„Frectie la un picior de lemn”

Nicolle Ebner

În loc de libertate totală, mult trâmbiţata autonomie locală este din ce în ce mai îngrădită de actuala guvernare. Astfel, începând cu 1 septembrie, primăriile vor trebui să respecte standardele de costuri stabilite de guvern.

„Este inoportun, în acest moment, să vorbim despre disponibilizări”
Concedierea personalului din cadrul primăriilor este criticată chiar şi de către primarul PSD al municipiului Brad. Florin Cazacu nu contestă că, la unele nivele, personalul este supradimensionat, dar consideră că disponibilizarea acestuia din primării va atrage după sine nu economii, ci cheltuieli semnificative pentru asigurarea indemnizaţiilor de şomaj şi a ajutoarelor sociale, de care vor trebui să beneficieze funcţionarii rămaşi pe drumuri. „Practic, nu este o economie la bugetul de stat. La nivelul Primăriei Brad am încercat să dimensionez personalul, astfel încât să asigur servicii optime către cetăţeni. Cred că această măsură trebuie lăsată la latitudinea primarului, el fiind cel mai în măsură să-şi stabilească echipa cu care trebuie să muncească pentru contribuabili. Afirm asta în spiritul descentralizării, pentru că, niciodată, nu va şti cineva de la Bucureşti, care sunt necesităţile unei localităţi, mai bine decât primarul acesteia”, susţine Florin Cazacu. Edilul şef al Bradului sugerează guvernanţilor, ca măsură anticriză cu rezultate reale, să stimuleze investiţiile în infrastructură, care generează locuri de muncă „şi multiplică bani” în economia românească. 

„Tâmpenia lui Boc nu mă afectează cu nimic”
Coeficientul în funcţie de care s-ar putea stabili numărul funcţionarilor publici este de 0,21 la sută, raportat la numărul de locuitori, astfel încât, fiecare primărie, în funcţie de numărul locuitorilor, va avea acelaşi număr de funcţionari. Pentru primarul comunei Certeju de Sus, măsura guvernului este „frecţie la un picior de lemn”. Dacă s-ar aplica formula stabilită de guvern, atunci în primărie ar trebui să lucreze 16 funcţionari. Adică, primarul ar trebui să mai angajeze încă patru funcţionari, nu să-i concedieze. „Dacă salariile funcţionarilor şi angajaţilor din primării ar fi plătite de la bugetul de stat, atunci aş mai înţelege rostul concedierilor. Dar, atâta timp cât salariile sunt plătite din bugetele primăriilor, nu înţeleg care este economia la bugetul de stat. Eu am opt funcţionari angajaţi şi patru cu contracte de muncă, pentru că atâtea salarii pot plăti din bugetul primăriei. Toţi suntem cu cumul de funcţii. Viceprimarul este şi inspector pe integrare europeană, cel care ţine registrul agricol lucrează şi la starea civilă, la urbanism am angajat o persoană cu jumătate de normă, iar eu fac de toate, pentru că am toate calificările necesare unui funcţionar public. Aşa că tâmpenia lui Boc nu mă afectează cu nimic”, declară primarul comunei Certeju de Sus, Petru Cîmpean.

„Liberalii vor fi primii disponibilizaţi”
Guvernul demonstrează că nu ştie ce să facă, spun alţi primari. Paradoxal, acum li se impune edililor un număr limită de angajaţi, în condiţiile în care, în urmă cu o lună, tot guvernul a obligat primăriile să preia toţi medicii şi asistenţii medicali de la şcoli, precum şi asistenţii sociali. E drept că salariile acestora sunt asigurate, până la sfârşitul anului, de la bugetul de stat, dar de la 1 ianuarie 2010, aceştia urmează să fie plătiţi din bugetele locale. „Nu le este ruşine? Am intrat degeaba în Europa. Nu fac decât să confirme că habar nu au ce fac”, declară şi primarul oraşului Simeria, Petru Păun Jura. În opinia acestuia, concedierea funcţionarilor este modalitatea legală, prin care actuala putere poate face „curăţenie generală” în administraţiile locale. „Acum începe vânătoarea de vrăjitoare, adică a liberalilor. Cine altcineva va fi concediat din primării, decât funcţionarii care au fost loiali miniştrilor, primarilor sau preşedinţilor de consilii judeţene liberali? Acesta este adevăratul scop al disponibilizărilor”, mai spune Petru Păun Jura. 

Formula de la Bucureşti nu bate cu realitatea din teritoriu
Până pe 15 septembrie, ministerele de resort trebuie să stabilească standardele de cost în administraţia publică locală – adică nivelul cheltuielilor cu personalul şi numărul angajaţilor. Potrivit primelor decizii, primăriile de comune care au până la 1.500 de locuitori ar urma să beneficieze de o medie de 12 funcţionari publici. Pentru localităţile între 1.500 şi 3.000 de locuitori – 14 funcţionari, iar cele cu o populaţie între 3.000 şi 5.000 – 16 funcţionari. Localităţile între 5.000 şi 10.000 de locuitori ar urma să beneficieze de serviciile a 21 de funcţionari, iar cele între 10.000-20.000, de 24 de funcţionari. De asemenea, consiliile judeţene urmează să funcţioneze cu 120 şi cel mult 180 de angajaţi, în funcţie de mărimea judeţului în cauză. În această situaţie, Consiliul Judeţean Hunedoara (CJH) funcţionează cu personal subdimensionat, deoarece organigrama numără 160 de posturi, dintre care doar 144 sunt ocupate. Funcţionarii publici sunt încadraţi pe 111 posturi, iar personalul contractual ocupă 33 de funcţii.