Adriana Raluca Mîţ

Majoritatea hunedorenilor care au ales să-şi pună capăt zilelor în ultimul an sunt persoane de gen masculin. Dezamăgirile în dragoste, problemele financiare mari sau neîmplinirile pe plan profesional, sunt câteva din motivele pentru care unele persoane sunt de părere că viaţa nu mai are rost să fie trăită.

Bărbaţii, mai laşi

Potrivit datelor publicate de Serviciul de Medicină Legală Hunedoara pe site-ul instituţiei, anul trecut, s-au înregistrat aproape 80 de cazuri de suicid, dintre care majoritatea s-au produs prin spânzurare (65), cinci prin precipitare, patru prin împuşcare sau tăiere cu un corp tăios, trei prin intoxicare şi două prin ardere. Dan Mărculescu, şeful Serviciului de Medicină Legală Hunedoara, spune că: „este la modă să te sinucizi în zilele noastre. Doar săptămâna trecută, am avut opt cazuri de suicid, toate prin spânzurare. Şi toţi bărbaţi. Indiferent de modul în care oamenii se hotărăsc să-şi pună capăt zilelor, toate morţile sunt ciudate în felul lor. Nu există o anumită vârstă la care oamenii ajung să se sinucidă, sunt persoane care renunţă la viaţă de bunăvoie şi la 16 ani, şi la 80 de ani.”

În anul 2010, cel mai cunoscut caz de suicid din judeţul Hunedoara este cel petrecut în iarnă, când o elevă de 16 ani de la un liceu din Brad a ales să încheie socotelile cu viaţa, spânzurându-se într-o pădure, din dragoste pentru profesorul de matematică.

Ce spune psihologul

„Sinuciderea reprezintă ultima tentativă a omului de a prelua controlul asupra propriei vieţi. Disperarea este cea care îi conduce, în general, pe oameni la sinucidere. În cazul copiilor, cauzele principale care determină un comportament suicidal sunt: conflictele cu părinţii, abuzurile fizice, psihice, lipsa susţinerii, implicarea emoţională sau lipsa comunicării. La adulţi, una dintre cauze ar fi dezamăgirile în dragoste, iar la bătrâni: decepţia, singurătatea, teama că ar putea fi abandonaţi. Se recomandă intervenţia unei persoane din afara familiei, de preferat a unui psiholog, pentru a schimba modul de gândire a celor care au astfel de comportamente”, este de părere psihologul Mihaela Zahiu.