Actualitate

155 DE ANI DE LA UNIREA PRINCIPATELOR ROMÂNE

07-Theodor-Aman-Hora-Unirii-la-CraiovaGheorghe Firczak

Unirea Principatelor Române a avut loc la jumătatea secolului al XIX-lea, când Moldova şi Ţara Românească au devenit un singur stat, constituindu-se nucleul statului naţional unitar român. Evenimentul este strâns legat de personalitatea lui Alexandru Ioan Cuza şi de alegerea sa ca domnitor al ambelor principate la 5 ianuarie 1859 în Moldova şi la 24 ianuarie 1859 în Ţara Românească, dar a fost un proces complex, bazat pe o comuniune economică, politică şi culturală a celor două ţări.
Ideea unităţii de neam a românilor apare deja în Evul Mediu. Mihai Viteazul realizează prima unire a ţărilor române. Concret, procesul a început în 1848, odată cu realizarea uniunii vamale între Moldova şi Ţara Românească, în timpul domniilor lui Mihail Sturdza, respectiv Gheorghe Bibescu. Războiul Crimeii (1853-1856) o transformă într-un subiect de prim plan a dezbaterii politice, atât în principate, cât şi pe plan european. Contextul era favorabil. Înfrângerea Rusiei şi hegemonia politică a Franţei ofereau un prilej prielnic punerii în practică a proiectului, cu atât mai mult cu cât Napoleon al III-lea, împăratul Franţei, dorea un bastion răsăritean favorabil politicii sale, care să contrabalanseze expansiunea rusească şi să contribuie la subminarea monarhiei habsburgice. Un rol semnificativ l-a jucat propaganda unionistă, întreprinsă de către liderii partidei naţionale acasă şi în străinătate. Activitatea desfăşurată în emigraţie, mai ales în Franţa, a cunoscut diverse forme: apeluri către opinia publică europeană; afirmarea programului politic în diverse publicaţii; afilierea la Comitetul Central Democratic European, cu sediul la Londra, care urmărea declanşarea unei noi revoluţii europene; memorii către Napoleon al III-lea şi către Palmerston, premierul britanic; constituirea la Paris a unui Comitet cu deviza „Dreptate! Fraternitate! Unitate!”; sprijinul unor personalităţi marcante: Paul Bataillard, Edgar Quinet, Hippolyte Desprez. Această propagandă unionistă a necesitat mari sume de bani pentru cointeresarea materială a unor personalităţi franceze. Ion C. Brătianu s-a remarcat prin vânzarea moşiei soţiei sale pentru a asigura aceste fonduri. Deciziile adoptate prin Tratatul de pace de la Paris, 18/30 martie 1856, prevedeau intrarea Principatelor Române sub garanţia colectivă a puterilor europene, revizuirea legilor fundamentale, alegerea Adunărilor ad-hoc care să exprime atitudinea românilor în privinţa unirii, integrarea în graniţele Moldovei a judeţelor din sudul Basarabiei, Cahul, Bolgrad şi Ismail, trimiterea în principate a unei Comisii Europene cu misiunea de a propune modalităţile viitoarei lor organizări, libertatea navigaţiei pe Dunăre. Adunările ad-hoc aveau caracter consultativ, şi erau alcătuite din reprezentanţi ai bisericii, marii boierimi, burgheziei, ţărănimii clăcaşe, cu scopul de a face propuneri referitoare la realizarea unirii Principatelor Române. Alegerile pentru Divanurile Ad-hoc au fost marcate de mari tensiuni. Dacă în Ţara Românească, majoritatea covârşitoare a opiniei publice susţinea ideea unirii, în Moldova, lucrurile se arătau mai puţin favorabile. Partida unionistă, reprezentată de personalităţi precum Costache Negri, Mihail Kogălniceanu, Vasile Alecsandri, Manolache Costache Epureanu, Anastasie Panu etc., avea în faţa ei opoziţia separatiştilor moldoveni. Nicolae Istrate era ideologul mişcării separatiste. Aceştia doreau menţinerea statu-quo-ului, motivându-şi opţiunea prin posibila decădere a Iaşilor şi a Moldovei, odată cu mutarea capitalei la Bucureşti. Având de partea lor sprijinul marilor puteri antiunioniste, Imperiul Habsburgic şi Imperiul Otoman, precum şi pe cel al caimacamului Toderiţă Balş, succedat, după moartea sa, de Nicolae Vogoride, separatiştii au reuşit, într-o primă fază, să câştige alegerile pentru Divanul Ad-hoc din Moldova, la 19 iulie 1857. În dorinţa de a-şi realiza visul de domnie, Vogoride a înlocuit listele electorale ale unioniştilor cu cele ale antiunioniştilor. Această manevră făcea ca numărul reprezentanţilor celor care nu împărtăşeau idealul de unire să fie majoritar în Divan. În mai 1857, Ecaterina Vogoride, soţia caimacamului, a sustras o parte din corespondenţa secretă purtată de soţul ei cu rudele din Constantinopol. În acele scrisori, lui Vogoride îi era promisă domnia dacă ar fi reuşit să zădărnicească unirea falsificând alegerile pentru Divanul ad-hoc. Cu ajutorul lui Costache Negri, scrisorile compromiţătoare au fost publicate în ziarul unionist „L’Etoile d’Orient“, ce apărea la Bruxelles, traduceri ale scrisorilor apărând la scurt timp şi în Moldova. Când sultanul Abdülmecid, susţinut de Austria, nu a anulat alegerile, ceilalţi supervizori, Franţa, Prusia şi Sardinia, au rupt relaţiile diplomatice cu Imperiul Otoman în 4 august 1857. Tensiunile dintre Marea Britanie şi Austria, pe de o parte, ce încurajau Poarta să nu accepte noi alegeri, şi celelalte state participante la Congresul de la Paris, pe de altă parte, au fost dezamorsate de întâlnirea de la Osborne din 9 august 1857, dintre Napoleon III şi Regina Victoria. Astfel, alegerile falsificate de caimacamul Nicolae Vogoride au fost anulate. În schimbul anulării alegerilor din Moldova, Napoleon al III-lea accepta varianta unei uniri parţiale a principatelor, acestea urmând să aleagă domni, având două guverne, două Adunări Legislative. Instituţiile comune urmau a fi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Comisia Centrală de la Focşani, ce avea să se ocupe cu elaborarea legilor de interes comun pentru ambele principate şi armata. Au avut loc noi alegeri, astfel încât la 22 septembrie 1857, s-a adunat Divanul Ad-hoc al Moldovei care era favorabil unirii, iar la 30 septembrie, cel al Ţării Româneşti. Prin documentele redactate, au fost puse bazele fuzionării celor două principate. În 7 şi 9 octombrie 1857, sunt elaborate Rezoluţiile prin care se cerea: respectarea drepturilor principatelor şi îndeosebi a autonomiei lor conform vechilor capitulaţii încheiate cu Înalta Poartă începând cu anul 1393; Unirea Principatelor într-un stat sub numele de România; prinţ străin ales dintr-o dinastie domnitoare europeană ai cărui moştenitori să fie crescuţi în confesiunea creştină a ţării; neutralitatea principatelor. Puterea legiuitoare era încredinţată Adunării Obşteşti, în care trebuia să fie reprezentate toate interesele naţiunii. Toate acestea sub garanţia colectivă a puterilor care au subscris tratatul de la Paris. Întrunite în capitala Franţei pentru a lua în discuţie cererile celor două Divanuri ad-hoc, 10/22 mai – 7/19 august 1858, puterile europene au adoptat Convenţia de la Paris conform căreia principatele îşi păstrau autonomia sub suzeranitatea Porţii şi sub protecţia celor şapte puteri. Se adopta denumirea de Principatele Unite ale Moldovei şi Valahiei, fiecare având instituţii proprii. Se înfiinţau însă şi instituţii comune precum Comisia Centrală de la Focşani, care elabora proiectele de legi de interes comun, Înalta Curte de Justiţie şi Casaţie şi armata. Se prevedeau principii de organizare şi modernizare a viitorului stat: separaţia puterilor în stat, desfiinţarea privilegiilor de clasă, egalitatea în faţa legii, drepturi politice pentru creştini, libertatea individuală. Dreptul de vot rămânea, din păcate, cenzitar.
După încheierea Convenţiei de la Paris, care devine, pentru moment, legea fundamentală a Principatelor Române, au urmat alegerile pentru Adunările Elective, care urmau să îi desemneze pe cei doi domni. În Moldova, a fost ales în unanimitate, la 5/17 ianuarie 1859, colonelul Alexandru Ioan Cuza, fost prefect de Covurlui care protestase public împotriva falsificării alegerilor de către Nicolae Vogoride, prezentându-şi demisia. A devenit astfel candidatul Partidei Naţionale. Întrucât în textul Convenţiei nu se stipula ca domnii aleşi în cele două principate să fie persoane separate, conducătorii luptei naţionale au decis ca alesul Moldovei să fie desemnat şi în Ţara Românească. Adunarea electivă a Ţării Româneşti era însă dominată de conservatori, care deţineau 46 din cele 72 mandate. În această situaţie, liberalii radicali au iniţiat, prin intermediul tribunilor, o vie agitaţie în rândul populaţiei Capitalei şi al ţăranilor din împrejurimi. O mulţime semnificativă ca număr s-a aflat în preajma Adunării. Un observator nota că poporul era gata „să năvălească în Cameră şi să o silească a proclama ales pe alesul Moldovei“. Într-o şedinţă secretă a Adunării, deputatul Vasile Boerescu a propus la 24 ianuarie 1859 alegerea lui Alexandru I. Cuza, aceasta fiind acceptată în unanimitate. Astfel, s-a făcut primul pas către definitivarea Unirii Principatelor Române.
Actul istoric din ianuarie 1859 reprezenta primul pas pe calea înfăptuirii statului naţional român unitar. Realizată cu un important aport popular, cu deosebire la Bucureşti, alegerea ca domn al Ţării Româneşti a lui Alexandru loan Cuza avea să-şi găsească o confirmare deplină la marea manifestare prilejuită de sosirea alesului naţiunii în capitala munteană. Din acel moment, societatea românească păşeşte pe drumul cuceririi independenţei şi al desăvârşirii unităţii naţionale.

51 de comentarii la „155 DE ANI DE LA UNIREA PRINCIPATELOR ROMÂNE

  • Text copiat de pe Wikipedia!
    Impostorul asta semneaza articole copiate de pe net ca si cum ar fi creatiile lui.
    Te apuca greata…

  • Asta era un neica nimeni care toata viata a umblat sa primeasca functii si turna la securitate pe toata lumea.
    In toata viata lui nu a facut nimic adevarat…un gunoi.

  • Da-l in masa de nenorocit!
    A declarat in fals ca-i rutean ca sa ajunga deputat.
    E invatat sa falsifice tot ce prinde.
    Astept sa-l caute DNA-ul sa-l ascunda putin…la cati bani a luat fara merit.

  • Un parvenit nenorocit.
    Pe langa turnator si pupincurist combinator

  • Gunoiul asta impostror ar trebui arestat pentru incalcarile lui grosolane a legilor.
    Si nu ma refer la gainarii de genul copy/paste!
    Turnator nenorocit! Ar trebui sa stai in puscarie nesatul de functii!!!

  • Nenorocitul asta de ungur a incercat orice sa se ajunga. Dupa ce a vazut ca nu-i merge cu filiale unguresti de partid s-a declarat ca-i rutean, el fiind nascut aici in Lupeni.
    Unde nu mai exista niciun rutean, doar el s-a gasit brusc.
    Asa a ajuns deputat, prin fals si inselaciune. Si-a mai angajat si fiul la cabinet sa-i dea o gramada de bani.
    Unde-i DNA-ul sa-l umfle pe impostorul asta?

  • Nenorocitul asta nu-i arestat inca?
    Gunoiul a taiat pensiile si salariile ca sa-si ia el bani sa bage in fiuso la cabinet.

  • La puscarie cu el!
    Acolo e locul nenoricitilor ca el.
    Alo! DNA dormi?

  • Sa-i fie rusine! Mare profesor si deputat in Parlamentul Romaniei!
    Asta este nivelul de injosire personala?
    Sunt curioasa daca a fost si platit pentru articolul acesta.

  • Intr-o tara civilizata asa ceva nu era posibil.
    Orice persoana suspectata su dovedita de plagiat si-ar fi dat demisia din orice functie publica.
    De asemenea societatea civila nu ar fi lasat sa se intample asa ceva.
    Se pare ca in Romania, din pacate, au ramas doar nulitati, scuzati cuvantul dur, iar cetatenii sunt prea resemnati si permit acestora sa-i conduca.

  • Cum este posibil asa ceva?
    Cei de la ziar accepta sa publice articole plagiate?
    Rusine oameni buni!
    Iar despre deputatul asta….

  • Este suficient sa dati o cautare pe net si va lamuriti de gunoiul asta!

    Imediat dupa Revolutie, Firczak a fost membru al FSN si ulterior CPUN la nivel judetean. In momentul in care a vazut ca nu are loc pe listele partidelor nou-formate, el si-a construit o biografie de ungur si a infiintat la Deva o filiala a partidului Liberal Democrat Maghiar, formatiune care a luat nastere, cu complicitatea lui Ion Iliescu, in 1995, ca sa rupa din electoratul UDMR.

    Dupa un esec rasunator in alegerile din 1996, „ungurul” Firczak a trecut in tabara PDSR. Printr-un comportament slugarnic fata de presedintele filialei din Hunedoara a acestui partid, Mihail Rudeanu, actualul deputat rutean a ajuns sa ocupe functia de secretar al organizatiei judetene.

    Pozitia inalta din PDSR nu l-a ajutat totusi sa ocupe un loc pe listele parlamentare pentru alegerile din anul 2000.

    Pentru ca voia sa ajunga neaparat in Parlament, deputatul turnator si-a dat demisia din PDSR si si-a fabricat o noua biografie, gasind pe arbore genealogic al familiei o ramura de rutean. Atat in urma alegerilor din anul 2000, cat si in 2004 a ajuns in Camera Deputatilor ca reprezentant al Uniunii Culturale a Rutenilor, ales cu putin peste 2.000 de voturi la nivelul intregii tari.

  • Pfui…ce nesimtit poate fi asta!
    Deputat? Si reprezinta Romania?
    Un jeg!

  • Stati linistiti ca daca mai are tupeu sa-si depuna candidatura pe inca o lista il salta baietii aia in negru…
    Dosarul e deja deschis….
    A furat destul!

  • Numarul rutenilor din Romania nu justifica un mandat de parlamentar platit pe bani grei.
    Poate-l baga pe fius-o la inaintare, doar l-a angajat si la cabinetul lui cu zeci de milioane de lei.

  • Un tupeist si un nesimtit ordinar.
    Cand o sa dispara toti nenorocitii de teapa lui va incepe si tara asta sa respire.

  • Nici vorbă de fiu său. Surse demne de încredere spun că îl va promova pe Robertto Venter. Care Venter? Cum care Venter ? Ginerele lui Moloț. De ce ? Pentru că e intelectual ca socru său.

  • Intelectual se da si Firțac asta, chiar daca l-au dat afara si de la liceu ca era incompetent.
    Iar asta cu Venter e o vrajeala. Firțac si Molot sunt ca pisica cu soarecele…bineinteles pisica fiind Molot.

    Cine isi mai permite sa solicite o functie de deputat pe motiv ca este rutean cand la ultimul recensamant rutenii nici nu mai exista in centralizarea rezultatelor?
    De fapt nu au prea existat nici pana acum, dar manevrele politice au fost deasupra legii.
    Speram sa plateasca la un moment dat si nesimtitul asta de Firțac.

  • I se rupe la nesimtitul asta de ce spune lumea.
    Si-a facut plinul ca are pensie speciala care-i o caruta de bani la cate mandatae a avut.
    Si probabil mai vrea un mandat ca nu-l satura nimeni.

  • Ai grijă scumpule ia lămâie să-ți treacă scârba. Ai mare grijă că poate faci hepatită și asta e foarte periculoasă. Nu am vrea să rămânem fără tine, fără prețioasa TA persoană. Te rog ai mare grijă.

  • Ooo…tu esti Ficzac de Ciumbrud?
    Scarba nu trece cu lamaine imputitule!
    Greata mai trece uneori, dar nu in cazul gunoaielor ca tine!
    Du-te-n mata!

  • Mulțumesc, cu cea mai mare sinceritate, pentru această postare. Chiar mă onorează înjurăturile unui individ a cărui inteligență se reduce la „du-te în măta”. Doar el poate crede că cineva este cine nu este, dar asta are prea puțină importanță. Deși sunt identități ascunse se simte calitatea din postare. Să dăm Cezarului ce-i al Cezarului și lui Dumnezeu ce-i al lui Dumnezeu.

  • Sunt onorat de interesul legat de articolul meu.
    Nu inteleg de ce sunteti atat de suparati ca am preluat un text de pe internet.
    Toata lumea face asta, chiar am avut un Prim-Ministru care si-a luat doctoratul asa.
    A fost o simpla prezentare si am facut ce am stiut si eu.
    Iar banii luati pe articol nici nu au fost asa de multi.

  • Ce legătură are doctoratul lui Ponta cu textul lui Firczak ? Sunteți chiar depășiți. Ce legătură au milioanele de euro primite de Tăriceanu cu milioanele de euro furate de mine ? Toate sunt coincidențe. Nu este coincidență prezența noastră comună în ALDE. Împreună vom pierde alegerile.

  • Ponta cu Firczak au legatura…amandoi au copiat si au prezentat ca si cum ar fi creatia lor.
    Asta se numeste furt, nu coincidenta.
    In schimb Tariceanu chiar nu are nicio legatura cu subiectul discutat.

  • Sunt surprins cum de exista persoane care apara in comentarii acest individ.
    Din cauza unor astfel de persoane, de cea mai joasa speta, au ajuns atatia romani sa emigreze si sa plece din tara.
    Doar pentru ca nu au mai suportat sa vada atata gunoi.
    Aproape ca nu mai sper sa se faca vreodata curatenie in Romania. Prea sunt multi ca el.

  • Un papagal infect.
    Oameni ca el au nenorocit tara asta.

  • Hai mai, nu fiti rai!
    A copiat si el ceva fara importanta.
    Oricum e ungur si nu-i pasa ce scrie pe acolo.

  • @Fîrț numele tau parca seama cu al acestui impostor Firczak.
    Toata lumea scune ca este un hot.
    O sa vina dosarul si pentru el in curand.

  • Scuze!
    Am scris ca-i ungur si am gresit.
    A fost ungur, nu mai este…acum e „rutean”…cica!

  • Firczak este nume de ungur sadea!
    Iar faza cu rutean este o hotie fara margini!
    La recensamantul din 2002 erau 262 de ruteni, iar la cel din 2011 nici nu mai apar, sunt la gramada cu alti, sub 0,1% in total.

    O mica plangere la DNA sa dispara hotul asta!

  • Nu-mi vine sa cred. Om batran care se da intelectual si voteaza legi pentru noi…
    Vai de tara asta!

  • Fantastic! Este nerușinare în formă absolută.

  • Nesimtitul asta mai vrea un mandat furat?
    La mititica nu vrea?

  • Stie cineva cati ruteni exista in Romania ca sa fie nevoie de un papagal care sa-i reprezinte?

  • Ce va tot legati de acest om?
    A fost votat de vreo 270 de oameni si a ajuns parlamentar. Are deja o gramada de mandate si va avea pensie speciala maxima, asa ca omul s-a descurcat.
    Sunteti doar invidiosi!

  • Asta este unul din marii papagali impostori existenti pe scena politica din Romania.
    De prea multi ani! Mult prea multi!
    E timpul sa se retraga sau sa dispara la beciul domnesc pentru cat a furat din bugetul tarii!

  • La ultimul recensamant mai erau doi ruteni declarati!
    Unul impostor si altul fiul impostorului.

    Traiasca Romania ca sprijina minoritatile.

  • La sfarsitul anului trecut, Agentia Nationala de Integritate anunta ca a constatat incalcarea regimului juridic al conflictului de interese in materie administrativa in cazul a 32 fosti sau actuali parlamentari, dintre care 14 actuali deputati, 17 fosti deputati si un senator, scrie News.ro.

    ANI mai anunta ca valoarea totala a contractelor incheiate cu incalcarea regimului juridic al conflictelor de interese era la acel moment de de 1.062.798 Lei (aprox. 240.000 Euro) si adauga ca „va depune toate diligentele necesare in vederea anularii actelor emise, adoptate sau intocmite cu incalcarea prevederilor legale privind conflictul de interese”.

    Agentia Nationala de Integritate mai pfreciza ca in perioada 2011 – 2015, Agentia Nationala de Integritate a constatat alte 22 de cazuri de membri ai Parlamentului care si-au angajat rudele la cabinetele parlamentare, incalcand, astfel, regimul juridic al conflictelor de interese de natura penala si administrativa:

    Este vorba de:

    Gheorghe Firczak (Minoritati),

    Mihaita Calimente (PNL), Bogdan Ciuca, (ALDE), Iulian Iancu (PSD), Miron Ignat (Minoritati), George Ionescu (PNL), Kelemen Atilla-Bela-Laszlo (UDMR), Ion Mocioalca (PSD), Iuliu Nosa (PSD), Laurentiu Nistor (PSD), Vasile Daniel Oajdea, (PP-DD), Neculai Ratoi (PSD), Ion Stan (PSD), Madalin Stefan Voicu (PSD) si Catalin Croitoru (PSD) sunt parlamentari aflati inca in functie.

  • Foarte corect. Dar Mihăiță Calimente, președintele Comisiei de control a SIE este, mai nou, membru ALDE. La ALDE Călin Anton Constantin Popescu Tăriceanu este anchetat pentru mărturie mincinoasă iar președintele executiv al ALDE i-a cerut demisia de onoare. Tot la ALDE este Mircea Ioan Moloț cu 5 (cinci) dosare penale. Asta este realitatea.

  • ALDE a adunat toti refulatii din partide.
    Nici nu o sa intre in parlament cu atatia membrii penali.
    Astia sunt aliatii de baza ai PSD-ului…

    Pe de alta parte, cati sunt condamnati definitiv din cei enumerati?
    Sa-i vedem la inchisoare, unde le este locul, alaturi de toti cei care au furat tara asta.

  • Din cate retin meseriasii astia de deputati si-au tras modificari la legea incompatibilitatii si acum pot sa-si angajeze in liniste odraslele pe la cabinetele parlamentare si sa-i plateasca cu zeci de milioane fara sa faca ceva.

    Iar Firczak asta care nu reprezinta pe nimeni baga bani dublu in casa cu chestia asta.

    Nenoriciti si hoti!

  • Deocamdata îi tremura chilotii lui Firczak si ceilalti care si-au angajat odraslele pe la cabinetele parlamentare.
    Au vrut sa-si traga o lege care sa-i absolve de incalcarea legii si sa stea bine merci fara probleme.
    Doar ca este un principiu al neretroactivitatii legilor in curs de judecare la CC care se pare ca nu-l poate scapa nici pe nesimtitul asta de judecata.

  • Dinozaurul asta batran nu dispare sub nicio forma?
    O sa mai ia un mandat pe niste minoritati care nu exista?
    DNA-ul nu se sesizeaza sub nicio forma?
    Sa-i dea ei un mandat…de aducere!

  • Degeaba va agitati voi ca a copiat, ca a furat, ca-i impostor…
    Este curat ca lacrima cat timp nu s-a dovedit altceva.
    Sunteti invidiosi ca s-a descurcat si voi nu?
    Stati si comentati ca babele in timp ce lui i se rupe de voi si se descurca.

  • Umbla vorba prin targ ca dosarul acestui individ este in asteptare.
    Imediat ce va fi conectat din nou la venituri publice va primi invitatia de rigoare.
    Singura sansa sa re retraga…
    Dar la cat e de nesatul si de prost, probabil nu o va face.

  • Atatea dosare sunt in asteptare ca o sa traiasca fiecare fara griji pana le vine randul.
    Iar cand le vine randul se prescrie fapta.
    Tara de….

  • Sunt curios daca mai are tupeu sa se inscrie pe lista la minoritati cand aceasta minoritate practic nici nu mai exista.
    Sa vedem cine merge la beciul domnesc…Firzac senior sau junior.

  • Nesimtitul asta si-a bagat copilul pe liste la Timisoara ca acolo nu-l stie nimeni, iar lui isi rezolva un post caldut la stat bun la pensie.
    Oricum are si pensie speciala babana la cat a stat in parlament degeaba.

    Niste gunoaie ordinare!

Comenteaza

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Descoperă mai multe la Stiri si informatii din judetul Hunedoara. Mesagerul Hunedorean

Abonează-te acum ca să citești în continuare și să ai acces la întreaga arhivă.

Continuă lectura