omul a mai şi „tras” câteva păhărele de alcool.

Infractor de noapte

Alexandru Bucşă, de 19 ani, fusese la un chef înainte de a comite infracţiunile, şi probabil că din lipsă de adrenalină, s-a hotărât că nu i-ar strica puţină activitate care să-i pună sângele în mişcare. Potrivit oamenilor legii, aventura bărbatului a început prin sustragerea unui autoturism Dacia 1310 de pe strada Aviatorilor, din municipiul Petroşani. Alexandru Bucşă s-a folosit de o cheie potrivită pentru acest tip de autoturism şi foarte uşor a reuşit să pătrundă înăuntru, şi să îl pornească. Cu toate că nu avea permis de conducere, bărbatul a început să circule prin oraş, cu viteză foarte mare, iar la un moment dat, din cauza nepriceperii într-ale şofatului, el a reuşit să avarieze maşina, întrând cu ea într-un parapet. Pentru că s-a văzut fără jucărie, hunedoreanul a mers din nou pe strada Aviatorilor şi a mai furat o altă maşină, acelaşi model. Din nefericire pentru el, dar din fericire pentru ceilalţi participanţi la trafic, aventura de noapte nu a mai durat mult, întrucât, în jurul orei 3, a fost oprit de un echipaj al Poliţiei Rutiere Petroşani, care efectua un control în trafic.

1,10 mg/l alcool pur în sânge

După ce l-au legitimat şi au observat că nu deţine nici permis de conducere, dar pe deasupra mai circulă şi cu o maşină furată, nu mare a fost mirarea oamenilor legii când au observat că, după ce a suflat în aparatul etilotest, rezultatul testării a indicat 0,59 mg/l alcool pur în aerul respirat. Din această cauză, bărbatul a fost condus la Spitalul de Urgenţă Petroşani, unde i s-a recoltat o probă de sânge, al cărei rezultat a indicat o concentraţie alcoolică şi mai mare, 1,10 mg/l, alcool pur în sânge. Mai mult, în urma verificărilor, poliţiştii au descoperit că Alexandru Bucşă nu se află la prima ceartă cu legea, el având mai multe antecedente penale, pentru furt. (L. Botici)